5,324 matches
-
un covrig. Pur și simplu o întâmplare ce se repeta. Peștișorul argintiu sentimentul altei frustrări. Un râu fără pești sau pești fără râu. Pești veniți din altă parte. "Din Australia, din acvariul unui copil, dornic de depărtări limpezi și albastre." Frustrarea, un sentiment perpetuu, în grădina neculeasă a sentimentelor refulate. Astăzi am aflat de ce caut mereu în peregrinările mele podul de piatră și râul. Drumul ce trece peste el duce în câmpie, câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
libertate și exploatează mai eficient capacitățile lui din perspectiva inteligențelor multiple; combinarea desenului, culorilor și a cuvintelor duce la o înțelegere superioară și complexă a temelor/textelor, care, în fapt, sunt decodate și recodate în această formă, fără a crea frustrarea datorată impunerii unei anumite forme de exprimare. Mai exact, posterul este un mod eficient de a apropia de problematica disciplinei limba și literatura română elevul lumii de azi crescut într-un veritabil cult al vizualului. în continuare, vom prezenta câteva
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
un magnat britanic i-a pus la dispoziție inima lui, o avere și o reședință în Charing Cross. Câte asemenea scenarii similare au mai avut-o pe Viorica în rol de protagonistă e greu de spus, pentru că discreția artistei reprezintă frustrarea jurnalistului, dar și decența omului. Se vorbește despre diamante, smaralde și case oferite, despre pasiuni declarate sau rămase în umbră. Se vorbește și atât. — Povestea din carte nu e una singură. Au mai fost multe asemenea propuneri, în diverse colțuri
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Cinecittà. Toată lucrarea e o șampanie, o glumă savuroasă! Cred că ar plăcea și la București, unde oamenii mai au nevoie să își descrețească frunțile. "Et Dieu créa la femme" Am cunoscut-o pe Viorica Cortez la Geneva. Balansând între frustrare și emoție crispantă, mă pregăteam să încep prima mea repetiție cu Boris Godunov. Moment foarte important pentru mine, fiindcă acest Boris reprezenta botezul meu în opera lirică. Instituția mi se părea ierarhică, plină de prejudecăți, ri gidă și pompoasă, impersonală
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
la mare distanță de restul lumii, aflăm mobilul teribilei caricaturizări grotești realizată prin fiecare personaj. Stau față în față superiorul, Inorogul, și inferiorii. Cunoaștem prin tradiție că resentimentul este de o agresivitate inimaginabilă, dar psihologia ne învață, de asemenea, că frustrarea îndelung reprimată duce tot la agresivitate. în consecință, vom asista în roman la o luptă crâncenă, de o extremă violență, cu armele “ritoricești” pe care Inorogul le mânuiește foarte bine. Din această înfruntare, într-o lume literar imaginată, nu au
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
semnificativ. în acest fel trebuie să înțelegem multiplele anamorfoze , deformări cu sens, la care Cantemir își supune personajele și rearanjează situațiile. Există însă o mare posibilitate ca simțurile să-l înșele, sau chiar să-l trădeze pe artist. “Sensibilizat de frustrări succesive, autorul-personaj își proiectează sentimentele asupra lumii, de aici rezultând că simțurile primesc din partea mediului răspunsuri false, exacerbate, datorită suspiciunii.” Dar și acest fapt este de înțeles dacă avem în vedere că psihologia creatorului implică cu necesitate deformarea. Artistul în
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
ștampila. Unii votaseră același partid ca la alegerile precedente, doar ca să fie consecvenți. După anunțarea rezultatului și a faptului că SD intrase pentru prima dată în parlament, Facebook se actualiza în fiecare secundă cu noi și noi mesaje pline de frustrare. Felicia discuta cu un prieten și se întreba ce ar putea face. „Cum am putea să transformăm aceste sentimente negative în ceva pozitiv? Pentru că de obicei nu trece de Facebook. Oamenii își scriu opiniile și gândurile, iar apoi nu mai
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
urma urmei, filmul lui Adrian Tudor este amuzant, dar ceea ce îl face important și relevant nu este umorul involuntar, ci faptul că dincolo de el stă povestea dramatică și complexă a românilor plecați să se căpătuiască în străinătate, cu reușitele și frustrările lor. „Țăranul din Spania“ se încadrează în tema căpșunarilor, termenul generic aplicat tuturor emigranților ajunși recent în Spania, atrași de slujbele oferite acolo în agricultură și servicii. E vorba despre un fenomen covârșitor, cu implicații dintre cele mai diverse produse
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Lucrurile ar fi putut să explodeze și atunci, în noiembrie 1987, dar publicul nu era pregătit din punct de vedere psihologic și ideologic. Cu alte cuvinte, în 1987 oamenii nu au putut să-și imagineze situația dincolo de un moment de frustrare, de defulare. Muncitorii brașoveni nu au ieșit în stradă ca să se „răzbune“ pe sistem; nu și-au propus să învingă regimul, ci au dorit să-și rezolve o problemă de moment. „Nu își imaginaseră încă lumea lor în alți termeni
