4,781 matches
-
teritoriul Imperiului Roman de Apus - aceasta avându-și, la rândul ei, originea în muzica ebraică și în Grecia decadentă -, muzica gregoriană s-a dezvoltat în secolele VI-XI. Deși de cele mai multe ori melodiile gregoriene erau învățate și transmise prin viu grai, scrierea documentelor datează din jurul anului 800. Numele său provine de la cel al papei Grigore I cel Mare (pontif al Romei între anii 590-604). Istoria dezvoltării muzicii gregoriene se leagă de liturghia apuseană însăși, bazându-se pe un repertoriu muzical tradițional
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
mâncat florile și Domnul s-a supărat, pedepsindu-le: Lasă, că voi da eu pe mâna celor tari în vârtute și slabi la minte, să vă stăpânească!» De atunci stau oile în țarcuri și tot de atunci și-au pierdut graiul (...). În lupta cu timpul și cu primejdia oile devin prieteni ai omului: veghează nocturn când omul doarme, privește și face semn” Aceeași idee o regăsim la Tache Papahagi: “Oaia e sfântă, pân-ce are lână, și când o dai pomană
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
(, ) au fost un popor slav, unul dintre popoare pomeraniene, care a locuit între lacurile Gardno și Łebsko, actual în partea septentrională a Poloniei. I-a dat numele etnograful rus Alexandr Feodorovici Gilferding. i au vorbit folosind limba slovinciană, graiul dialectului cașubian al limbii pomeraniene. Erau parțial germanizați. Au dispărut după cel de-Al Doilea Război Mondial. Muzeul Satului Slovincian, situat pe teritoriul Parcului Național Słowiński, a fost deschis în Kluki în anul 1963 și există până acum.
Slovincieni () [Corola-website/Science/314445_a_315774]
-
DE CORUPȚIE", Editura EUROTIP, Baia Mare, 2008, 320 p. A mai participat ca autor în volume colective alături de: - Traian Tandin, „"POLIȚIA ROMÂNĂ REDIVIVA"“-Editura „Călăuza“, Deva, (ISBN 973-9418-05-8), 2000, 273 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-54-3), 2001, 275 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, „"DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI DICȚIONAR RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-54-3), 2001, 275 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, „"DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI DICȚIONAR RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - cuvânt înainte de George Astaloși, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-53-5), 2001, 90 p. + 54 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - cuvânt înainte de George Astaloși, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-53-5), 2001, 90 p. + 54 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-61-6), 2001, 283 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-61-6), 2001, 283 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" -Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-60-8), 2001, 81 p + 45 p. - Paul Ștefănescu, "„ȘTIINȚĂ VERSUS CRIMĂ. CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ, MEDICINĂ LEGALĂ“" -Editura Curtea Veche, București, (ISBN 973-8120-82-9), 2001, 638 p. - Vasile Lăpăduși, Constantin
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Bauerndialektes von Bir-Zeit) Apărut în anul 1960, studiul se bazează pe 132 povestiri populare culese în zona Bir Zeit din Palestina de către Hans Schmidt și Paul Kahle și publicate la Göttingen în 1918 și 1930. Povestirile erau scrise într-un grai local, dar mai elevat, într-un fel de formă standard a dialectului folosit de naratorul popular. Prima parte a cărții tratează sintaxa părților de vorbire, iar partea a doua sintaxa propoziției. Este o prelucrare a tezei de doctorat a lui
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
urmare, întreaga cultură și literatură română, chiar și cea dezvoltată în afara frontierelor politice, de exemplu contribuțiile Școlii Ardelene, este repudiată ca un corp străin. Imperiul Rus împiedică dezvoltarea intelectualității locale autentice și impune conceptul de limbă moldovenească, având la baza graiul popular și cronicăresc rudimentar, nemodelat de cultura modernă. Acest grai popular va fi transformat în perioada sovietică în limbă oficială, mai întâi în Republica Autonomă Moldovenească din Ucraina, apoi în R.S.S. Moldovenească, urmând ca Republica Moldova să păstreze această moștenire a
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
în afara frontierelor politice, de exemplu contribuțiile Școlii Ardelene, este repudiată ca un corp străin. Imperiul Rus împiedică dezvoltarea intelectualității locale autentice și impune conceptul de limbă moldovenească, având la baza graiul popular și cronicăresc rudimentar, nemodelat de cultura modernă. Acest grai popular va fi transformat în perioada sovietică în limbă oficială, mai întâi în Republica Autonomă Moldovenească din Ucraina, apoi în R.S.S. Moldovenească, urmând ca Republica Moldova să păstreze această moștenire a subjugării sovietice prin adoptarea limbii moldovenești ca limbă de stat
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
o prodigioasă activitate culturală, activând în formația corală a Casei de Cultură din Șimleu și în cadrul Bisericii Unite, în formația de teatru și de dansuri a sindicatului din învățământ. A fost președintele Fundației „Iuliu Maniu” din Șimleu Silvaniei. Colaborări: Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Gazeta de Duminică, Școala noastră, Tribuna școlii, Gazeta învățământului, România literară, Revista de pedagogie, etc., unde a publicat articole de specialitate, culturale, etc.
