7,586 matches
-
democrației în întreaga lume ca principalul mijloc de evitare a războiului. O dificultate teoretică derivă din confruntarea curentului intervenționist al pacifismului democratic atât cu argumentarea kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opusă intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană sau de aspectele practice atât de vizibile în recenta intervenție pentru extinderea democrației în Irak
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
mai puțin instituționalizat. 2. Chiar titlurile principalelor opere ale acestor autori oferă o bună indicație asupra ideilor fundamentale ai căror avocați pasionați devin: Norman Angell, jurnalist și laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1933), autorul Marilor iluzii (1909) și al Fundamentelor organizației politice internaționale (1914); Leonard Woolf, autorul Guvernării internaționale (1916); Alfred Zimmern, autorul uneia dintre cele mai importante lucrări, ce poartă semnificativul titlu Liga Națiunilor și domnia Legii (1935). Anii '80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
arena politicii externe. Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul analogiei domestice prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne. Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, datorită gânditorilor liberali aplecați asupra unor principii de organizare a lumii pe baze pașnice. 1. Distincția analitică la care trimite calificativul interbelic nu are intenția
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de către Bright (elemente care indică prezența in nuce a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni ai Relațiilor Internaționale per se. Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de naivitate ce se ascund în spatele etichetei de idealism utopic. Acestea sunt1: a. perspectiva pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
a unei noi teorii), acești gânditori liberali nu pot fi priviți ca teoreticieni ai Relațiilor Internaționale per se. Imaginea internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de naivitate ce se ascund în spatele etichetei de idealism utopic. Acestea sunt1: a. perspectiva pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă; b. credința în armonizarea naturală a
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX. Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat că ideile internaționalismului liberal au înflorit ca urmare a cataclismului social și politic asociat primului război mondial
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Woolf afișează în realitate o viziune mult mai subtilă asupra relației dintre natura umană și comportamentul politic: într-o primă instanță, ei consideră comportamentul uman ca fiind dictat de efectele cumulative ale instinctului, dar și ale rațiunii. Iar pe acest fundament construiesc argumentul conform căruia rațiunea are potențialul de a corecta deficiențele naturii umane astfel încât comportamentul uman nu trebuie redus la domeniul instinctelor sau al emoțiilor. În acest sens, sâmburele de adevăr cu privire la rolul naturii umane în viziunea liberală în relațiile
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
politicii de apartheid din Africa de Sud (Willets, 2005, p. 434). Consecințe asupra raporturilor internaționale pot decurge și din acțiunea conducătorilor de miliții (sintagmă ce redă satisfăcător înțelesul cuvântului warlords seniori ai războiului, șefi ai unor miliții). Fenomenul seniorilor războiului își găsește fundamentul teoretic în interpretarea istoriei chineze, iar introducerea sa în teoria relațiilor internaționale este justificată de consecințele internaționale ale acțiunilor milițiilor combatante. Este vorba despre un produs al Lumii a Treia de după Războiul Rece, dar care s-a manifestat și în
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
originea în disfuncționalități ale mediului familial. Pentru început, vom prezenta câteva perspective de abordare a familiei, funcțiile acesteia, insistând pe principala ei funcție, cea pedagogico educativă. 3.1 Perspective de abordare a familiei Din toate timpurile familia a fost considerată fundamentul întregii vieți, cea mai importantă comuniune de persoane, bazată pe dragoste, sprijin moral, încredere reciprocă, respect și interese comune. Familia trebuie înțeleasă în special ca un grup uman de bază, dar și ca realitate determinată de relațiile dintre părinți și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Copiii trebuie ocrotiți și sprijiniți să se dezvolte. Ei au dreptul la o familie care să le ofere o educație cât mai adecvată. În familie se dobândesc primele noțiuni despre morală, se imprimă copilului reguli și deprinderi, principii ce constituie fundamentul pe care se formează personalitatea omului matur. Educația în familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilaterală și armonioasă care să se poată integra eficient în societate. Pe măsură ce societatea umană s-a dezvoltat, familia a devenit tot
