4,644 matches
-
in tabelul din stânga. Iodul are 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, I. Izotopul I este similar celui de clor, Cl. Este un halogen solubil, nereactiv, existând ca anion și produs de reacții cosmogenice și termonucleare. În studiile hidrologice, concentrațiile de I sunt raportate la cantitatea totală de iod (care ar fi cea de izotop natural I). Asemenea raportului Cl/Cl, I/I este întâlnit în proporții mici în mostrele naturale. I diferă de Cl prin timpul de înjumătățire
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
fost utilizat în diferite tipuri de măsurare industriale, printre care se numără măsurarea umidității, densității și a grosimii. A fost folosit, de asemenea, în aparatele pentru diagrafie pentru măsurarea densității unei roci. Izotopul cesiu-137 a mai fost folosit în studiile hidrologice, similare cu cele în care se folosea tritiu, fiind un produs de fisiune nucleară. Odată cu începerea testelor nucleare din 1945 (ce au durat până în anii 1980), mari cantități ale izotopului au fost eliberate în atmosferă, unde au fost absorbite sub
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
(denumit uneori și ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei Pământului. Acest proces este pus în mișcare de radiația solară și de gravitație. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă starea de agregare fiind succesiv în stare
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
chimice și biologice. Alte cicluri care apar în natură și sunt, cel puțin în parte, legate de ciclul apei sunt ciclul carbonului și ciclul azotului. Există însă și cicluri naturale pentru alte elemente chimice. În cursul deplasării apei prin circuitul hidrologic, ea transportă și diferite materiale solide precum și gaze dizolvate. Unii compuși ai carbonulului și azotului, elemente importante pentru organismele vii, sunt volatili și solubili, și de aceea se pot deplasa prin atmosferă și astfel crea cicluri complete, asemănătoare cu cel
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
regiuni ale uscatului, sistemul de scurgere se termină într-o mare interioară sau într-o depresiune, în loc de a fi legate de oceanul planetar. Asemenea regiuni se numesc zone sau bazine "endoreice". În asemenea cazuri, nivelul mării interioare va menține echilibrul hidrologic, astfel încât afluxul de apă din scurgerea de pe uscat și din precipitații pe suprafața mării interioare să fie egal cu pierderile prin evaporație. Deoarece apa evaporată nu conține materiale solide dizolvate, conținutul în săruri al mărilor interioare și cel al oceanului
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
și pentru alte utilizări 33.20.1 Instrumente și dispozitive navigaționale, meteorologice, geofizice ș.a. 482a 33.20.11 Busole; alte instrumente și dispozitive navigaționale 48211 9014.10-.80 33.20.12 Alte instrumente și dispozitive de măsurători topogeografice, hidrogeografice, oceanografice, hidrologice, meteorologice 48212 9015.10-.80 33.20.2 Aparate radar, aparate radio de ajutor pentru navigație și telecomenzi radio 482b 33.20.20 Aparate radar, aparate radio de ajutor pentru navigație și telecomenzi radio 48220 8526 33.20.3 Balanțe
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
izvorăște din Munții Rodnei. Se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. drenează un bazin hidrografic de 15740 km², cuprinzând 403 cursuri de apă cu o lungime totală de 5528 km, adică 7% din lungimea totală pe țară. Afluenții cu aport hidrologic semnificativ sunt: Șieu, Someșul Mic, Almaș, Lăpuș. Pentru prevenirea inundațiilor, râul Someș este îndiguit în cursul inferior. În primăvara anului 1970, din cauza ploilor abundente, râul Someș a inundat o parte a municipiului Satu Mare și câmpia înconjurătoare. Debitul Someșului a depășit
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
pe raportul dintre ridicare și eroziune, dar a fost de asemenea prea slab pentru a explica o varietate de forme de teren. Geomorfologia modernă se concentrează pe analiza cantitativă a proceselor interconectate, cum ar fi contribuția energiei solare, etapele ciclului hidrologic și mișcarea plăcilor din geofizică pentru a calcula vârsta și evoluția estimată a formelor de relief. Folosirea tehnicilor de măsură mai precise a făcut posibilă observarea directă a proceselor ca eroziunea. Simularea numerică este de asemenea valoroasă pentru a testa
Geomorfologie () [Corola-website/Science/304159_a_305488]
-
între 0-50 °C (grade Celsius), plantele fiind mai rezistente la temperaturi letargice (extrem de minime sau extrem de maxime). Animalele sunt mai putin rezistente la temperaturi letargice, însă există și abateri în acest sens. O altă grupă a factorilor abiotici sunt factorii hidrologici care determină condițiile fizico-chimice pentru viața plantelor și a animalelor în apă. Altă grupă este umiditatea. Gradul de umiditate este exprimat după formula : K=E/P , unde: Tot în așa fel se exprimă ariditatea : A=E/P. Dacă K este
