6,831 matches
-
discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va reține în a doua perioadă a sa să prezinte sexualitatea feminină de o manieră tranșantă. Este vorba doar de un joc perfid al seducției, făcând din sugestie orizontul infinit al dorinței neîmplinite. Nudul menționat mai sus nu este unul convențional, Pallady adaugă un excendent care introduce o aluzie, un accent senzual printr-un gest premeditat. Femeia adoptă o poză voluptuosă, cu brațele ridicate ca într-o figură coregrafică, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care să le permită să atingă calități supraomenești. Identitatea lor, care se schimbă de obicei noaptea, îi face să semene destul de mult cu personaje de carnaval, și mai puțin cu figuri mitice 63. Transformarea carnavalescă a eroului mitic prin multiplicarea infinită a imaginii sale susține punctul de vedere potrivit căruia tipul de erou din cultura populară actuală reprezintă o mediere dintre tipul mitic și caricatură, cu scopul de a slăbi tensiunea între arhetip (primar, tradițional) și figurile comice (se-cundare, laice). Capitolul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ascunde decât definește limitele"246. Spre deosebire de alte clădiri, în care lumina este folosită ca să definească spațiul, cazinourile-hotel nu folosesc surse de iluminat de perete sau tavan, care absorb lumina; ele devin întunecate și, în mod paradoxal, creează spații închise și infinite în același timp247. O a doua caracteristică importantă a orașului constă în utilizarea la scară largă a luminilor și a reclamelor luminoase în fața hotelurilor, de-a lungul principalelor puncte de atracție ale orașului, cum ar fi bulevardul Las Vegas, sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
media și publicitate. Adoptând aceeași opinie, Baudrillard numește aceste simboluri particulare "semne-produs" și le descrie ca fiind detașate de obiecte, suspendate, capabile să formeze numeroase relații asociative. Pe de o parte, această suspendare a simbolurilor a condus la multiplicarea lor infinită și la ștergerea distincției dintre imagine și realitate (Baudrillard, 1983). Pe de altă parte, "lichefierea simbolurilor și a imaginilor" a dus la anularea distincției între cultura "înaltă" și cultura "de masă"/ populară (Jameson, 1984). Potrivit acestei teorii, atât parcul tematic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sens se poate vorbi despre regie în cadrul filmului documentar? Dacă luăm termenii în sine, ar părea să fie o contradicție. Nu, câtuși de puțin, pentru că un film documentar, despre același subiect, poate fi arătat, filmat, regizat și montat, practic, în infinite feluri. De exemplu, ca să rămânem la evreii din Kabul, filmul putea începe așa, un plan aerian, pus mai mult ca un cârlig, pentru a atrage atenția, fiind spectaculos. Dar putea începe cu o voce gravă care spune: Kabul 2005. Din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
singură? Sau alte convenții, de exemplu, voiau să mă trimită la Haifa sau Tel Aviv, unde este înmormântat Isac, să văd mormântul lui, eventual filmat cum pun o floare. Doamne ferește, nu, nu! Iată cum poate fi regizat un documentar: în infinite feluri. Ce fel de sunet ați folosit? Doar ambianța și dialogul înregistrat cu lavalierele, pe care le purtau personajele, sau ați mai adăugat și alt material sonor la postprocesare? Am înregistrat foarte mult. Am făcut radio 20 de ani de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
este, de cele mai multe ori, un proces mecanic, duci la îndeplinire ceea ce ai gândit. Montajul este într-adevăr o etapă de creație. Se știe acel experiment al lui Kuleșov. Posibilitățile de a exprima un sens prin alăturarea a două cadre sunt infinite. La care se adaugă și sunetul. Pentru mine, coloana sonoră este foarte importantă, mai mult decât se obișnuiește în documentar. Consider că imaginea și coloana sonoră sunt componente cu valoare egală. Mă refer nu doar la partea vorbită, care aduce
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
globale asupra universului care consideră materia și forța drept constituenții ei ultimi. Unul dintre ei, zoologul german Ernst Haeckel, nota, într-un ton profetic: „Cu acest singur argument, misterul universului este explicat, divinitatea anulată și o nouă eră a cunoașterii infinite este vestită.“ Știința naturii a cunoscut, începând din epoca lui Haeckel și până în prezent, profunde mutații, dar ideea că știința, în particular știința darwiniană, ar fi incompatibilă cu credința religioasă în genere are și astăzi susținători elocvenți și influenți. Probabil
