5,812 matches
-
suverani cărora le-a împărțit tronurile Europei, protector al prinților deveniți vasalii săi, el devine adevăratul stăpîn al Europei și se consideră astfel: "Eu sînt Charlemagne" afirmă el fără să clipească în timpul conflictului cu papa. În dorința de a-i imita pe monarhii vechiului regim, el împarte miniștrilor și generalilor săi titluri pompoase, dar lipsite de semnificație: astfel, Joseph Bonaparte primește demnitatea de mare Elector, cavalerul Murat devine mare amiral iar diplomatul Talleyrand, Mare șambelan, în timp ce mareșalii, generalii și înalții funcționari
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu pot fi contestate. Ele nu împiedică totuși existența unei civilizații comune. Calamitățile din secolul al XIV-lea și al XV-lea, nașterea umanismului, reforma religioasă, arta Renașterii, barocul sau "gustul ales" al clasicismului, apariția spiritului științific, dorința de a imita cultura franceză a secolului al XVII-lea sînt fenomene europene, care ignoră frontierele pentru aceleași motive ca și economia și structurile sociale. Alături de Europa statelor naționale se dezvoltă o Europă a negustorilor, a ordinelor religioase, a intelectualilor. Artiștii Renașterii, savanții
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, abstracte, măi pu?în spontane. Societatea rezult? din activitatea con?tient? a fiin?elor umane. Faptul social este un fapt de imită?ie, spune G. Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac?iunii sociale, socializarea, organizarea etc., independent de con?inutul acestora. Weber doteaz? sociologia cu un cadru conceptual ?i o define?te ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
comun ce caracterizeaz? curentul �n ansamblu, Tarde aduce o contribu?ie original? prin insisten?a cu care �ncearc? s? defineasc? faptul social plec�nd de la ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
defineasc? faptul social plec�nd de la ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin?, nu conteaz?. A vorbi, a ruga, a munci, a te r?zboi, a face nu ?tiu care act social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin?, nu conteaz?. A vorbi, a ruga, a munci, a te r?zboi, a face nu ?tiu care act social, �nseamn? a repeta ceea ce am �nv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p.170]. Sociabilitatea cere că oamenii s? fie ap?i s? se �n?eleag?, adic? s? �mp?rt??easc? acelea?i valori, acelea?i g�nduri care dau na?tere acelora?i acte. Faptul social nu este totu?i doar imită?ie �n sens strict. S�nt multe alte aspecte care par s?-i eviden?ieze pe oamenii care le �mplinesc; �ntre acestea s�nt inven?iile care, cu toate c? s�nt rare, nu s�nt mai pu?în decisive
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mic de limbi, a unui singur drept sau a unui foarte mic num?r, a unei limbi sau a unui drept comun tuturor claselor societ??îi. Or acest fapt este dublă consecin?? inevitabil? a ac?iunii �ndelungate ?i continue a imita?iei. Cu c�ț ne �ntoarcem �n trecut, cu at�ț descoperim idiomuri distincte ?i cutume av�nd for?a legii, astfel �nc�ț, la origine presupunem tot at�tea limbi ?i at�tea feluri de drept c�te sate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
corespund �n domeniul dreptului, schimb?rilor produse prin p?trunderea dreptului �n s�nul p?turilor plebee, prin extensia gradual? �n cadrul claselor inferioare a drepturilor rezervate la �nceputuri claselor superioare. [Leș Transformations du droit (1893), op. cît. p.�204-205]. Imită?ia este prezentat? că un act spontan, �n oarecare m?sur? consubstan?ial liantului social, care �mpinge fiin?ele socialmente inferioare s? le copie pe cele superioare. Dincolo de caracterul elitist, putem afla aici embrionul unei teorii difuzioniste a tr?s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile psihologice ?i evolu?ia popoarelor (1894); Psihologia mul?imilor (1895) MAUSS Marcel (1872-1950) (cu HUBERT H.): Fragmente de istoria religiilor (1909) TARDE Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică social? (1895); Studii de psihologie social? (1898); Opinia ?i mul?imea (1901) WORMS Ren� (1869-1926): Organismul ?i societatea (1896); Filosofia ?tiin?elor sociale (1907) IV. Sociologia că art? social? Dac? sociologiile francez? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
