5,255 matches
-
Doza de administrare este de 44 mcg subcutanat de 3 ori pe săptămână. BĂJENARU O. (2004) recomandă ca începerea tratamentului să se facă în prima lună cu 22 mcg subcutanat de 3 ori pe săptămână, pentru a minimaliza efectele secundare inerente inițial. 251 Rezultatele studiului de mai sus a fost asemănător cu studiul cu Avonex, diferențe semnificative fiind doar în privința anticorpilor neutralizanți, în titru mult mai mic în cazul Avonex. c. Interferonul beta-1b - care se comercializează sub formă de preparate tipizate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
afirmații privind posibilitatea de a cunoaște precis variabilele de stare și ieșire. Imprecizia cunoașterii acestor variabile are o imagine subiectivă, constituită de incompletitudinea cunoștințelor despre sistem și o origine obiectivă, datorată impreciziei cu care funcționează sistemul. Sistemele la care imprecizia inerentă funcționalității lor sunt în general abordate ca sisteme probabiliste. Un sistem în care relațiile intrarestareieșire sunt caracterizate prin probabilități este un sistem probabilist. Imprecizia sau incertitudinea din descrierea sistemului se datorează acestei caracteristici proprii sistemului. Natura, tehnica, economia sau societatea
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
a-i zâmbi dintr-o stea, fata fiind colegă la crescătoria de păsări a soției pierdute. Într-o seamă de povestiri, întocmai ca în cele sadoveniene de tinerețe, sunt evocate fapte năpraznice, dar altfel decât la Sadoveanu, și acestea par inerente existenței. Par a fi provocate nu atât de ceea ce le declanșează accidental, ci de misterul unor determinisme ascunse, de o demonie a naturii locurilor în care se petrec. Un flăcău se îndrăgostește de fata cuiva la care argățise, acela îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
au început să perceapă firesc realitatea. Experimentul lui Kohler demonstrează nu doar posibilitățile enorme de adaptare ale creierului uman, dar și nevoia de corijare a ceea ce este, dintr-un motiv sau altul, deformat. Putem afirma că deformările perceptive nu sunt inerente mecanismelor perceptive, ci se datorează intervenției unor factori perturbatori, uneori chiar "construirii" într-o asemenea manieră a câmpului perceptiv care să faciliteze producerea lor. Chiar dacă există, ele sunt produse, sunt rezultate ale acționării altor factori (externi sau interni). Dovada cea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
vastă, originală, în 5 capitole, articulate logic și științific, capabilă să ofere informații despre o mulțime de lucruri căutate sau dorite cu privire la istoria creștinismului antic, raporturile sale cu Imperiul roman și cu celelalte realități istorice, politice, religioase, civile etc. situații inerente contemporaneității lor. Pr. dr. Sebastian Diacu, O.F.M. Conv. Introducere examinează o instituție fundamentală a Imperiului cu rol deosebit în apărarea frontierelor și civilizației antice, a propagării sale și a romanității; deși era în mare parte păgână, armata romană nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
consimțită de învățăturile Bisericii. Dacă în Noul Testament nu s-a luat nici o atitudine față de serviciul militar, aceasta se datorează absenței unor mărturii directe sau indirecte, referitoare la prezența creștinilor în rândurile armatei romane anterior anului 180. Fiind absorbită de problemele inerente teologiei sale timpurii și de organizarea internă, Biserica și-a subordonat anumite probleme de natură strict morală celor pastorale și liturgice. În plus era firesc ca preocuparea primară, specifică oricărei structuri sociale, aflate într-o stare incipientă, să se manifeste
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
condamnată în chip explicit de către Tertulian. Adresându-se autorității civile în Ad Scapulam, constatând și nu contrazicând, apologetul subliniază lealitatea creștinilor față de stat spre deosebire de cea din De corona unde, adresându-se creștinilor, precizează aspectele referitoare la problemele etice sau doctrinare inerente Bisericii înseși. Evident că afirmația unora potrivit căreia inițial, pe când era încă legat de Biserica oficială, Tertulian ar fi aprobat serviciul militar, pentru a-l condamna după ce a trecut la montanism, nu este sustenabilă istoric. În Apologeticum, scriitorul cartaginez vrea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o serie de paradigme, Tertulian, în De corona, 11, 3, ia în considerație obligațiile unui soldat aflate în contrapoziție cu cele ale creștinului practicant, prezentând incompatibilitatea acestora: a) statio militară, ca obligație de santinelă, era opusă celei creștine de synaxis inerentă postului; b) renunțarea la idolatrie, proclamată