9,375 matches
-
prea sigură de mine. Lauryn a ciripit: —Ei bine, ce ziceți de asta! Și eu am văzut ceasurile alea. Eu... —Taci, Lauryn, a întrerupt-o Ariella cu un ton implacabil ce te îngheța. Și ăsta a fost momentul meu de glorie. Ariella a obținut contractul, și eu am fost angajată. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cina chez Walsh se comandă de la restaurantul indian și m-am descurcat destul de bine: o jumătate de bhaji cu ceapă, 1 crevete, 1 bucată de pui, 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lăsăm baltă. Cel puțin deocamdată. Două străzi mai încolo, am găsit un băruleț bizar underground, cu pereți roșii și o masă de biliard. În jurul genunchilor noștri se încolăceau vălătuci de fum - barmanul a explicat că încercau să recreeze zilele de glorie dinaintea interdicției fumatului - și, la cerere, i-am povestit lui Aidan despre viața mea ca asistentă de magician. — Ni se spune Fantasticii Marvo și Gizelda. Gizelda e numele meu de scenă și suntem un fenomen în MidWest. Îmi cos singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
n-aveam să fiu acolo. Dar o luasem pe Teenie complice; ieșiserăm să luăm prânzul și o rugasem să jure că va păstra secretul. —Prezentarea de miercuri? Nu pot să ajung. Cu...? — Fă-o tu în locul meu. Acoperă-te de glorie. —Dar, oh, Dumnezeule! Vreau să zic, nu poți... Ariella va înnebuni. Da, și va avea nevoie de cineva care să facă prezentarea în locul meu. Ai grijă să fii tu aceea. N-o lăsa pe Lauryn să se bage pe chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
uitându-se lung la ea și a șoptit: —Oh, Doamne, asta este. Super-crema super-cremelor. Există cu adevărat. Bun, așadar nu era un medicament care să vindece cancerul, ci doar o cremă de față, dar a fost totuși un moment de glorie. — Mă duc să modific numărul din martie, a zis. După ce elicopterul a purtat-o înapoi înspre centru, l-am sunat pe Leonard Daly la Devereaux. S-a rezolvat. —Ia-ți liber restul zilei. O glumă, desigur. Aveam o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
plictisul lungilor seri reci, consecința cea mai dramatică a nepopularității crescânde a sultanului a fost atitudinea sa față de Castilia. Întrucât era acuzat că favorizează o Rumiyya în dauna verișoarei sale, că neglijează armata și că duce un trai lipsit de glorie, Abu-l-Hassan, căruia nu-i lipsea curajul fizic, se hotărî să încrucișeze spada cu creștinii. Neținând seamă de avertismentele câtorva sfătuitori înțelepți care-i atrăgeau luarea aminte asupra faptului că Aragonul își unise de acum soarta cu aceea a Castiliei prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-i sfetnicii și luându-i peste picior nevestele, somându-l să se bată sau să cadă la pace, mai curând decât să prelungească la nesfârșit o situație în care viața nu mai avea nici o bucurie, iar moartea era lipsită de glorie. Or, de parcă am fi venit să-i aducem direct la cunoștință insultele pe care cu siguranță iscoadele lui i le transmiseseră deja, iată că ne înfățișam acum, soli nepieptănați și scandalagii, să-l sfidăm în propriul său palat, în fața șambelanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ta și că a fost preocupat de soarta surorii tale. Însă atunci, eu nu-mi voi mai aminti. Tremuram amândoi, el de furie nerăbdătoare, eu de teamă. Mă simțeam amenințat, căci, dat fiind că-l cunoscusem înainte de perioada lui de glorie, eram într-un fel proprietatea lui, la fel de îndrăgit, disprețuit și detestat cum fusese pentru mine vechea-mi manta albă cârpită în ziua în care dăduse norocul peste mine. De aceea am decis că era timpul s-o iau din loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Când am ajuns la Cairo, fiule, acesta era de veacuri prestigioasa capitală a unui imperiu și reședința unui califat. Când l-am părăsit, nu mai era decât o capitală de provincie. Fără îndoială, niciodată nu-și va mai regăsi apusa glorie. Dumnezeu a voit ca eu să fiu martor la această decădere, cât și la năpastele care au precedat-o. Pluteam încă pe Nil, visând la aventuri și vesele cuceriri, când nenorocirea și-a vestit apropierea. Numai că eu nu învățasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și-ți va readuce în minte în fiecare clipă imaginea unei prințese blonde pe care ai iubit-o și care te-a iubit. Și care te va iubi mereu, din depărtarea noului ei exil. Fie că voi întâlni moartea sau gloria, nu lăsa să fie întunecat chipul meu în