6,525 matches
-
profund instructive și pilduitoare din perspectiva exigențelor critice autentice: o sagacitate niciodată dezmințită, o aderență simpatetică la universul spiritual investigat și, nu în ultimul rând, un stil suplu, elegant și nuanțat. Ca și C. Stănescu în ", criticul și istoricul literar ieșean Mihai Drăgan examinează în " volumul Clasicii noștri (Casa Școalelor, ", reeditat în colecția Lyceum a Editurii tineretului în "Ă. Nu lipsesc în scurta recenzie considerațiile mai generale asupra autorului Paginilor de critică literară, obsedat de ideea unicității creației, "critic și teoretician
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase, iată însușiri ale acestei eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ..." . În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii , criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine disocieri din finele articolului Vladimir Streinu poet, privind vocația poetică și vocația critică, merită întreaga noastră luare - aminte: "Criticul Vladimir Streinu nu dă impresia că are în față probleme
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Consiliul Culturii (1971); * Asociația Scriitorilor din Iași (1973 si 1978); * In 1985 a primit „Premio Mediterraneo”(Italia). Debut în publicistica literară: revista "Luminița" din Pașcani (1931) Colaborări: a reînceput să publice din 1950 în „Iașul nou”, „Cronica”, "Curentul literar", "Curier ieșean", "Viața Basarabiei". Volume publicate: * „Calistrat Hogaș“, București 1960; * „George Topârceanu“, București 1966; * „Mihail Sadoveanu“, București 1966; * „Portrete și reflecții literare“, București 1967; * „Literatura română între 1900-1918“, Iași 1970; * „Hortensia Papadat-Bengescu“, București 1973; * „Personalitatea literaturii române“, Iași 1973 (versiune franceză 1985
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Poate este prea mult să vorbim de o tradiție, dar nu exagerăm dacă spunem, totuși, că Prelegerile Academice au intrat pe un traseu cultural stabil. Ne-am bucurat și În acest an să avem ca oaspeți ai noștri distinși cărturari ieșeni, care vor vorbi cu har și competență de variate subiecte științifice și culturale. Interesul publicului pentru aceste conferințe a fost și va fi la Înălțimea valorii lor și sperăm că și volumul conținând textele va reuși să stârnească același interes
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
cu autoritate În țară. „Directivele educative ale noastre trebuie să țintească la dezvoltarea maximă a capacităților personale ale tututor membrilor acestui popor”, preconiza prin 1938, la Iași, Gr.T. Popa. Acest prețuit dascăl al Universității Mihăilene și mentor al revistei Însemnări ieșene argumenta: „Cu cât vom scoate mai mulți oameni de prim rang, personalități care să influențeze mersul general al culturii, cu atât vom fi mai de folos omenirii și nouă Înșine. Deși mică, țara noastră trebuie să pășească alături de cele mari
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
eterne”, admițând că Meșterul Manole subordonează frumosul unei nevoi mai mari și mai permanente a realității noastre românești...” Astfel, un simplu vis, uneori conformist și ezitant cultivat la Gândirea, sobru și sever la Viața românească, grav și discret la Însemnări ieșene, timid la Umanitatea sau la Gândul nostru, era aci un principiu al afirmării culturii noastre În plan european. „Avem În jur spectacolul unei lumi care-și caută un sprijin, un ideal, un centru care să justifice o nouă epocă creatoare
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
orientare sinteza critică: o cât mai mare deschidere și informație internațională, aplicată însă pe material românesc și dintr-un unghi propriu de lectură. în spirit independent dar confluent, cu o conștiință critică echilibrată, de bun simț, și eram să spun... ieșeană (ne-am format, chiar dacă la distanță de o generație, în definitiv, în același mediu intelectual, de o anume tradiție) Sorin Antohi gândește exact în același mod. Procedeul este, pe de altă parte, în mod indiscutabil, încă foarte puțin curent la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
marcă, fapt ce îl determină să se întrebe dacă nu cumva acest lucru ține de o anume fatalitate ce marchează gândirea din acest spațiu 440. Într-un alt studiu, publicat mult mai recent, prilejuit de omagierea lui Ștefan Lupașcu, logicianul ieșean reia această idee, identificând o "propensiune către contradictoriu" și o "gândire favorabilă antinomicului" în logica și filosofia românească 441. Angela Botez sesizează, de asemenea, preocuparea semnificativă a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din 1974, privind relevanța funcției fatice este reluată și susținută de Stelian Dumistrăcel, cu argumente solide, în perioada postmodernă a culturii românești. Urmând tradiția studiilor lui Malinowski precum și ideea funcției de apel din modelul lingvistic al lui K. Bühler, profesorul