Gheorghe Pârvu () [Corola-website/Science/323959_a_325288]
-
legale pentru a intra în posesia efectivă a bisericii. ""Credincioșii greco-catolici nu pot reintră pe proprietatea lor, deoarece ortodocșii invocă motivul majorității. Nu pot nici măcar să folosească alternativ lăcașul cu frații ortodocși, prin celebrarea sfintelor liturghii, la alte ore"", menționează Graiul Sălajului. La 1 iulie 2010 sentința de retrocedare a fost executată silit, iar biserică a reintrat în deplină posesie a Parohiei Greco-Catolice cu sprijinul executorului judecătoresc și al jandarmilor. În cele din urmă partea ortodoxă a fost de acord cu
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
are „ample reverberații patriotice”, evidențiind unele interpretări actoricești remarcabile: George Constantin care s-a străduit să confere regelui dac o „monumentalitate interioară”, Emanoil Petruț care a jucat un „rol plenar”, Ernest Maftei care i-a împrumutat unui dac „dulcele său grai moldovenesc”, Ion Dichiseanu, Ioana Bulcă, Alexandru Repan și Anca Szönyi. Profesoara Elena Saulea a lăudat viziunea regizoral-scenaristică a filmului realizată prin accentuarea inteligenței personajului principal în dauna abilităților sale de războinic. Scenariul propune situații, în loc de verdicte, îndemnând spectatorii la reflecție
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
este ramura estică a limbii dacoromâne, fiind vorbit în regiunea istorică Moldova, azi împărțită între statele moderne România, Republica Moldova și Ucraina (în principal două regiuni : regiunea Cernăuți și Bugeacul). Vorbitorii acestui grai sunt Moldovenii. Din anumite considerații, în special de ordin fonologic și după anumite tipicuri lexicale, graiul moldovenesc ar putea fi văzut drept extensie a graiurilor din Ardeal și Banat. care este o variantă orală („abstand”) nu trebuie confundat cu „limba
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
vorbit în regiunea istorică Moldova, azi împărțită între statele moderne România, Republica Moldova și Ucraina (în principal două regiuni : regiunea Cernăuți și Bugeacul). Vorbitorii acestui grai sunt Moldovenii. Din anumite considerații, în special de ordin fonologic și după anumite tipicuri lexicale, graiul moldovenesc ar putea fi văzut drept extensie a graiurilor din Ardeal și Banat. care este o variantă orală („abstand”) nu trebuie confundat cu „limba moldovenească” care potrivit Constituției Republicii Moldova, este o denumire oficială pentru limba română literară („ausbau”) în această
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
moderne România, Republica Moldova și Ucraina (în principal două regiuni : regiunea Cernăuți și Bugeacul). Vorbitorii acestui grai sunt Moldovenii. Din anumite considerații, în special de ordin fonologic și după anumite tipicuri lexicale, graiul moldovenesc ar putea fi văzut drept extensie a graiurilor din Ardeal și Banat. care este o variantă orală („abstand”) nu trebuie confundat cu „limba moldovenească” care potrivit Constituției Republicii Moldova, este o denumire oficială pentru limba română literară („ausbau”) în această țară. Așadar, „limba moldovenească” nu este o formă scrisă
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
Ardeal și Banat. care este o variantă orală („abstand”) nu trebuie confundat cu „limba moldovenească” care potrivit Constituției Republicii Moldova, este o denumire oficială pentru limba română literară („ausbau”) în această țară. Așadar, „limba moldovenească” nu este o formă scrisă a graiului moldovenesc, ci o denumire alternativă pentru limba română „ausbau” la baza căreia stă graiul „abstand” muntenesc. Prin urmare, graiul moldovenesc intră în câmpul de studii lingvistice și filologice, iar „limba moldovenească” în câmpul de studii politice și istorice. Nu există