devenit cu to?îi marginali, un salon al refuză?ilor, cum spunea ironic la un moment dat Max Weber, descriindu-?i propriul s?u cerc. Printre toate tehnicile puse la punct pentru a �nl?tură concuren?a prost v?zut?, imită?ia servil? a stilurilor de argumentare rivale a devenit o adev?raț? mod?. Antimarxi?ții dezv?luiau apartenen?a la o anumit? clas? a adversarilor, iar partizanii ?colii formaliste dispre?uiau sociologia cunoa?terii, ar?tău c? g�ndirea lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce serve?te sociologia sistematic?, poate ar fi trebuit s? r?spundem: la nimic. Dac? dimpotriv? ne-am fi �ntrebat: ce v-a �nv??at ea? am fi r?spuns: s? renun??m la formulele simple, precum constr�ngerea ori imită?ia, ?i s? �n?elegem mai bine formele infinit diversificate ale rela?iilor dintre persoane, tipurile opuse de raporturi sociale, schimburile ne�ncetate �ntre indivizi ?i �ntre indivizi ?i formă?iunile sociale, prezen?a indivizilor �n socialul mai masiv, prezen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care oferă imitații de religie, judecători TV care administrează justiția în curți contrafăcute, căsătorii TV, false investigații reportericești despre mușamalizarea existenței unor OZN-uri și așa mai departe. Societatea americană a devenit o uriașă masă opacă în care formele sunt imitate în vreme ce valorile sunt răsturnate”. Dacă așa stau lucrurile cu instrumentarul de cercetare lansat de dl Morris, nu avem decât să ne amintim de autohtonul „forme fără fond”. E pe gratis. Pentru cei care nu înțeleg încă în ce constă mecanismul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Creangă, Pâlnia vs. Stamate, Castor vs. Pollux, Ahile vs. Patrocle ori Patrocle vs. Lizuca. Pe Vătămat l-am întâlnit pe când ucenicea în preajma produselor și personalității unui megaloman feroce. O poștă a redacției îi recomanda lui Turnatu’ să nu-l mai imite pe maestru. N-a ascultat. Astăzi, megalomania Vătămatului a atins proporții epopeice. Ca și goana sa după învârteli. Se consideră o instituție, își vorbește cu Domnia voastră și se ia drept Gramsci, Soljenițân, Michnik, Pivot, Lukács, Eco, Buharin și Kolakowski împreună
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare și prinde în înălțime atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a terțiarilor din Brăila mi se trimit știri frumoase și îmbucurătoare. Adunarea lunară se face în fiecare a doua Duminică din lună când terțiarii caută să dea și o pomană pentru o liturghie pentru sufletele terțiarilor răposați. O pildă de imitat de toate confraternitățile noastre. La Aurora Franciscană sunt 20 de abonați. 3. Brăila. În ziua de 18 Februarie 1940, după un prealabil aviz, s-a făcut vizita canonică a comunității terțiarilor din Brăila, adunată cu această ocazie în adunare generală
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de eliminare a evreilor din sate, lipsindu-i astfel de mijloacele lor de existență. Atunci când guvernele străine au protestat, Kogălniceanu a răspuns furios că tratamentul evreilor care trăiesc în România nu este problema lor. Figuri politice mai puțin importante au imitat conducerea națională. Deputatul de Bârlad, I. C. Codrescu a publicat, în întregime, unul dintre discursurile sale într-un pamflet intitulat Cotropirea jidovească în România. El a atacat Alianța Universală Israelită și i-a zugrăvit pe evrei ca elemente antinaționale ce subminează
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
toate femeile din lume erau ca Mary Pickford, iar apoi ca Greta Garbo". La fel, spre sfârșitul anilor '30, în întreaga Franță se răspândește moda impermeabilului și beretei, purtate de Michèle Morgan în Suflete în ceață. Femeile au tendința să imite "expresiile seducătoare și provocatoare" de pe chipurile starurilor, "aerul lor romantic", "ochii lor îmbătători"113 sub clar de lună. La rândul lor, bărbații și-l iau drept model pe Rudolph Valentino, cu părul lui uns cu briantină, iar apoi pe Clark