ieșean este de părere că funcția fatică nu poate fi redusă la simpla verificare a canalului: ,,suntem destul de departe de identificarea unor simple "semnale" de amorsare a contactului ori subsumate "verificării circuitului sau a calității recepției", referitoare la "canal" pe care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a informației) este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată de profesorul ieșean, după criterii diferite (nuanțe, tipul de limbaj etc.): • apelativă fatică, utilizată în discursul privat și în limbajul publicității; • apelativă conativă + fatică, utilizată în textele aparținând limbajului publicității (fatic manipulator) etc.; • apelativă conativă, utilizată în textele aparținând limbajelor juridico-administrativ și religios
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și genuri (literatură, istorie, muzicologie și muzică, filme, sculptură, pictură); b) citate propriu-zise din speciile amintite; c. cuvinte "celebre" aparținând unor personalități din domeniul vast al culturii. Toate aceste formule este necesar să fie atribuite funcției fatice considerată de profesorul ieșean,,funcție suplimentară" a limbajului, în textul jurnalistic: Ținând seama "chiar în mod empiric, de tipologia cititorului (care, din perspectiva teoeriei receptării, poate fi de la "pasiv" până la "cooperant", cu nuanțele "model" și "ideal", de formație "enciclopedică"), jurnalistul își atrage destinatarul pe
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
citatului, specifică retoricii antice - perioada de cultură de la Aristotel la Quintilian, pe care Compagnon o numește "stadiu stabil" al citatului. Utilizarea figurilor de construcție teoretizate de Quintilian (adiectia, detractio, immutatio și transmutatio) în textul jurnalistic se realizează în concepția profesorului ieșean, din perspectiva unui "contract de comunicare" pe fondul "empatiei... și al incitării"; 2. Urmează apoi, tiplogia patristică a citatului dezvoltată pe conceptul de auctoritas (v. S. Dumistrăcel); 3. Tipologia citatului modern etc. Citatul - formă de pedagogie civică în basorelief După
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
după formula invocată mai sus. Cred că avem nevoie de dezbateri, de confruntări de idei, În locul predilecției pentru catastrofe și atacuri personale. (31.08.2009) Universitatea, un „orizont Închis”? Cu prilejul celei de a 149-a aniversări a primei universități ieșene, academicianul Viorel Barbu a ținut o prelecțiune incitantă: „Universitatea din Iași - un proiect de succes și evoluție În orizont Închis”. A fost felicitat de rector, textul i-a fost cerut de colegi, Îndeosebi de istorici, și a fost apoi postat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cea mai bine situată instituție de Învățământ superior din România În clasamentele mondiale. Din păcate, nu Între primele 500! De ce Îndeamnă oare profesorul Barbu la redescoperirea acestor ținte fondatoare? După un scurt excurs În contextul care caracterizează momentul Întemeierii instituției ieșene, ajunge la o concluzie provocatoare: fondatorii nu au fost stimulați de spiritul național, de evoluția societății și a școlilor românești din epocă, ci de curentul modernizării, de spiritul european pe care l-au adus și transplantat, oarecum forțat. Diagnosticul e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
consideră caracteristica-princeps a universității europene: „Producea elitele sociale și intelectuale, iar sistemul și principiile sale educaționale erau orientate spre Însușirea bazelor științei și ale culturii; profesorii săi erau personalități științifice recunoscute, iar autoritatea lor intelectuală și profesională - de necontestat”. Universitatea ieșeană, singulară de la fondarea sa, făcea parte din marea familie a universităților europene, iar În gândirea socială a profesorilor și studenților săi, mulți pregătiți și În universități apusene, „a păstrat viu acest spirit, În ciuda adversităților și derapajelor totalitare”. Un proiect de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
actorilor sociali din acest spațiu. Acum este momentul să invocăm sintagma „evoluție În orizont Închis” pe care, spune profesorul Barbu, a Împrumutat-o de la colegul său de Academie, Al. Zub. Această sintagmă, aplicată universității, sugerează faptul că, de la Înființare, instituția ieșeană s-a dezvoltat Într-un spațiu balizat de modelul academic european al secolului al xIx-lea. Îl citez: „Universitățile românești au progresat sub influența directă a relațiilor cu mediul universitar european, de acolo au venit la Începuturile lor tinerii savanți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și biroul meu de la universitate pentru a pune În act proiectul. După publicarea versiunii În limba franceză, la ărès, un fel de Polirom francez În promovarea cărții de psihologie, lucrarea a și fost tradusă și va apărea curând la editura ieșeană. De ce aveam nevoie de lămurirea acestui concept, de această referință teoretică? Pentru a putea explica nașterea și persistența modului de a judeca și a se situa al publicurilor În raport cu instituțiile, evenimentele, faptele recente. Nu lipsit de consecințe În plan practic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