în botez, făcea absurde vegherile gărzilor în templele zeilor; c) signum creștin, primit la botez, remarca neacceptarea celui mi-litar. Tot în acest context, relua și dualismul prezent în Apocalips despre apartenența la castra tenebrarum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bine oamenilor, potrivit autorului, ci numai în baza forței sale fizice, calitate care nu corespunde vreunui bine divin, nici omenesc, din moment ce animalele îi sunt superioare omului în aceasta. Lumea greco-romană este gata să divinizeze un om nu pentru vreo virtute inerentă sufletului, ci pentru o calitate ce ține de trup: tăria fizică (fortitudo), preamărită de mentalitatea curentă, în măsura în care ar fi dăunătoare umanității; cu cât mai mult un om ucide, cu atât mai mult este considerat glorios. Lactanțiu devine o portavoce pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
interes" cât se poate de separate, care necesitau, desigur, mijloace teoretice radical diferite de acces. Însă acest efect benefic asupra vechii lupte metodologice din sânul domeniului Științelor comunicării nu a ținut mult. Iată că, în mod cu totul spectaculos, tensiunea inerentă din cadrul domeniului este alimentată de un eveniment discursiv particular, cu implicații majore asupra unui nou moment de înflorire a orientării umaniste în contextul departamentelor de comunicare, moment ce poartă numele de "noua retorică"25. Noua retorică sau, în termeni plurali
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de a articula tensiunile pe care specialiștii în comunicare le trăiesc și le resimt fără deosebire: este vorba de termenul "ferment". Ce înseamnă, însă, acest "ferment" în sânul domeniului Științelor comunicării, despre care Griffin apreciază că, încă, descrie dinamicile sale inerente la momentul redactării acestui capitol de carte? Pe de o parte, procesul de "fermentare", identificat de diagnosticienii din 1983 ai domeniului Științelor comunicării, se reflectă în creșterea fără precedent a numărului departamentelor de comunicare în universitățile americane: la data la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ale dramei sunt actul, agentul, scena, scopul și instrumentarul (agency, în limba engleză). Cele cinci componente ale dramei, împreună, poartă celebrul nume de pentadă dramatică. Ele sunt manifeste în acțiunile simbolice umane, iar o analiza retorică ce întreprinde recuperarea dramei inerente unui episod retoric, în întregul său cu alte cuvinte, o analiză care identifică pentada dramatică exprimată de un act lingvistic reușește, în această măsură, revelarea posibilelor motive care animă ființele umane în (inter)acțiunile lor simbolice. Studiul lui Kenneth Burke
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a conducătorului fascist în "echilibru". Este vorba, desigur, de "evreul universal", al cărui rol de "țap ispășitor" îndeplinește, cum ne reamintim de la Rene Girard 387, funcția ambivalentă a reordonării spațiului simbolic care îl revendică drept "centru" al său, o dată ce comunitatea inerentă spațiului simbolic respectiv proiectează asupra sa întreaga "violență" care a adus-o în pragul "dezordinii simbolice" extreme. De această dată, Kenneth Burke sesizează, pentru noi, importanța "atacului (lui Hitler adăugirea mea) asupra parlamentului"388 german, în logica elucubristică a cărții
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o "derivă, desigur, din medicamentul său, teoria sa rasială cu ajutorul căreia putea oferi o interpretare noneconomică unui fenomen generat de economie"397. Astfel, apreciază Kenneth Burke, Hitler abuzează, din nou, de modelul gândirii religioase. Propunerea sa, potrivit căreia "cauza" turbulențelor inerente forului parlamentar este de natură noneconomică, procedează în baza unei echivalări nepermise între logica modelelor de gândire religioasă și fenomenul pe care Hitler și-a propus să îl explice. Dacă gândirea religioasă pune accent pe identificarea cauzelor noneconomice ale fenomenelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vedere academic. Firesc, pentru a aprecia valoarea, din perspectiva criticismului retoric, a piesei lui Burke, avem la îndemână criteriile pe care criticul însuși le expune în lucrările sale. Actul critico-retoric, ne reamintim cu siguranță, are ca telos accesul la "drama" inerentă demersului retoric aflat sub lentila analitică a criticului. În această situație, scopul criticului retoric a fost acela de a pune în evidență, la modul cât mai elocvent, "realitatea" a cărei experiență a avut-o Adolf Hitler, în calitatea sa de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
