4,666 matches
-
mai mare donație primită vreodată de acesta. Mormântul său se află în partea de nord a bisericii, lângă cel al lui Sigismund Borlea. Pe soclul crucii există incripția "Această cruce a ridicat-o în semn de recunoștință și pietate reprezentanții gimnaziului gr. or. din Brad fericitului binefăcător care a închinat averea sa acestui institut de învățământ. fie etern pomenirea lui". Zaharia Francisc Werner (n. ? Baia de Criș - 29 aprilie 1897, Baia de Criș). Țăran de etnie germană, și-a donat și
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
din Brad fericitului binefăcător care a închinat averea sa acestui institut de învățământ. fie etern pomenirea lui". Zaharia Francisc Werner (n. ? Baia de Criș - 29 aprilie 1897, Baia de Criș). Țăran de etnie germană, și-a donat și el averea gimnaziului din Brad. Mormântul său se află și el în partea de nord a bisericii, lângă cele ale lui Sigismund Borlea și Teodor Pop. Pavel Oprișa (n. 29 septembrie 1861, Țebea - d. 1937, Țebea). Provenit dintr-o familie de preoți, a
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
află și el în partea de nord a bisericii, lângă cele ale lui Sigismund Borlea și Teodor Pop. Pavel Oprișa (n. 29 septembrie 1861, Țebea - d. 1937, Țebea). Provenit dintr-o familie de preoți, a urmat școala din satul natal, gimnaziul în Brad (cl. I-IV), Alba Iulia (cl. V), Arad (cl. VI), Liceul Piarist din Timișoara (cl. VII-VIII), Institutul teologic și pedagogic din Sibiu (1884-1886) și ale Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Budapesta (actuala ELTE-BTK), unde a
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
ELTE-BTK), unde a fost coleg cu Miron Cristea. Tot aici și-a susținut în 1892 doctoratul, cu o teză despre cronicarul Miron Costin. A fost profesor (1890-1927) la liceul din Brad și director al liceului între 1904-1908, perioadă în care gimnaziul s-a transformat în liceu și s-au început demersurile (1906) pentru clădirea noului local al liceului. A organizat „Fondul Dr. Iosif Hodoș” (1904), destinat premierii profesorilor autori de lucrări științifice, manuale școlare și conferințe și „Fondul Prof. Dr. Pavel
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
7 ianuarie 1822 Hondol - d. 10 octombrie 1888, Alba Iulia) a fost un avocat român din Transilvania, comite suprem („fișpan”, din ) al Comitatului Zarand între 1861-1867. În timpul cât a fost comite suprem a reușit să facă demersurile necesare pentru înființarea gimnaziului greco-ortodox din Brad. se trage dintr-o veche familie de mineri. În timpul lui Horea un străbunic al său a venit în Hondol, iar din porecla sa, „Almășanu”, se presupune că ar fi venit din Almaș, dar se trăgea din Țebea
Ioan Pipoș () [Corola-website/Science/335524_a_336853]
-
Camera magnaților (camera superioară a parlamentului de la Buda), dar a refuzat, considerând că asta l-ar obliga să-și schimbe atitudinea politică. Cea mai mare realizare a sa, împreună cu Iosif Hodoș și Amoș Frâncu, a fost înființarea în 1869 a gimnaziului greco-ortodox din Brad, pentru care a făcut eforturi extraordinare în vederea constituirii fondurilor necesare înființării și funcționării lui și pentru întocmirea și aprobarea statutelor. Pentru constituirea fondurilor a vizitat în două rânduri fiecare din cele 92 de comune din comitat, care
Ioan Pipoș () [Corola-website/Science/335524_a_336853]
-
mai ales ale celor aparținând enciclopediștilor, a declarat obligatoriu învățământul elementar.În firman se prevedea obligativitatea disciplinelor religioase, pe lângă scris și citit. Învățământul primar obligatoriu era o practică întâlnită numai în capitala statului, Istanbul. Astfel în cartierele istanbuleze vor apărea gimnaziile ( "ruștie" ). La sfârșitul secolului al XVII-lea au luat ființă școala superioară de ingineri, în anul 1827 școala de război, iar după 1839 liceele, școlile economice, comerciale, agricole și universitatea din Istanbul. Nici în perioada numită Tanzimat programa școlilor de
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
n. 26 noiembrie 1842, Odessa - d. 24 octombrie 1917, Chișinău) a fost un savant, biolog, muzeograf și funcționar public basarabean. Baronul A. Stuart este considerat întemeietorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Și-a făcut studiile la Gimnaziul nr. 2, apoi la Liceul „Împăratul Alexandru I” din Sankt Petersburg. În anul 1860 se înscrie la Secția de Științe ale Naturii a Facultății de Fizică și Matematică a Universității din Sankt Petersburg. Și-a continaut studiile la universitățile din