inima ta! La prima lacrimă pe care o văzuse curgând, Abbad se proptise în coate la fereastră, prefăcând-se absorbit de ceva văzut în grădină. Fără să mă uit la scaunele goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acoperi fața cu mâinile. — Nici lacrimile nu-s de ajutor. Valerius îi privi mâinile tinere, dar aspre și pline de bătături, mâini de țesătoare. Umerii îi erau înguști, ca la subnutriți. Încă o dată se întrebă ce însemna Imperiul Roman, pentru gloria căruia fratele său Antonius își dedicase viața, dacă în provincii populația era chinuită, copleșită de birurile impuse de guvernatori în vreme de pace și jefuită de soldați în vreme de război. Focul stătea să se stingă. Nici lacrimile nu-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
armate de bucătari și soldați... Din câte știu, multe statui ecvestre ale lui, care fuseseră ridicate în orașe, s-au dărâmat, iar vântul i-a smuls cununa de laur, aruncând-o într-un pârâu. — Statuile au căzut ca să facă loc gloriei împăratului aflat în viață... Iar cununa, vântul a depus-o într-un izvor sacru - ambasadorul cel bătrân nu-și mai putu înfrâna mânia. Sunt prevestiri faste. Ai fost rău informat. — În orice caz, adăugă cel despre care Julius Civilis spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
îl roagă să-l răzbune în cazul în care va fi învins de Vitellius și îi încredințează misiunea de a salva statul... — Dar despre Licinius Mucianus, guvernatorul Syriei, ce-mi poți spune? — Nu-i demn de încredere. E avid de glorie și e gelos fiindcă soldații îl iubesc pe Vespasianus. Păzește-te de el. Curajul tău îl va mânia, iar inteligența ta în bătălie îl va face să fiarbă de invidie. În Mucianus vei avea un dușman, pentru că ai fire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pun să lupte... — Să nu faci asta, dacă vrei să ai o viață și o domnie lungă, îl întrerupse Ausper, dând drumul brațului lui Vitellius și ridicându-se. Nu-l pune să lupte cu Skorpius. Lupta lor ar însemna sfârșitul gloriei... și al vieții tale. Dar dacă Orpheus trebuie să moară în arenă, pentru ca eu să pot rămâne la cârma Imperiului, spuse Vitellius dezorientat... Eu... Preoteasa a zis că... Ausper însă nu-l mai asculta. Îi întorsese spatele și se îndepărta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
el pacea, zise Tampius Flavianus, dându-l deoparte pe Arrius Varus, ca să ajungă în fața lui Antonius. — Ne sfătuiește să-l așteptăm. — Zău? izbucni Arrius. Eu cred că Mucianus vrea să ne țină aici numai pentru că urmărește să aibă parte de glorie și arde de nerăbdare să culeagă el onorurile învingătorului. Soldații adunați în jurul capilor flavieni priviră tăcuți spre Antonius. Cu toții știau că Mucianus îl invidia pe Antonius Primus pentru curajul său și pentru devoțiunea pe care i-o purtau soldații. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Alpes, că tu ai învins la Bedriacum, alungând dușmanii împreună cu soldații tăi călare, și că ai cucerit Italia. I-ai spus că nenorocirile de la Cremona se numără printre ororile războiului civil. Ai scris că nu vrei să știrbești cu nimic gloria lui Mucianus, dar că tu lupți pentru împăratul tău cu faptele, nu prin mesaje și rapoarte. În încheiere, spui că, datorită ție, toți au trecut de partea lui Vespasianus și l-au părăsit pe Vitellius. — Dar tu de unde... — Știu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
meritele, voi fi considerat un infam? - Antonius veni în fața Calviei. Asta vrei să spui? — Dacă nu vei ști să te aperi, vei fi dat deoparte. Nu știu precis cum anume... Dar dacă nu ești atent, te vei acoperi nu de glorie, ci de rușine. — Vespasianus nu va îngădui așa ceva... I-am pus Imperiul la picioare... — Ești convins că-ți va lua apărarea în fața lui Mucianus? — Nu, șopti Antonius după o clipă. Nu sunt convins. Nici eu, interveni bărbatul. Vei avea mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
că atunci când englezii spun că știu să joace tenis, nu înțeleg același lucru la care se referă americanii când spun că știu să joace tenis. Americanii vor să spună că ei știu să joace tenis. Nici în epoca mea de glorie nu am depășit stadiul de amator. O anumită nesiguranță înșelătoare a picioarelor mele m-a ajutat uneori să-mi croiesc drumul spre victorie asupra unor adversari cu mult mai talentați. Dar, în general, pe teren sunt un zero barat. Fielding
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