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de îndemnuri nu au avut motivația psihologică și ideologică pentru o asemenea acțiune. (În ianuarie 2012, pe de altă parte, lumea a ieșit în stradă ca să protesteze, la București, nu atât la îndemnul vreunui partid politic, ci în urma acumulării unor frustrări față de guvernare, care au atins punctul culminant odată cu demisia din Ministerul Sănătății a lui Raed Arafat, creatorul apreciatului serviciu medical mobil de urgență SMURD, un om privit ca un simbol al corectitudinii și profesionalismului.) Aceiași factori pot fi luați în
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
această majoritate tăcută încetează să mai fie clienții companiei care i a dezamăgit, potrivit unui studiu efectuat în SUA.140 Asta înseamnă că în multe cazuri companiile nici măcar nu știau că au clienți nemulțumiți. Acum însă, oamenii își pot manifesta frustrările pe Facebook, pe Twitter, pe bloguri, iar faptul că poartă mereu asupra lor telefoane mobile le permite să comunice instantaneu și de oriunde. Rezultă că reacțiile lor reflectă ce simt în momentul respectiv, cu furia și indignarea de rigoare. Poate
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Orașele adăpostesc ură, frică și multă incapacitate de a recunoaște aceste rele și de a le "spăla", de a le înlătura 1. Polarizarea socială și spațială din orașe distruge țesătura socială urbană, modurile de viață de aici devin generatoare de frustrări, de suferințe și riscă să afecteze societatea în ansamblu. Una dintre agențiile Națiunilor Unite (Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains United Nation Center for Human Settlements 2) se preocupă de "habitat" și constată că oamenii se stabilesc și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a coeziunii sau disoluției orașului. Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat După Daniel Cohen 513, caracterul dramatic al mondializării nu sancționează presupusa ostilitate a popoarelor după modelul cultural de exprimare și de consum. El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor economică"515. Dorința, pe care o consideră legitimă, de a trăi și de a consuma ca și cei din clasa mijlocie este spulberată de veniturile mici pe care le au. Aceste "categorii mijlocii pauperizate trăiesc decalajul nu numai ca frustrare, ci și ca devalorizare personală, cu atât mai mult cu cât nici un model cultural local nu permite relativizarea distanței față de societatea consumului și loisir-ului"516. În aceste condiții, spiritul de rezistență al acestor populații defavorizate și capacitatea lor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ridicate produse de revoluțiile din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezmăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, datele arată că cei dezamăgiți participă mai puțin la asociații voluntare, că dezamăgirea și frustrarea sunt asociate cu pasivitatea și retragerea din spațiul public. Tabelul 2. Nivelul apartenenței și activității voluntare în organizații secundare Membru (%) Voluntar (%) Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci 3,7 4,2 Organizații religioase sau bisericești 8,1 6,3
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
îmi răspundea, atunci cumpăr numai ulei. Împărțeam totul înainte de salariu, ca s-o mai lungim. Și o ceapă o dădeam în două! Ei, pe vremea aia ți aș fi spus că probabil italienii sunt fericiți. Nu sunt! Aceleași sentimente de frustrare economică, ace leași certuri și probleme de familie, bârfe, dușmănii mă runte... A fost ciudat să descopăr că „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardu’”. E adevărat, nu se supără că nu au carne-n frigider, dar aleargă și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pozitive, generată de emoții pozitive, dar și a afectivității negative, ca efect repetitiv al trăirilor emoționale negative. În cele mai multe cazuri aceasta se manifestă prin: * iritabilitate (tendința de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de frustrare, mânie, agresivitate etc); * lipsă de speranță, ca percepție negativă a viitorului; * anxietate (stare de neliniște ce derivă din anticiparea sau perceperea unor pericole); * sentiment de neajutorare (lipsa perceperii controlului personal, al eficacității personale). Deși aceste aspecte sunt, în general, controlabile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