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să scrie mai târziu următoarele: „Către sfârșitul toamnei lui 1916, mergând pe drum spre gara Bârzești, m’am speriat când am văzut pe șoseaua dinspre Vaslui coloane nesfârșite de ostași români, iar pe drumul dintre Brăhășoaia și Bârzești veneau grupuri infinite de refugiați; femei cu câte un copil în brațe și cu câte 2-3 în jurul ei, sau oameni bătrâni înotând prin noroi amestecat cu zăpadă, răsuflând din greu sub povara spuzei de bagaj. Pe șes se vedeau boi, vaci și turme
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atît, ele întăresc ideile de nouă conștiință europeană și de comunitate de destin pe care le-am avansat în ultimele două părți. Cît despre URSS, am subliniat deja că această țară, care, "văzută din anumite unghiuri, dă impresia unei forțe infinite", lasă să se vadă, "cînd este privită dintr-un alt unghi, o infinită vulnerabilitate. URSS este un Imperiu imens, însă forțele centrifuge ce tind către autonomie, și chiar independență, dospesc pretutindeni în sînul naționalităților sale. URSS reprezintă o forță militară
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe care le-am avansat în ultimele două părți. Cît despre URSS, am subliniat deja că această țară, care, "văzută din anumite unghiuri, dă impresia unei forțe infinite", lasă să se vadă, "cînd este privită dintr-un alt unghi, o infinită vulnerabilitate. URSS este un Imperiu imens, însă forțele centrifuge ce tind către autonomie, și chiar independență, dospesc pretutindeni în sînul naționalităților sale. URSS reprezintă o forță militară supra-dezvoltată, însă și o economie subdezvoltată, strivită de birocrație, incapabilă să suplinească necesitățile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
orice caz, adăugam, "mai devreme sau mai tîrziu aparatul central își va vedea eșuînd ambiția de a controla Istoria și Omenirea" (ibid.). În De la nature de l'URSS (1983), în care așezasem în centrul analizei sistemului relația de forță ↔ fragilitate infinită, notam că "fermenții liberalizării economice și culturale s-au intensificat în această societate și în această Nomenklatura în care intelighenția/elita specialiștilor, tehnicienilor, oamenilor de știință simte din ce în ce mai mult nevoia de a debloca, de a degaja, de a de-scleroza
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se autoreproducă la nesfîrșit, de vreme ce înăbușă în fașă toate potențialele deviații. Puterea militară a URSS pare să sporească la infinit. Astfel, URSS este o putere totalitară și imperială care tinde spre infinit, dînd, privită sub anumite unghiuri, impresia unei Forțe infinite. Dacă o privim dintr-un alt unghi însă, descoperim o vulnerabilitate infinită. URSS este un Imperiu imens, însă forțele centrifuge ce tind către autonomie, și chiar independență, dospesc pretutindeni în sînul naționalităților sale. URSS reprezintă o forță militară supradezvoltată, însă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
militară a URSS pare să sporească la infinit. Astfel, URSS este o putere totalitară și imperială care tinde spre infinit, dînd, privită sub anumite unghiuri, impresia unei Forțe infinite. Dacă o privim dintr-un alt unghi însă, descoperim o vulnerabilitate infinită. URSS este un Imperiu imens, însă forțele centrifuge ce tind către autonomie, și chiar independență, dospesc pretutindeni în sînul naționalităților sale. URSS reprezintă o forță militară supradezvoltată, însă și o economie subdezvoltată, strivită de birocrație, incapabilă să suplinească necesitățile populațiilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu perspectiva Neantului? Jaspers voia ca "Europa să meargă să-și caute salvarea în neputința sa". Să spunem mai curînd că ar trebui să poată transforma în sens invers ceea ce provoacă neputința în ceea ce provoacă voința. În mod paradoxal, amenințarea infinită, care ar putea face ca Europa să piară înainte de a se naște, este cea care-i oferă poate prima sa șansă la existență. Am avea nevoie așadar în același timp de trezire și de tresărire. Însă trezirea nu poate veni
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sărăcie, de conflictele etnice, de vechile și noile opresiuni. Între timp, visele fantastice din Mai '68 s-au fărîmițat. Începînd așadar din 1977-1980, Soarele-Revoluție nu mai generează colosala Speranță, iar dezamăgirile sînt cu atît mai radicale cu cît speranțele fuseseră infinite. Un astfel de cataclism ideologic constituie de fapt o șansă istorică pentru ideea europeană. Odată cu Religia Mîntuirii terestre se prăbușește și falsul și nefastul Universal. Nici URSS, nici China, nici Vietnamul nu-și asumaseră misiunea salvării neamului omenesc: comunismul devenise
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cea a singurătății, a zbuciumului, a faptului de a nu fi înțeles, a angoasei, a rătăcirii, a amărăciunii. Mesajul lui Buddha ne spune că durerea este problema problemelor și ne cere să o privim cu un respect și o emoție infinite. Asta înseamnă că durerea nu ține doar de anesteziști, de maici Tereza, de psihanaliști, de tranchilizante, de rețete acoperite de serviciile sociale; ea reclamă o reformă culturală și civilizațională care să aprofundeze și să revoluționeze sensul a ceea ce creștinismul numea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