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
Național au reușit, din primii trei ani de activitate, să materializeze o strategie de puternică diferențiere calitativă, mai ales față de învățământul de stat, dar și în raport cu multe din școlile particulare. Sistemul educațional este complet integrat și predictibil: grădiniță - școală primară - gimnaziu - liceu. Clasele au cel mult 15 elevi; cursurile sunt organizate după principiul elevii urmează profesorul; pentru fiecare elev se asigură, zilnic, câte o oră de limbă engleză și una de sport, dar și între două și cinci ore de informatică
Liceul Teoretic Național, inovație în învățământ. Cum funcționează o instituție fără ajutor de la stat by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101320_a_102612]
-
Publicarea rezultatelor de la simularea examenului de Evaluare Națională 2016 arată că, dacă nu ar fi o simulare, doar 39,2% din generație ar trece de media 5. În contextul în care adoptarea noului plan cadru pentru gimnaziu întârzie peste termenul anunțat inițial, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice are oportunitatea de a adresa aceste probleme nu doar prin prisma analizei de rezultate și indicatorilor de proces, ci în profunzimea lor, plecând de la cauze și probleme sistemice. Datele
EVALUARE NAȚIONALĂ 2016. Coaliția pentru Educație: România pierde în jur de 100.000 de tineri în fiecare an () [Corola-website/Journalistic/101347_a_102639]
-
cerut crearea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești în componența URSS. S-a născut în familia nobilului ereditar Alexandru A. Trofimov, învățător executat de bolșevici împreună cu fratele Zinaidei, Vladimir, la Iaroslavl. Învață la școala primară în clasa tatălui său, după care absolvește Gimnaziul de Fete din Odesa în 1910 și clasa a VIII-a pedagogică a Gimnaziului de Fete din Tiraspol în 1911. Între anii 1911-1914, este învățătoare la școala primară din satul Liubotaiivka, județul Tiraspol. Se căsătorește cu inginerul-constructor Gheorghe Gh. Crăciunescu
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
nobilului ereditar Alexandru A. Trofimov, învățător executat de bolșevici împreună cu fratele Zinaidei, Vladimir, la Iaroslavl. Învață la școala primară în clasa tatălui său, după care absolvește Gimnaziul de Fete din Odesa în 1910 și clasa a VIII-a pedagogică a Gimnaziului de Fete din Tiraspol în 1911. Între anii 1911-1914, este învățătoare la școala primară din satul Liubotaiivka, județul Tiraspol. Se căsătorește cu inginerul-constructor Gheorghe Gh. Crăciunescu (1880-1938) la Biserica Sf. Teodor Tiron din Chișinău la 19 octombrie 1914; cu această
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
inginerul-constructor Gheorghe Gh. Crăciunescu (1880-1938) la Biserica Sf. Teodor Tiron din Chișinău la 19 octombrie 1914; cu această ocazie se muta cu traiul în Basarabia. Lucrează în orașul Orhei, mai întâi la școala primară din satul Peresecina (1914-1917), apoi la Gimnaziul de Fete din Orhei (1917-1924) și în sfârșit la școlile primare nr. 2 (1924-1926) și nr. 6 (1926-1940). După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, este inclusă în delegația oamenilor muncii din partea Basarabiei și nordului Bucovinei, ca reprezentant al intelectualității. Este
Zinaida Crăciunescu () [Corola-website/Science/336925_a_338254]
-
1981, București) a fost un poet, prozator și dramaturg român. Era fiul plutonierului Emilian Vicol și al soției acestuia, Veronica (născută Coșuțchi). A copilărit la Iacobeni, Dorna Candrenilor și Volovăț. A urmat clasele primare la Dorna Candrenilor, apoi a început gimnaziul la Volovăț. Și-a dorit de mic copil să îmbrățișeze cariera militară. S-a prezentat în 1931 la concursul de admitere la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Cernăuți, dar acest liceu a funcționat în acel an fără clasa I
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
FARMACIE LA DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 9.03.1969, Deva ; 10. CARTIERUL VIILE NOI DIN DEVA, ziarul Drumul Socialismului din 16.03.1969, Deva ; 11. DEVA ÎN 7 SECOLE, ziarul Drumul Socialismului din 17-18.10.1969, Deva ; 12. PROFESORII GIMNAZIULUI ÎN AMINTIREA ELEVILOR, Omagiul Liceului A. Iancu din Brad, 1869-1969, Sibiu, 1969, de R. Neagu ; 13. O FIGURĂ MARCANTĂ A MIȘCĂRII FEMINISTE HUNEDORENE - ANA PETCO, rev. Sargeția XIII, 1977, Deva ; 14. HUNEDORENII LA MAREA UNIRE, rev. Mitropolia Banatului Timișoara, nr.