datorată unei puternice valorizări a prezentului și care este cu atât mai accentuată, cu cât schimbarea este mai neașteptată. Elementul paradoxal vizează creșterea stimei de sine ca urmare a dorinței de manifestare a personalității în plan profesional; * Apărarea, caracterizată prin frustrare și comportament defensiv, apare în urma conștientizării inevitabilului, motiv pentru care se înregistrează o scădere a stimei de sine și a performanțelor; * Excluderea, ca urmare a faptului că prezentul devine insuportabil, în timp ce apare încrederea în viitor. Generează participare la schimbare; * Adaptarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
climatului, susține Merton (1965), răspunzătoare sunt regulile, numărul acestora, care, în loc să rămână simple repere acționale, sunt aplicate ad litteram de către niște manageri la rândul lor rigizi în planul personalității. Rezultatul va consta în apariția unor zone de incertitudine ce dezvoltă frustrări și relații de putere paralele. Mai mult, R. Sainsaulieu (1987, p. 97) identifică câteva dintre posibilele elemente ce promovează rigiditatea climatului organizațional: sectoare strict delimitate, reguli, structura piramidală, indicatorii de remunerație, primele, treptele ierarhice, disciplina, regulamentele interne etc. Teoria rigidității
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlar. În acest sens, cei doi au elaborat Chestionarul de descriere a climatului organizațional (Organizational Climate Description Questionaire) care cuprinde 64 itemi grupați în 8 factori: patru descriu comportamentul profesorilor și alți patru comportamentul directorului. Comportamentul profesorilor se caracterizează prin: * frustrare (deoarece îndeplinește sarcini rutiniere, inutile, birocratice); * intimitate (datorită relațiilor calde cu ceilalți colegi); * neangajare (tendința către superficialitate în realizarea activităților); * atmosfera (ca stare generală resimțită). Caracteristicile comportamentului directorului vizează: * accentuarea productivă (orientarea către control și supraveghere strictă); * distanțarea (ca urmare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în Midnight's Children), un coșmar al înstrăinării. Eroii își fabrică insule de familiar, vise, iubiri, căldură umană, dar viața lor se petrece în cea mai mare parte într-un univers ostil. Autorii Desperado dislocați trăiesc o subtilă și nevindecabilă frustrare. Ironia și tragedia se împletesc. Distopia Locul preferat al autorului Desperado este distopia, utopia neagră, negativă. Lunga linie a distopicilor Desperado începe cu Aldous Huxley (Brave New World) și George Orwell (1984), continuând cu aproape toți autorii contemporani. Ori de câte ori un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Într-un fel sau altul, estul e încă sub cenzură, pe când vestul se poate revolta în tihnă împotriva libertăților de tot soiul. Cortina de Fier, de-o parte și de alta. Văzută din est, Cortina de Fier era o imensă frustrare. Linia politică prevedea că regimul comunist e cea mai bună dintre lumile posibile iar occidentul trebuie denunțat. Cu toate că nu era individ care să creadă acest lucru, nici măcar demnitarii, slujitorii plătiți ai partidului și regimului, nimănui (cu mici excepții) nu nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un drog care creează dependență. După ce-l citim, revenim foarte greu la lectura unei singure convenții (Dickens, Galsworthy, chiar Joyce). Amestecul de planuri de toate felurile, turnul ui Babel care este textul Desperado, creează un lector resemnat, gata să îndure frustrarea că e neputincios. Lectura Desperado e o neputință asumată. Avansul romanului britanic în acest moment este tocmai această nouă lectură pe care o creează. E vorba de o lectură sceptică, precaută, versată, tolerantă până la nepăsare, receptivă până la anihilarea oricărei dorințe
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
oraș", îl ia ca ajutor. Vizitează Stonehenge împreună. Dyer ține să vadă "înaltul loc de rugăciune", cu gândul la "Demon", desigur. Îl și numește "arhitectura diavolului". Viața și moartea se împletesc în roman, iar autorul izbutește să elibereze lectorul de frustrarea că nu poate imagina infinitul. Universul lui Ackroyd se reduce de fapt la cele șapte biserici, toate ridicate în spiritul morții prin viață și vieții prin moarte. Nimic nu mai e doar alb ori negru. Binele și răul cresc laolaltă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de spririt a unor personaje albe ci, mult mai ingenios, resentimentul creatorului la adresa nevoii de compasiune a personajelor tradiționale. Tânărul romancier Brownjohn este un Desperado, prin zgârcenia cu care se implică în text. Există în principal în roman "mânie și frustrare", multă stângăcie, irosire de vreme și idealuri, care sunt în fond false idealuri abia ghicite (dar pe care un est-european le urăște dinainte), o imensă singurătate. Aici duce drumul romancierului Brownjohn: fiecare cu lumea lui. Ne simțim însă direct amenințați
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]