Factori ecologici () [Corola-website/Science/304238_a_305567]
-
în niciun caz fi o certitudine. Ei au numit această probabilitate grad de siguranță (rusă обеспечение). Acest termen a fost inițial impropriu tradus prin "asigurare". Deoarece caracterul stohastic al proceselor de gospodărire a apelor decurge din caracterul stohastic al fenomenelor hidrologice și, în general, aceste fenomene sunt caracterizate printr-o ciclicitate anuală, în aplicațiile lor S.N. Krițki și M.F. Menkel au adoptat același criteriu anual pentru gospodărirea apelor. După cum în hidrologie se operează cu debite maxime, medii și minime anuale ei
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
dintr-un bazin hidrografic era cu totul neglijabil. De aceea, probabilitatea de satisfacere a folosințelor era legată de probabilitatea de depășire a unui debit minim annual dat. De aceea, determinarea "gradului de risc" era legată practic exclusiv de prelucrările datelor hidrologice privind debitele minime, fie pe bază de înregistrări directe, fie prin metode indirecte în amplasamentele unde nu existau date hidrologice suficiente. Metoda avea o ipoteză implicită care a fost frecvent ignorată în evoluțiile ulterioare. Dacă se lua în considerare exclusiv
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
depășire a unui debit minim annual dat. De aceea, determinarea "gradului de risc" era legată practic exclusiv de prelucrările datelor hidrologice privind debitele minime, fie pe bază de înregistrări directe, fie prin metode indirecte în amplasamentele unde nu existau date hidrologice suficiente. Metoda avea o ipoteză implicită care a fost frecvent ignorată în evoluțiile ulterioare. Dacă se lua în considerare exclusiv regimul natural al cursurilor de apă, și probabilitatea era legată de debitele minime ale cursurilor de apă, chiar dacă apăreau ani
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
de șes unde sunt localizate irigațiile. Drept consecință, în cazul bazinelor amenajate și în special a celor în care irigațiilor sunt un consumator de apă important, probabilitatea de satisfacere a folosințelor nu mai poate fi legată probabilistic doar de datele hidrologice. În asemenea cazuri apare necesitatea analizei probabilităților în condițiile suprapunerii a două sau mai multe fenomene stohastice diferite. Odată admis caracterul stohastic al proceselor de gospodărire a apelor, au fost utilizate în diferite țări diferite moduri de definire a gradului
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
poate fi mai mare sau mai mic decât speranța matematică "p", abaterile având posibilitatea de a fi cu atât mai mari cu cât durata de calcul este mai mică. Calculele de gospodărire a apelor se efectuează pornindu-se de la datele hidrologice, iar în cazul necesarului de apă al folosințelor și de la datele meteorologice, înregistrate pe un anumit număr de ani din trecut. Se admite în general că aceste șiruri de date sunt reprezentative din punct de vedere statistic, În ultimii ani
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
specialiștii care susțin existența unor schimbări climatice, care au demonstrat că, cel puțin în unele cazuri, mediile glisante ale datelor termice pe un șir dat de ani arată o anumită tendință de creștere a temperaturilor. Influența acestor schimbări asupra datelor hidrologice nu este încă suficient documentată. Ipoteza de bază admite că, dacă șirul de ani pe care există date hidrologice, care din punct de vedere statistic reprezintă un eșantion al populației totale, este reprezentativ, atunci datele statistice ale eșantionului pot fi
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
datelor termice pe un șir dat de ani arată o anumită tendință de creștere a temperaturilor. Influența acestor schimbări asupra datelor hidrologice nu este încă suficient documentată. Ipoteza de bază admite că, dacă șirul de ani pe care există date hidrologice, care din punct de vedere statistic reprezintă un eșantion al populației totale, este reprezentativ, atunci datele statistice ale eșantionului pot fi considerate o estimare a datelor statistice pentru întreaga populație. De asemenea, cunoscând tipul de funcție de distribuție a datelor hidrologice
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
hidrologice, care din punct de vedere statistic reprezintă un eșantion al populației totale, este reprezentativ, atunci datele statistice ale eșantionului pot fi considerate o estimare a datelor statistice pentru întreaga populație. De asemenea, cunoscând tipul de funcție de distribuție a datelor hidrologice (de obicei o distribuție de tip Pearson de gradul III), se poate stabili lungimea eșantionului necesar pentru ca rezultatele obținute să se încadreze într-un interval de încredere dat. Ca ordin de mărime, pentru datele hidrologice, lungimea acestui eșantion trebuie să
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