legate de relația dintre oameni și pământ. Îmi revine mereu În minte un text al lui Vasile Pavelcu, din 1943, „timpul și spațiul În lumea rurală”, inclus Într-un volum, Perspective, publicat la cunoscutul Institut de Arte Grafice al tipografului ieșean Athanase Gheorghiu. Lumea rurală, scria psihologul ieșean, Înainte de a veni noul regim și colectivizarea, are o altă Înțelegere asupra spațiului, țăranul percepe pământul prin intermediul efortului necesar pentru a-l străbate, al familiarizării cu drumul, distanța, relieful. Spațiul, locul, vatra nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Îmi revine mereu În minte un text al lui Vasile Pavelcu, din 1943, „timpul și spațiul În lumea rurală”, inclus Într-un volum, Perspective, publicat la cunoscutul Institut de Arte Grafice al tipografului ieșean Athanase Gheorghiu. Lumea rurală, scria psihologul ieșean, Înainte de a veni noul regim și colectivizarea, are o altă Înțelegere asupra spațiului, țăranul percepe pământul prin intermediul efortului necesar pentru a-l străbate, al familiarizării cu drumul, distanța, relieful. Spațiul, locul, vatra nu-i o realitate anonimă, „prin proprietate, el
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
organizând un grup de cercetători care au devenit referențiali pentru toate laboratoarele similare din Europa. Profesorul Doise m-a ajutat să proiectăm primul manual românesc de psihologie socială, după 1989, a oferit burse și sprijin unor tineri din grupul nostru ieșean, a conferențiat la noi și i-a Încurajat pe colegii săi mai tineri să vină la Iași pentru cursuri și stagii de cercetare; a fost și recompensat pentru implicarea sa cu titlul Doctor Honoris Causa al Universității ieșene. Cu mulți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
grupul nostru ieșean, a conferențiat la noi și i-a Încurajat pe colegii săi mai tineri să vină la Iași pentru cursuri și stagii de cercetare; a fost și recompensat pentru implicarea sa cu titlul Doctor Honoris Causa al Universității ieșene. Cu mulți ani În urmă, când m-a anunțat că urmează să se pensioneze, l-am Întrebat pe cine lasă În loc. Mi-a răspuns, spre uimirea mea, că nu va. avea un Înlocuitor, postul său se va desființa, e suficient
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu Marx, VÎgotski, Piaget și urmașii săi de la Geneva vineri seara, la Filarmonică, În timpul unui concert de Băla Bartók. trei fete, eleve la școala de muzică, cunoscătoare - se presupune -, au dat o Înaltă apreciere interpretării solistului, Daniel Vagner, un fost ieșean, venit acum de la Paris: „Superfain”, zice una. „Da”, Îi replica a doua, „supermișto”. Aceleași expresii le-am auzit cu o zi Înainte, la o televiziune, după ieșirea de la concertul unui cunoscut interpret. Lume rafinată, consumatoare de produs cultural superior, nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
organele: „partida e pierdută”, așa va fi „În vecii vecilor”, „ce să mai speri?”. Aici a greșit, dar evaluarea de atunci era corectă, a știut că trebuie să găsească o cale de supraviețuire profesională și a reușit. Ca mulți universitari ieșeni, Petre Botezatu fusese Încă din tinerețe un om de stânga, democrat autentic, animat de dorința de a face bine, militant. Dar credea că poate face asta, alături de alți intelectuali, În Partidul Social-Democrat și nu a acceptat să urmeze pe acei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care l-au cunoscut pe profesorul de logică Petre Botezatu pot confirma caracterizarea de mai sus. Părea calm, timid, defensiv, extrem de manierat. Dacă priviți tabloul său din Sala Senatului, din acea galerie de portrete a oamenilor de seamă ai universității ieșene, veți Întâlni un zâmbet sfiicios, punând pavăză, aflat În continuă retragere. Evita contactele, se plimba de unul singur, personal l-am Întâlnit pe drumuri din afara orașului, adesea pe la Grădina Botanică. Stătea mai mult În casă, „ca un huhurez”, cum Îl
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iată o nouă confirmare a teoriei psihologului american Philip Zimbardo, după care situația poate fi adesea mai puternică decât personalitatea, supunând-o, controlând-o. Un studiu de caz special merită viața lui Constantin I. Botez (1911-1977), fiul unui important intelectual ieșean, anglistul Ioan Botez, cel care a scris celebra carte Aspecte din civilizația engleză, fondator al Vieții românești, fruntaș al Partidului Liberal. A fost asistentul lui Ion Petrovici, conferențiar la Filosofie la Iași, apoi a plecat la București și a fost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]