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în domeniul „vederii la distanță” (remote viewing, engl., n.a.Ă, acesta putând să descrie cu o precizie de 80% orice locație aleasă pe glob ! Această descoperire - posibilitatea de a descrie o locație aleasă după coordonatele sale pe glob - a constituit fundamentul pentru ceea ce avea să fie numit sistemul Swan de vedere la distanță. Mai mult, s-a demonstrat că facultatea de a vedea la distanță este o aptitudine comună tuturor oamenilor, chiar dacă numai la unii există în stare manifestă. După 1995
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
înfăptui ceva care să poarte pecetea subiectivității lor, spre o totală discordanță între intenții și realizare. Personajele din romanele lui J.P.Sartre sunt sistematic frustrate de consecințele actelor lor. Si atunci își vor converti orgoliul egoist al unei libertăți fără fundament într o jalnică lamentație : „ s-ar spune că cineva îmi fură urmările actelor mele ; totul se petrece ca și cum aș putea mereu să o iau de la început „ . Antoine Roquetin, personajul principal din romanul lui Sartre : Greața , va recunoaște în momente de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
constrângerilor necesității devine posibilitate lui de a acționa liber. La el, libertatea este capacitatea oamenilor de a-și atinge scopurile: eliberarea de suferință și de frică , dobândirea plăcerilor firești și a fericirii. Așadar, în viziunea lui Epicur, libertatea are drept fundament limitarea sferei de acțiune a necesității ( legității) naturale. Ideea cunoașterii realității subiective, interioare a omului a fost surprinsă și ea în antichitate. Astfel, stoicii considerau că libertatea poate fi atinsă prin adaptarea aspirațiilor și dorințelor noastre la posibilitățile oferite de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
destinului, ci dorește numai ceea ce are, bucurându-se de ceea ce îi hărăzește destinul. Așadar, conform doctrinei stoice, calea eliberării omului de sub dominația propriilor sale dorințe este una intelectuală bazată pe cunoșterea posibilităților de realizare a dorințelor și aspirațiilor umane. La fundamentul concepției stoice despre libertate stau două premise: pe de o parte, libertatea este privită ca o stare interioară a omului, aceea în care el nu dorește decât ceea ce, conform necesității poate obține; pe de altă parte, condiția principală a libertății
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Eul, persoana care a făcut această afirmație, indiferent cât de adevărată sau falsă ar fi ea, este sursa și motivul tuturor afirmațiilor și astfel și sursa și motivul certitudinii și a incertitudinii, a adevărului și neadevărului. Astfel se descoperă sursa, fundamentul de neclintit al întregii cunoașteri: certitudinea Eului care gândește. Această certitudine, conștiința de sine a propriei persoane care gândește și cunoaște este — conform lui Descartes — incontestabilă; pentru că ea este baza, condiția care face posibilă îndoială. "Gândesc, deci exist" (cogito, ergo
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ce nu rezultă nici din convenții arbitrare, nici din gestu rile sau interesele individuale comune, ci din relațiile obiective care sunt descoperite gradat și sunt confirmate prin metode de verificare. Concepția teoretică, inclusiv cea privind construcția metodologiei de cercetare constituie fundamentul reușitei sau al nereușitei, efecienței sau ineficienței unei investigații. Toate acestea se oglindesc în nivelul abordării epistemologice, în talentul și capacitatea profesională a cercetătorului de a transfera principiile și exigențele teoretice în metodă și metodologie, în selectarea și aplicarea practică
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
