10,086 matches
-
pustie”, a fost adresarea lor către noi. Am mers și noi să le ajutăm , toată livada era plină, pe jos era un covor de mere căzute, nu aveai pe unde călca. în acel an au rămas în Basarabia sute de hectare de livezi neculese, așa au rămas sub zăpadă. Parcă ne aflam în partea dreaptă a Prutului prin anii 1990-1991, după așa-zisa revoluție, sau ce o fi fost , căci guvernanții nu vor să ne spună adevărul nici după atâția ani
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
dar la Tiraspol eu nu-l mai văd..... Poate s-or uni cumva, poate s-o face ceva, nu se dau nici unul, nici altul. Nu știu ce o fi mai departe. Nici armata nu o ridică, nici bombăritul care îl au. Câte hectare și câtă lume s-ar hrăni de pe pământul acela! Dar așa, tot armamentul din Rusia l-au adus în Moldova, și amu nu mai vor să-l ridice. Ascult, și așa și așa. Aseară am găsit în cutie “Literatura și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
bacuri, bătea un crivăț puternic că parcă ne ardeau obrajii și ne trecea prin oase. Ajunși în lagărul de la Grind, la 2 km de Periprava, a trebuit ca toată iarna aceea să ieșim în câmp și să culegem sute de hectare de porumb rămase neculese până la acea oră. Și aici oamenii au suferit mult din cauza frigului îndurat în câmp și din cauza foamei, căci o iarnă întreagă nu ni s-a servit la masă decât varză murată hăcuită și cartofi înghețați. Aici
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cădeam; nu prea dureros, dar în mod sigur foarte caraghios, jenant și neplăcut. Pământul era un cernoziom gras, bun, productiv iar murii beneficiau de toate îngrășămintele și toți azotații împrăștiați pe suprafața lui pentru a-i stimula creșterea producției la hectar. Așa că rugii ăștia erau crescuți, supraetajați și încolăciți între ei precum colcăiala monstruoasă și respingătoare a reptilelor cavernicole în perioada reproducerii. Era suficientă o clipă de neatenție când vârful piciorului intra sub rugi iar în virtutea inerției corpul o lua înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cuvenitele circumstanțe atenuante, dată fiind starea de maximă iritabilitate la care îl aduseseră nesuferitele cârâitori. Dar, să revenim la... ciorile noastre din Bărăgan. Erau mii, mii de ciori, care-și aveau aici reședința permanentă. Problema lor era hrana. Zeci de hectare, sute de hectare de culturi de grâu, de porumb, de soia erau devastate și văduvite de semințele introduse de semănători în pământ. Cu ghearele lor solide scormoneau centimetru cu centimetru până ajungeau la bobul pitit în culcușul lui. Erau incredibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dată fiind starea de maximă iritabilitate la care îl aduseseră nesuferitele cârâitori. Dar, să revenim la... ciorile noastre din Bărăgan. Erau mii, mii de ciori, care-și aveau aici reședința permanentă. Problema lor era hrana. Zeci de hectare, sute de hectare de culturi de grâu, de porumb, de soia erau devastate și văduvite de semințele introduse de semănători în pământ. Cu ghearele lor solide scormoneau centimetru cu centimetru până ajungeau la bobul pitit în culcușul lui. Erau incredibil de puternice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Unire în 1600. În fiecare oraș, în fiecare comună și cătun se vor așeza câte două monumente: unul la intrare, altul la ieșire. Și chiar pe câmp, se vor înălța din loc în loc, în vederea creșterii stimulării producției de boabe la hectar..." La atingerea cu pământul, glezna mă făcea să scot gemete de durere. Sandu în spatele meu a văzut cât de greu mă deplasam și a ridicat mai sus copăcelul de pe umărul său, astfel că nu se mai sprijinea pe el. Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să dormim în grajd cu iepele. Ziua stăteam pe-afară, iar noaptea pe niște paie lângă iepele bătrânului. Tata dormea afară, lângă zid, pe niște iarbă. Trebuie să vă spun că bătrânul era sărac de tot. Avea într-adevăr un hectar de pământ, însă fiind bolnav și înaintat în vârstă nu l-a mai putut lucra așa că l-a arendat vecinului de hat din câmp, care se nimerise a fi tocmai găzdoiul unde-l dusese pe tata la muncă. Acesta îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se trăgea dintr-una din cele mai respectate familii burgheze din Elveția romandă. Cum majoritatea medicilor bogați au și bune reflexe imobiliare, soțul doamnei a cumpărat prin anii 1940, în plină criză de după război, o magnifică proprietate de circa două hectare și jumătate într-unul din cele mai bune cartiere ale orașului. Vecinii acesteia erau tumultuosul râu Arve, care izvorăște din ghețarul Mont-Blanc și este rece ca gheața, chiar și în timpul verii, și o pădurice declarată rezervație ornitologică, în care nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