strada Lecca, dacă ar avea bunul, cetățenescul gând să-și dea foc caselor, că altfel nu văd cum am putea scăpa de mizeria aceea, ca să devenim un oraș nou, un oraș modern, civilizat”. II. E. Rețeaua stradală. Transporturile „Ce melancolie infinită stârnesc drumurile românești, (...) pustii și desfundate, catifelate de praful gros din care emană, în timpul căldurilor de cuptor, o nedefinită și tulburătoare aromă de valeriană și vanilie, (...) drumuri de o monotonie sfâșietoare, evocând timpuri preistorice prin pitorescul lor primitivism”. Gândurile de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tovarăș m-aș bizui să-nfrunt și urîtul eternității." Duiliu Zamfirescu (Duilă, Zuiliu Damphirescu în versiunea lui Caragiale) a fost foarte afectat de afronturile comediografului ("grosolănia lui Caragiale și naivitatea mea mă făceau să sufăr groaznic.") pînă cînd va remarca "infinita nestatornicie a simțirii sale"; nu l-a iertat și îi subliniază trivialitatea chiar și în deznădejdea pierderii celor două copile: "Era așa o trivială deznădăjduire în bietul om." Pe Heliade-Rădulescu, Caragiale îl numea în zeflemea "Părintele Literaturii Române" comunicînd lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dual. Totuși, intelectul nu poate furniza, de unul singur, un răspuns satisfăcător la problema ontologica a eului, iar verigă lipsa este descoperită de un alt filosof german, care sugerează că imaginația ar putea fi puntea de legătura dintre finit și infinit, dintre ceea ce vom numi, mai departe, înțelegerea empirica și înțelegerea vizionara a realității. Cel care distruge sistemul creat cu migala de Kant este Fichte. El respinge din start ideea de "lucru în sine", pe care-l consideră un concept atât
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Totuși, Fichte este optimist și crede că descoperă cheia contradicției în ideea de "imaginație", facultate grație căreia eul poate acționa în interiorul său. Pentru prima dată în istoria gândirii, imaginația apare că un stimulator vizionar, apt de a suda finitul și infinitul: "Schimbarea de roluri a eului în și cu sine, prin care el se afirma că simultan finit și infinit [...] este puterea imaginației (subl. în text)" (1970, p. 193). Aici s-ar putea identifica originea ideii lui Blake legate de dezvoltarea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
acționa în interiorul său. Pentru prima dată în istoria gândirii, imaginația apare că un stimulator vizionar, apt de a suda finitul și infinitul: "Schimbarea de roluri a eului în și cu sine, prin care el se afirma că simultan finit și infinit [...] este puterea imaginației (subl. în text)" (1970, p. 193). Aici s-ar putea identifica originea ideii lui Blake legate de dezvoltarea paralelă a eului și a facultății vizionare umane. Până în acest punct, am văzut că senzațiile, percepțiile, reprezentările și alte
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poate fi pusă în relație deschisă cu credința lui Platon în omnipotenta Formelor eterne. Abia acum ni se deschide panoramă integrală a sistematicii blakeene, fiindcă artistul declară explicit că sufletul omenesc se îndreaptă triumfal, post mortem, către lumea eternă și infinită a imaginației: "This world of Imagination is the World of Eternity it is the Divine bosom into which we shall all go after the death of the Vegetated body" (E: 555). Ulterior, imaginația este pur si simplu asimilată trupului divin
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
concura și Iezechiel (E: 39). Când vine vorba despre chipul și vocea lui Dumnezeu, Isaia nu ezită să le sublinieze caracterul inefabil: "I saw no God. nor heard any, în a finite organical perception; but my senses discover'd the infinite în every thing [...]" (E: 38). La rândul său, Iezechiel își mărturisește dorința de a-i ajuta pe oameni să perceapă infinitul (E: 39). Iată bruioanele unei biblii a iadului, în care Blake urma să susțină unirea contrariilor și anularea distincțiilor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
No Natural Religion, Blake subliniază explicit acest aspect: "Man's perceptions are not bounded by organs of perception. he percieves more than sense (tho' ever șo acute) can discover" (E: 2). Concluzia se impune de la sine: "He who sees the Infinite în all things sees God" (E: 3). Corolarul acestor idei este forumat în The Marriage of Heaven and Hell: "If the doors of perception were cleansed every thing would appear to mân aș it is: infinite" (E: 39). Această implică
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]