1991; Bailey și Lown, 1993; Bailey et al., 1994; Hanley și Wilhelm, 1992; Lim și Teo, 1997; Tang, 1992, 1993 apud Furnham și Okamura, 1999) s-au dezvoltat numeroase chestionare. Aceste instrumente de măsură diferă din perspectiva mai multor dimensiuni: fundamentele teoretice (behaveoriști versus psihanaliști), generalitatea versus specificitatea lor, gradul în care măsoară credințele/atitudinile și/sau comportamentele (Furnham și Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
la sc. 1:50.000. II. EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ ȘI ALCĂTUIREA GEOLOGICĂ Din punct de vedere geostructural, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești. Această platformă este o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat și faliat, ce suportă o cuvertură sedimentară formată în mai multe cicluri. Soclul cristalin, de vârstă precambriană, reprezentat de sectorul cu fundament baikalian la est de Hârlău și de sectorul cu fundament caledonian la vest de Hârlău, aceste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari aparține Platformei Moldovenești. Această platformă este o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat și faliat, ce suportă o cuvertură sedimentară formată în mai multe cicluri. Soclul cristalin, de vârstă precambriană, reprezentat de sectorul cu fundament baikalian la est de Hârlău și de sectorul cu fundament caledonian la vest de Hârlău, aceste sectoare fiind bine sudate între ele (V. Băcăuanu, 1968). Peneplena soclului, are aspect puțin accidentat și prezintă o ușoară înclinare spre vest și sud
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
consolidată încă din proterozoic, cu un fundament cristalin cutat și faliat, ce suportă o cuvertură sedimentară formată în mai multe cicluri. Soclul cristalin, de vârstă precambriană, reprezentat de sectorul cu fundament baikalian la est de Hârlău și de sectorul cu fundament caledonian la vest de Hârlău, aceste sectoare fiind bine sudate între ele (V. Băcăuanu, 1968). Peneplena soclului, are aspect puțin accidentat și prezintă o ușoară înclinare spre vest și sud. La sfârșitul proterozoicului superior, peneplena cristalină suferă o mișcare de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tradițională, antică și medievală și necesitatea transformării acesteia în raport cu marile mutații petrecute în planul vieții istorice și culturale, la începutul modernității. Filosofia lui Descartes ne este înfățișată ca un creuzet în care se resemnifică ideile trecutului pe noi principii și fundamente, generate de provocările unei lumi deschise către noi orizonturi de împlinire a omului. Ideea princeps, ce călăuzește analizele interesante și incitante ale autoarei, este aceea că Descartes construiește o paradigmă a « trecerii » ce vizează o nouă asumare a relației omului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fiind nevoită să se retragă în zona probabilului și mai mult, în cea a himericului. “Idealistul” Descartes nu neagă și nici nu anulează lumea exterioară ci, dint-o nevoie vitală, vrea doar să o întemeieze pe o teză solidă, pe un fundament cert. El nu face altceva decât să conștientizeze diferența dintre gradul de siguranță a lucrurilor și cel al ideilor și să stabilească, instrumentînd rațiunea, maximalitatea celui de-al doilea. Descartes nu afirmă că singura realitate este gîndirea, așa cum de pildă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
3. “Radicalitatea” metafizicii cartesiene “Odată în viața mea, va trebui să mă angajez cu toata seriozitatea să mă descotorosesc de toate opiniile pe care le-am acceptat pînă atunci să-mi ocupe încrederea și (...) să încep totul din nou, de la fundamente.” Așa își începe Descartes Meditatia I aDespre cele ce pot fi puse la îndoială, declarîndu și explicit intenția de a-și curăța mintea de toate ideile vechi. Această acțiune de un radicalism extrem, nu este însă posibilă și el știe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în Principii: Rezultă de aici că în afară de substanța gînditoare individuală care este el, Descartes, există și alte substanțe gînditoare, ceilalți, a căror existență nu a fost însă demonstrată, logic vorbind. De altfel, unii dintre criticii lui Descartes au atacat în fundament însăși ideea lucrului gînditor individual, punînd întrebarea: ) S-a apreciat că enunțul “je doute que j’existe” conține implicit și “simultan existența determinațiilor pragmatice «eu» și «tu», eu și celalalt” ) dar aceasta poate fi valabil doar dacă privim desfășurarea spiritului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]