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
al Asociației artiștilor plastici profesioniști - Neamț. Ioan Popei a avut o pasiune pentru pictură încă din copilărie. La „Gazeta de perete” a școlii se aflau caricaturile pe care le făcea, încercând să suprindă anumite „metehne” ale sătenilor. Deși la terminarea gimnaziului și-a dorit să urmeze studiile Liceului de Artă din Iași, acesta a întâmpinat opoziția părinților săi care confundau meseria de pictor cu cea de zugrav și care, ulterior, l-au convins să urmeze Liceul de Chimie din Piatra - Neamț
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
cel mare dintre cei trei copii ai lui Dov (Bernard) Arad (1930-1971) și Batya, născută Dascal (1934 Tecuci - 2004), israelieni evrei originari din România. El a crescut la Magdiel, Hod Hasharon și a studiat la liceul-internat militar pentru comandanți de pe lângă gimnaziul „Herzliya” din Tel Aviv. În anul 1979 a terminat cursul de piloți militari și a servit în armata israeliană ca pilot de avion Phantom. A fost citat pe un ordin de zi de către comandantul aviației militare, generalul David Ivri, după ce
Ron Arad (pilot) () [Corola-website/Science/336455_a_337784]
-
2000 de la Sydney, vicecampion mondial în 1997. S-a apucat de scrimă în copilărie. Îi plăcea să se joace cu batoane din lemn și era fascinat de tineri scrimeri în ținută albă. S-a legitimat la clubul de scrimă din cadrul gimnaziului. Și-a sporit eforturile pentru a impresiona o scrimeră, cu care s-a căsătorit în cele din urmă. În anul 1990 s-a alăturat echipei naționale. Și-a făcut debutul olimpic la Barcelona 1992, unde nu a putut trece din
Kim Young-ho () [Corola-website/Science/336487_a_337816]
-
Între anii 1951-1955 a predat la școala elementară din kibuțul Gat. În anul 1956 s-a mutat la Ierusalim, unde a studiat literatura ebraica și engleza la Universitatea Ebraică. În acelaș timp a lucrat ca profesor de literatură ebraică la Gimnaziul Rehavia din capitală, și și-a continuat cariera academică. Din anul 1976 a devenit membru al corpului didactic al Universității Ebraice ca cercetător al poeziei ebraice din evul mediu iberic, devenind, în cele din urmă, profesor. În timpul anilor de kibuț
Dan Pagis () [Corola-website/Science/336494_a_337823]
-
Ferenc Boros (n. 3 aprilie 1908, Oradea - d. 30 iunie 1963, Oradea, România) a fost un pastor reformat, scriitor, poet și traducător maghiar din Transilvania. A urmat studii la Gimnaziul Premonstratensian din Oradea și apoi la Liceul Gojdu, după care a fost student la Facultatea de Teologie Reformată din Cluj, ale cărei studii le-a absolvit în anul 1930. În perioada studenției a fost președinte al cercului literar Bethlen Gábor
Ferenc Boros (pastor) () [Corola-website/Science/336493_a_337822]
-
și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (2008) și "Cetățean de Onoare" al comunei Pișchia (2008). Urmează cursurile școlii primare în Bencecu de Jos și gimnaziul în comuna Pișchia, apoi este elev la Liceul „Constantin Diaconovici Loga” Timișoara, avându-l coleg de clasă pe poetul Damian Ureche. Se lansează pe scena Clubului ”1 Mai” ca prezentator, recitator, actor amator, alături de orchestra condusă de Ioan Odrobot. Pasionat
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
Swinton of Kimmerghame, a fost general maior în garda scoțiană Scots Guards, care este garda personală a reginei britanice. a vizitat de mai multe ori pe Diana Spencer, care devine mai târziu soția lui Charles, Prinț de Wales. Ea urmează gimnaziul într-un internat privat "West Heath Girls School" din Sevenoaks. Ulterior ea termină studiul de științe umaniste și literatură engleză la University of Cambridge. In această perioadă ea devine membră a partidului comunist. O perioadă a fost angajată cu acțiuni
Tilda Swinton () [Corola-website/Science/331072_a_332401]
-
1988, 83 de ani, Camarillo, California, SUA) a fost un regizor de filme care s-a mutat spre sfârșitul vieții la Hollywood. Tatăl lui Koster, un vânzător, a plecat de acasă când Henry era tânăr. Koster a reușit să termine gimnaziul în Berlin în timp ce lucra ca autor de povestiri scurte și de benzi desenate. A avut de-a face cu cinematografia încă din 1910, când unchiul său avea unul dintre primele cinematografe berlineze iar mama sa cânta la pian pentru a
Henry Koster () [Corola-website/Science/331081_a_332410]
-
autor de povestiri scurte și de benzi desenate. A avut de-a face cu cinematografia încă din 1910, când unchiul său avea unul dintre primele cinematografe berlineze iar mama sa cânta la pian pentru a acompania filmele mute. După terminarea gimnaziului a devenit asistent al regizorului Curtis Bernhardt. Bernhardt s-a îmbolnăvit într-o zi și i-a cerut lui Koster să preia funcția de regizor. În 1931-1932, Koster a regizat două sau trei filme la Berlin pentru UFA. Koster, care
Henry Koster () [Corola-website/Science/331081_a_332410]
-
vârsta de 4 ani 4 luni și 4 zile la școala din mahalla (cartier). După doi ani a trecut la școala primară, dar în același timp a început să învețe limba arabă de la tatăl său. În 1882 a întrat la gimnaziu, la Gimnaziul Fatih, și în același timp a luat lecții de limba persană la Moscheea Fatih. În timpul școlii, Akif a fost primul la capitolul limbi. A fost influențat în școală de profesorul de limba turcă, Hersekli Hoca Kadri Efendi, care
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]