de funcție de distribuție a datelor hidrologice (de obicei o distribuție de tip Pearson de gradul III), se poate stabili lungimea eșantionului necesar pentru ca rezultatele obținute să se încadreze într-un interval de încredere dat. Ca ordin de mărime, pentru datele hidrologice, lungimea acestui eșantion trebuie să fie de ordinul a 50 - 70 ani. Această lungime a eșantionului de calcul caracteristic a fost considerată valabilă și pentru calculele de gospodărire a apelor. Această ipoteză nu a fost demonstrată niciodată și este în
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
în subordinea Corpului de Ingineri al Armatei Americane (US Army Corps of Engineers), organizație care are responsabilitatea proiectării, execuției și exploatării majorității lucrărilor de gospodărire a apelor de pe teritoriu Statelor Unite. În cadrul acestui Institut, funcționează, ca organizație autonomă, Centrul de Inginerie Hidrologică (The Hydrologic Engineering Center - HEC) care are drept sarcină permanentă elaborarea și ținerea la zi a programelor de calcul pentru gospodărirea apelor. Pentru evitarea confuziilor trebuie menționat că, în organizarea din Statele Unite, prelucrările hidrologice nu revin acestui centru ci sunt
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
ca organizație autonomă, Centrul de Inginerie Hidrologică (The Hydrologic Engineering Center - HEC) care are drept sarcină permanentă elaborarea și ținerea la zi a programelor de calcul pentru gospodărirea apelor. Pentru evitarea confuziilor trebuie menționat că, în organizarea din Statele Unite, prelucrările hidrologice nu revin acestui centru ci sunt coordonate de alte instituții. La nivelul anului 2006 prevederile bugetare pentru acoperirea cheltuielilor Centrului de Inginerie Hidrologică se ridică la peste 15 milioane dolari SUA din care aproximativ 50% acoperă regia generală a centrului
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
programelor de calcul pentru gospodărirea apelor. Pentru evitarea confuziilor trebuie menționat că, în organizarea din Statele Unite, prelucrările hidrologice nu revin acestui centru ci sunt coordonate de alte instituții. La nivelul anului 2006 prevederile bugetare pentru acoperirea cheltuielilor Centrului de Inginerie Hidrologică se ridică la peste 15 milioane dolari SUA din care aproximativ 50% acoperă regia generală a centrului și 50% cheltuielile pentru elaborarea modelelor și alte activități legate de acestea. . De la înființarea centrului, cheltuielile totale ale bugetului Statelor Unite pentru activitata Centrului
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
la peste 15 milioane dolari SUA din care aproximativ 50% acoperă regia generală a centrului și 50% cheltuielile pentru elaborarea modelelor și alte activități legate de acestea. . De la înființarea centrului, cheltuielile totale ale bugetului Statelor Unite pentru activitata Centrului de Inginerie Hidrologică, care în mare parte au fost utilizate pentru elaborarea și testarea modelelor de gospodărire a apelor depășește 200 milioane dolari. Nu sunt cuprinse costurile diferiților beneficiari care au utilizat modelele pentru diferite aplicații concrete. De asemenea, nu sunt cuprinse cercetările
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
constituie un ansamblu armonios, în care fiecare dintre ele are un rol bine determinat pentru realizarea efectului de ansamblu și care permit o elasticitate în funcționare, asftel încât aceasta să se poată fi adaptată unei mari diversități a repartiției fenomenelor hidrologice pe suprafața bazinului. Mai este de remarcat că, deși a coordonat lucrări care s-au executat într-o perioadă de aproape 50 de ani, lucrările de amenajare nu sunt pe deplin terminate și că desăvârșirea schemelor de amenajare concepute de
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
antropice. Acest efect variază în funcție de loc, însă global este estimat a fi o reducere cu 4 % față de nivelurile din 1960. S-a observat o inversare a acestei tendințe în ultimul deceniu. Cu toate acestea, întunecarea globală a interferat cu ciclul hidrologic, reducând evaporarea și este posibil să fi cauzat secete în anumite zone. Întunecarea globală creează un efect de răcire care este posibil să fi mascat parțial efectul gazelor de seră și al încălzirii globale. Se considera că întunecarea globală a
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
clar ciclul apei în ecosfera terestră, reducând nivelul de ploi și amenințând rezervele de apă dulce. Un studiu efectuat în 2001 de către cercetătorii de la Institutul de Oceanografie Scripss sugerează că particule mici de poluanți au un efect semnificativ asupra ciclului hidrologic. Profesorul V. Ramanathan spune: „Energia pentru ciclul hidrologic provine de la soare. Pe măsură ce soarele încălzește oceanul, apa ajunge în atmosferă și cade sub formă de ploaie. Dat fiind faptul că aerosolii reduc cantitatea de lumină considerabil, înseamnă că încetinesc și ciclul
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]