promovat examenele naționale susținute la disciplina istorie, cu note bune și foarte, foarte bune. Mediile obținute de elevii noștri în timp au fost peste cele înregistrate la nivel județean și național, mult peste, cu procente sensibil mai mari. Anul de glorie al bacalaureatului la istorie a fost 2010, când media generală a acestei discipline a fost 9,07 (22 de elevi au obținut nota 10). Curioșii nu au decât să caute rezultatele oficiale ale acestor examene făcute publice ca să vadă că
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
ea drăgăstoasă, apoi s-a întors în pat. Nicholas Deggle transpiră din greu. TREIZECI — Valhalla, spuse Virgil Jones. Valhalla: locul unde războinicii care muriseră continuau să trăiască în desăvârșită splendoare, purtându-și în fiecare zi bătăliile trecute, retrăind momentul de glorie în care au căzut, prăbușindu-se încă o dată însângerați pe podeaua strălucitoare și renăscând în dimineața următoare pentru a-și relua eterna luptă. Valhalla, firmament al gloriei, muzeu viu al eroismului trecutului. Valhalla, aproape de izvorul cunoașterii, de unde a băut Odin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în desăvârșită splendoare, purtându-și în fiecare zi bătăliile trecute, retrăind momentul de glorie în care au căzut, prăbușindu-se încă o dată însângerați pe podeaua strălucitoare și renăscând în dimineața următoare pentru a-și relua eterna luptă. Valhalla, firmament al gloriei, muzeu viu al eroismului trecutului. Valhalla, aproape de izvorul cunoașterii, de unde a băut Odin, la umbra Marelui Frasin Yggdrasil, Copacul-Lumii. Când frasinul va cădea, atunci și Valhalla va cădea odată cu el. Cu un plescăit ușor amuzat din limbă, Virgil arătă căte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
scoate. Încă reușește să-i convingă pe rarii musafiri nepoftiți că se poate descurca singur în caz de nevoie, în ciuda unui corp la fel de impunător ca masivul birou de mahon incrustat cu aur în spatele căruia stă; ca amintire a zilelor de glorie, în ungherul mic de după birou, unde făcea nesfârșite căni de ceai (completate, pe măsură ce noaptea înainta, cu ceva mai tare), era expusă cu mândrie o fotografie a sa de pe vremea când era sergent-major, tânăr și robust, cu un piept cât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de votcă și încă ezit dacă să beau sau nu. Îl țin în dreptul nasului și las, mai întâi, să mă inunde boarea lui ușor dulceagă, cu aromă de buruieni, de cretă, de hârtie arsă, de Țăndărei, de țâța țigăncii, de glorie postumă și, undeva, pe la capătul mirosurilor, nepăsarea cu aburul ei de petunie bălăngănindu-și clopoțeii peste tot. Boarea dulceagă a nepăsării de viața-mi care se prelingea slinoasă, târând în nimicnicie zdrențe de imagini aburite, gândul că mă rătăcisem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
interviu, înainte de tratație“), deci, așa, micuții care sunt viitorul nostru și ai urmașilor pentru care se face tot ce s-a făcut și care se va face deci și până la bătrânii noștri veterani care cu pieptul încărcat de decorații și glorie de luptă deci îi avem astăzi în mijlocul nostru deci au venit pe drum de izbânde și glorie strămoșească deci prin urmare patriotismul străbun care este încrustat ca nestematele pe bijuteriile din Tezauru’ de la Pietroasele, dar mai e și Tezauru’ de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tot ce s-a făcut și care se va face deci și până la bătrânii noștri veterani care cu pieptul încărcat de decorații și glorie de luptă deci îi avem astăzi în mijlocul nostru deci au venit pe drum de izbânde și glorie strămoșească deci prin urmare patriotismul străbun care este încrustat ca nestematele pe bijuteriile din Tezauru’ de la Pietroasele, dar mai e și Tezauru’ de la Moscova de recuperat că atunci era țarism și ne aliasem cu el, nu cu bolșevicii să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rămășițe s-au dus odată cu Republica, presupun că spre bine, și tot ce-a mai rămas din ea sînt numele de pe antetul unor Întreprinderi, bănci și consorții fără chip. Asemeni tuturor orașelor vechi, Barcelona e o sumă de ruine. Marile glorii care alcătuiau mîndria deșartă a multora, palate, fabrici și monumente, Însemne cu care ne identificam, nu mai sînt decît niște cadavre, relicve ale unei civilizații stinse. Ajuns În acest punct, părintele Fernando făcu o pauză solemnă În care păru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]