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
moldovenească” care potrivit Constituției Republicii Moldova, este o denumire oficială pentru limba română literară („ausbau”) în această țară. Așadar, „limba moldovenească” nu este o formă scrisă a graiului moldovenesc, ci o denumire alternativă pentru limba română „ausbau” la baza căreia stă graiul „abstand” muntenesc. Prin urmare, graiul moldovenesc intră în câmpul de studii lingvistice și filologice, iar „limba moldovenească” în câmpul de studii politice și istorice. Nu există diferențe dialectale de la un mal la altul al Prutului, dar există regionalisme dispărute la
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
este o denumire oficială pentru limba română literară („ausbau”) în această țară. Așadar, „limba moldovenească” nu este o formă scrisă a graiului moldovenesc, ci o denumire alternativă pentru limba română „ausbau” la baza căreia stă graiul „abstand” muntenesc. Prin urmare, graiul moldovenesc intră în câmpul de studii lingvistice și filologice, iar „limba moldovenească” în câmpul de studii politice și istorice. Nu există diferențe dialectale de la un mal la altul al Prutului, dar există regionalisme dispărute la vest de Prut și păstrate
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
mult de origine apuseană provenind din limbile franceză, germană sau engleză, iar pe malul stâng, rusesc și sovietic timp de 154 de ani, sunt mai mult de origine răsăriteană provenind din limbile rusă sau ucraineană. Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
sunt mai mult de origine răsăriteană provenind din limbile rusă sau ucraineană. Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați”", "„și”", "„zeamă”" iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați”", "„și”", "„zeamă”" iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este redat în operele marilor clasici ai literaturii române proveniți din regiunea istorică Moldova, precum și în alte graiuri ale limbii dacoromâne, în special în graiurile ardelenești, bănățean
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați”", "„și”", "„zeamă”" iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este redat în operele marilor clasici ai literaturii române proveniți din regiunea istorică Moldova, precum și în alte graiuri ale limbii dacoromâne, în special în graiurile ardelenești, bănățean și variantele vecine din graiul muntenesc. Astăzi aceste variante de pronunție au dispărut din limbajul curent, cu precădere în mass media, deși în Republica Moldova unii autori precum Vasile Stati au încercat
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este redat în operele marilor clasici ai literaturii române proveniți din regiunea istorică Moldova, precum și în alte graiuri ale limbii dacoromâne, în special în graiurile ardelenești, bănățean și variantele vecine din graiul muntenesc. Astăzi aceste variante de pronunție au dispărut din limbajul curent, cu precădere în mass media, deși în Republica Moldova unii autori precum Vasile Stati au încercat, din motive politice, să le promoveze în
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este redat în operele marilor clasici ai literaturii române proveniți din regiunea istorică Moldova, precum și în alte graiuri ale limbii dacoromâne, în special în graiurile ardelenești, bănățean și variantele vecine din graiul muntenesc. Astăzi aceste variante de pronunție au dispărut din limbajul curent, cu precădere în mass media, deși în Republica Moldova unii autori precum Vasile Stati au încercat, din motive politice, să le promoveze în limba literară locală pentru a o diferenția
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]