școală. Chiar dacă nu am făcut niciodată parte din ea și nu voi face niciodată parte din ea. 17 iulie 2005 Vizită de câteva ore la Belle-idée. Dincolo de numele atât de frumos, se ascunde un azil de bătrâni întins pe câteva hectare în afara orașului, o adevărată industrie a îmbătrânirii. Îl vizitez pe bunul meu prieten Dov N. originar din România. Este bolnav irecuperabil din cauza unei operații nereușite la creier. Și-a pierdut forțele. Omul a cărui viață este un veritabil roman este
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Marsilia de colocviul pentru protejarea naturii. Problemele Niagarei sunt un strop în oceanul de nenorociri în care se scufundă Mama noastră, Natura. De pe suprafața ghețarului au dispărut 120 de specii - mamifere, și alte 150 de specii - păsări. 700 de milioane hectare - adică jumătate din pământul cultivabil al ghețarului - sunt supuse amarnicului proces de eroziune. Fluviile? „Cele mai multe sunt aproape niște lături sub cerul liber.” Lacurile? „Multe sunt ca și moarte.” Mările? „Chiar presupunând că sursele de poluare se închid, tot ar trebui
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mai accentuat de la un an la altul, proces ce a început în anii ’70 odată cu inițierea construcției șoselei Transfăgărășene, ridicându-se de atunci încoace numeroase edificii pe chiar terenul rezervației care se întinde pe nu mai puțin de 180 de hectare. După 1990 pe lunca râului Bâlea în zona Glăjărie a apărut un adevărat sat de vacanță, s-au construit deja prin concesionări de teren, peste 40 case montane. Dincolo, la est de coama Bâlii este organizată o altă rezervație naturală
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
legat de pământ, era obligat să plătească dijmă proprietarului.), unul în Streza, altul în Oprea, care cu un total de 415 membri, care să se administreze cât mai sistematizat, dar mai ales cât mai eficient această frumoasă zestre de 987 hectare de pădure în posesia căreia aceștia intraseră. Composesoratul împreună cu administrația de stat a pădurilor comunale, ale primăriilor adică, își aveau sediul la Arpașul de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos și Porumbacul de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sau private, apoi în întregime proprietățile rurale ale supușilor statelor străine ale absenteiștilor (proprietari de pământ, moșierii care își petreceau tot timpul în străinătate, moșiile lor fiind cultivate exclusiv de arendași) și în sfârșit o întindere de 2 milioane de hectare de teren cultivabil din proprietățile rurale particulare. La 2 aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
exclusiv de arendași) și în sfârșit o întindere de 2 milioane de hectare de teren cultivabil din proprietățile rurale particulare. La 2 aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din totalul arătat au beneficaiat de prevederile acestui decret 82.640 de ardeleni, 94
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe care de milenii le-a vărsat întru apărarea patriei sale, pentru menținerea ființei naționale. Pentru că în rest a fost numai mințit, înșelat, umilit. Se făcea într-un fel dreptate, expropriindu-se 6,0 din cele 9,2 milioane de hectare cât reprezenta suprafața marilor moșii. Aplicarea reformei agrare a dus la întemeierea a 1,5 milioane de noi gospodării țărănești, la îmbunătățirea situației economice a multor familii de țărani, deveniți proprietari ai unui lot întreg sau care au primit teren