amândouă, i. e., textul care articulează, ca parte a realității împărtășite de ambele părți, ambele experiențe. Cu alte cuvinte, dramatismul este un sistem critic al identificării. Criticul retoric se identifică cu textul discursului, numai pe această cale dispunând de "sensul dramei" inerente actului discursiv vizat. Este, cum am văzut, cazul lui Kenneth Burke, în paginile tocmai lecturate, și este și cazul nostru, al celor care dorim să ne raportăm critic la textul deja critic al lui Kenneth Burke. A înțelege sensul dramei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să înțeleagă realitatea a cărei experiență a avut-o Adolf Hitler, ce putem spune despre sensul propriei noastre drame? Înțelegem, după toate cele discutate până în acest moment, faptul că ne aflăm la o intersecție, la o răscruce, al cărei dezechilibru inerent exprimă însuși sensul crizei deciziei pe care suntem interpelați să ne-o asumăm. Dacă l-am urmat pe Kenneth Burke cu toată convingerea și încrederea că ne ghidează corect înspre propriile noastre interpretări, să vedem, o dată ieșiți din întâlnirea cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai clar caracterul mitului, dar și consecințele de natură morală pe care președintele le extrage din mit. Cheia înțelegerii celui de al doilea discurs inaugural este, declară criticul, a putea să îl înțelegi ca pe o poveste. Astfel, logica sa inerentă nu este logica raționalității, capabilă să identifice probleme și soluții, corelându-le cauzal. Dimpotrivă. Logica narativă corelează personajul cu acțiunile sale. Astfel, în discursul său inaugural, Reagan stabilește identitatea Americii și a poporului american, din care rezultă direcția înspre care se
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ci stă în "coerența cu criteriile morale și bunul simț al publicului"595 său. Astfel, William Lewis procedează la discutarea acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă nu imposibil, de luat în calcul. Astfel, retorica lui Reagan, "profund orientată moral"597, deturnează atenția dinspre mijloace înspre scopuri (politice), astfel că argumentele ce o atacă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
noi posibilități ale gândirii și acțiunii umane. Astfel, apreciază McKerrow, Foucault își asumă o "analiză istorică non-tradițională"707, întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Foucault ne învață, zice criticul, că nu există nici un fel de "adevăr universal", care să constituie un punct
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
posesiunea puterii ce "fac" acestea în societate, iar nu ce "sunt""787. În ce privește cel de al patrulea principiu al retoricii critice, McKerrow propune: "Numirea reprezintă actul simbolic central al unei retorici nominaliste"788. Criticul explică: schimbarea contextului determină modificarea "înțelesurilor inerente practicilor sociale legitimate de reacția la un nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un inlelectual (particular) este "un (intelectual adăugirea mea) a cărui muncă radicală de transformare, a cărui luptă împotriva represiunii are loc în locul instituțional(izat) particular unde (acest intelectual adăugirea mea) se află și în termenii propriei sale expertize, în termenii inerenți propriei sale funcționalități ca atare"807. O astfel de viziune, încheie McKerrow, conferă sens înseși teoriei critice, subsumând-o practicii critice; teoria devine "actul performativ al (criticului) retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și c) praxiologia (metodă nouă pentru practicienii care doresc ca acțiunea lor să fie conștientă, autonomă și eficace și să se bazeze pe utilizarea reflecției în acțiune, pe testul personal de eficacitate prin autoanaliză și autoapreciere, pentru a gestiona relațiile inerente în practica profesional). De unde și formularea unei soluții metodologice: nevoia apelului la un "atelier de formare praxiologică", mai ales în domeniul științelor umane. El este necesar și educatorilor, pentru a îmbina și exersa achiziția și integrarea cunoștințelor generale de specialitate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
continuă, combină critic pe acestea două, doar că raportează acum prioritar dezvoltarea personalității (scopul educației) la perspectiva realității formării pentru viața socio-profesională, după cum s-a făcut și distincția capacitate-competență. Constatăm că, din asocierea celor două orientări, cel puțin trei consecințe inerente ale conceptului de competență se conturează, pentru practica educațională, însă mai ales în sens sociologic: orientează puternic finalitățile școlare către viața reală și răspunde dorințelor imediate (concepția utilitaristă a școlii), arată problema descompunerii și detalierii cunoștințelor necesare, întărește dimensiunea educativă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]