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se vorbește de prăpastie sau de conflict între generații, însă fenomenul începe să se contureze deja. Pentru prima oară, tineretul îndrăznește cu adevărat să își afirme valorile. Își impune deja moda vestimentară, propriul "look". În vreme ce fetele tinere încearcă s-o imite pe Juliette Gréco, cu puloverele ei mulate și pantalonii negri, cu pletele ei lungi lăsate libere, tinerii dansează în jeanși, bascheți și cămăși cadrilate. După cum își amintește Roger Vadim, tineretul acesta respinge mai cu seamă logica banului, a rentabilității, a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este cu fetele ori "prea direct, ori [...] prea timid, ori ambele". Prin urmare, acest flirteur începător studiază îndeaproape, cu o sclipire admirativă în ochi, tehnica slow-ului demonstrată de prietenul său Bernard și încearcă să imite exemplul acestuia. Curând, Claude este în măsură să rivalizeze cu amicul său, cu acest fanfaron care se mândrește că obținuse de la fete nu un "bilet", ci "tot carnetul de bilete". Claude îl atacă pe acest Goliat al seducției cu iscusința
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
hollywoodiană, capitala mondială a industriei cinematografice, această imensă cutie de visuri. O țară întreagă aclamă, celebrează frumusețea care vrăjește, strălucirea starurilor și a sex-simbolurilor sale, al căror arhetip este, desigur, Marilyn Monroe. Cum să nu fie tinerele tentate să le imite atunci când flirtează? În plus, tinerele americance nu se lasă întotdeauna legănate de iluzia iubirii. Ele știu că, în ceea ce le privește, reușita socială și financiară, primordială în această țară, încă depinde de căsătorie și că aceasta rămâne uneori, orice s-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de a trăi, celebra trilogie "mare, sex și soare" pe care o va celebra unul dintre iubiții săi, Serge Gainsbourg. B.B. este în așa măsură sex-simbolul și emblema modernității amoroase, încât o întreagă generație de fete se recunoaște în ea, imitându-i dezinvoltura și felul puțin tărăgănat de a vorbi. Fără voia ei, actrița lansează moda balerinilor și a jupoanelor înfoiate pe sub rochiile cadrilate din bumbac, a zulufilor și a ochilor machiați cu negru. Alături de personajele din filmul lui Marcel Carné
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toți ai casei, prin asta mărturisindu-și indirect vinovăția pe care astfel și-o asuma, dar nu o recunoștea. Era un neputincios, că așa erau și timpurile. Și probabil carențele medicale, ca și relațiile dintre medic și pacient, medicul se imita în comunicare iar cel care cerea asistența ori se exprima limitat ori nu știa ce vrea. Tata, în cazul de față purta vina ambelor carențe, dar v enea în plus și cu vinovăția că nu-l asistase corespunzător pe băiat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
piatră din apă, cam de mărimea unei farfurioare, și cum apa era limpedeă limpede, cu multă dibăcie prindea moina sau țip arul care se găsea sub piatra ridicată, și mi-l arăta, ca să mă ambiționeze. Să caut și eu. Și, imitându-l, pescuiam și eu. Mai puțin, dar nu mă lăsam prea mult întrecut. După câteva ore de umblat prin gârla care ne răcorea, ne întorceam acasă cu o porție bună de moine sau de țipari, că alte soiuri de pește
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Iaca, îți dau un braț de fân, hrana vacii, îți dau și găleata pentru muls vaca, poți freca fânul în găleată să faci laptele, pe care îl mănânci de la ea? Nu pot , mamă, că-i putere dumnezeiască, am zis eu, imitând-o întocmai. —Așa, mi a răspuns mama iar cei de față au ridicat a mirare din sprâncene, pe care le-au lăsat să-și revină, când mama a completat, nu, că-i doar putere dumnezeiască, dar asta i taină dumnezeiască
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]