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârțișoara, datorită specificului posibilităților s-au dat numai loturi de completare până la 5 jugăre. La Oprea, au fost atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț și grădini. A fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din următorii: 1. Grovu George
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atribuite pentru împroprietărirea cetățenilor și a principalelor instituții, biserici, școli, primării, un total de 89 jugăre și 550 stânjeni, respectiv 51,41 hectare, arabil și fânaț, după cum la Streza s-au atribuit 146 jugăre și 501 stânjeni, adică 84,20 hectare, arabil, fânaț și grădini. A fost constituit și un Comitet local pentru Reforma Agrară din 1922, formată din următorii: 1. Grovu George primar comunal președinte 2. Oana George notar, secretar cercual 3. Vulcan Victor preot, membru 4. Udriște Adrian învățător
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
3,8 55 Vodă Gheorghe 1,8 56 Nan Ioan 1,8 57 Bucurenciu Gheorghe 2,0 58 Cânduleț Victor 1,8 59 Miclea Lazăr 1,8 60 Grovu V. Victor 1,8 II La Cârța 61 Grovu I. Gheorghe hectare 1,42 62 Boeraș Emilian 1,15 63 Grovu C. Victor 0,58 64 Chirilă Ioan 0,58 65 Muntean Constantin 0,58 66 Blendea Damaschin 0,58 67 Budac Roman 0,58 68 Mateiaș Teodor 1,07 69 Pandrea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume a școlii, întreținerea și recoltarea culturilor de pe cele cca. 30 de hectare ale școlii, întreținerea curățeniei parcului și curții. Orele de lucru manual se țineau în atelierul de tâmplărie și erau agreate de noi, elevii, conștienți fiind că, la rândul nostru, îi vom învăța pe copii să execute diferite lucrări. Timpul consumat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tat-tu. Tata! exclamă el, începînd să se plimbe furios prin încăpere. Ce-a făcut tata toată viața?! A muncit cu ziua pe la alții... Pîna a reușit și el să cumpere ceva pămînt... Și după ce-a cumpărat, alții semănau hectare întregi cu mac, ori cu sfeclă de sămînță, care se vindea cu zece lei kilogramul, și numai el, deșteptul!, ca și taică-tu, semăna hectare de grîu, pe care-l dădea cu doi-trei bani kilogramul, să plătim oalele sparte într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a reușit și el să cumpere ceva pămînt... Și după ce-a cumpărat, alții semănau hectare întregi cu mac, ori cu sfeclă de sămînță, care se vindea cu zece lei kilogramul, și numai el, deșteptul!, ca și taică-tu, semăna hectare de grîu, pe care-l dădea cu doi-trei bani kilogramul, să plătim oalele sparte într-un război pe care nu l-a dorit nici tata, nici tat-tu! Făceam tone de grîu, dar mîncam turte de orz, îți mai amintești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
taie crenguța cu cele trei flori de magnolie. Să-i duci asta, îmi arată bătrînul crenguța. Mulțumesc! O să se bucure foarte mult. Ehe !... Mihai-Mihai, clatină el din cap. În tinerețe am fost inginer horticol și-am avut în subordine cîteva hectare de seră. Cînd mergeam la cîte-o fată, uite-așa buchete de flori îi duceam! Eram tare pretențios: "fiecare petală o sărutare!" Și-mi dădeau, să nu crezi că ziceau nu, rîde bătrînul. Știi cu ce le luam eu ochii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a născut pe 28 februarie 1887, în satul Crușeț din comuna Mierea Birnicii, undeva în inima Olteniei, între Craiova și Slatina. A fost fiica mai mare (din patru copii) a unei familii boierești care deținea, la vremea aceea, sute de hectare de pământ și un conac relativ modest, fără electricitate sau instalații sanitare, dar de un bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma“, datorită caracterului ei ferm și temperamentului aprig - pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în filozofie, unul dintre cei mai bogați oameni din România acelui timp și președinte al unui mic partid procomunist numit Partidul Plugarilor). 23 martie 1945 - Legea nr. 187, lege agrară prin care se confiscă proprietățile mai mari de 50 de hectare și se redistribuie către țărani (cărora, la rândul lor, le vor fi confiscate prin colectivizarea începută în 1949). 30 martie 1945 - Legea pentru purificarea administrațiilor de stat, prevăzând ca salariații „epurați“ să fie internați în lagăre speciale de muncă. 8
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]