6,226 matches
-
realizabil. Practica a demonstrat că nu există pedepse corectoare sau terapeutice, iar închisoarea este un loc cu potențial crimogen, care ajută la proliferarea infracțiunilor 170. S-a susținut, de asemenea, și faptul că nu există tratament pentru toate tipurile de infractori. În urma cercetării datelor statistice, este discutabilă eficiența reeducării în condițiile societății actuale. Din punct de vedere practic, tratamentul necesită resurse mari, pe care nu și le poate permite orice stat. În prezent, de acest tratament beneficiază un număr mic de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de aplicare a pedepsei, își datorează existența teoriilor reeducării. Teoreticienii secolului trecut au considerat că pedeapsa nu mai poate fi justificată doar ca retribuție pentru delictul comis ori doar ca mijloc de prevenire pentru viitoarele delicte sau de îndreptare pentru infractori și au încercat o conciliere între cele două doctrine, cea retributivistă și cea utilitaristă, dând naștere unor teoriile mixte, care consideră pedeapsa o răsplată proporțională cu vinovăția făptuitorului, dar care trebuie orientată spre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar fi, de exemplu, reducerea criminalității, și au respins ideea că este admisibilă pedepsirea nevinovaților în acele circumstanțe în care o astfel de pedeapsă ar înclina balanța în favoarea obținerii unei cantități mai mari de fericire. În mod similar, ideea că infractorul merită să fie pedepsit pentru fapta comisă s-a bucurat de o largă susținere, în timp ce multora li s-a părut problematică afirmația că pedeapsa trebuie aplicată infractorului chiar dacă acest lucru nu ar aduce niciun fel de beneficiu. Când problema care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în favoarea obținerii unei cantități mai mari de fericire. În mod similar, ideea că infractorul merită să fie pedepsit pentru fapta comisă s-a bucurat de o largă susținere, în timp ce multora li s-a părut problematică afirmația că pedeapsa trebuie aplicată infractorului chiar dacă acest lucru nu ar aduce niciun fel de beneficiu. Când problema care se ridică este găsirea celui mai bun sistem de fixare a sancțiunilor nu este nicio îndoială că o teorie retributivistă pură ar avea importante lipsuri atât de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul pedepsei. Pentru filosofii utilitariști, însă, pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Prin urmare, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Retributivismul pretinde existența unei legături morale între pedeapsă și vinovăție și în mod esențial, consideră că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ce părere ar trebui să-și facă restul lumii despre români, dacă unul din cei care le reprezintă țara (a se citi : care face de rîs țara ), Adrian Severin ( vip - persoană ,,foarte importantă” în România), care dovedit fiind ca și infractor, se agăță de scaun se comportă fără nici un pic de demnitate ?! Prin anii ’90 ziariștii au testat gradul de cultură (de atunci nici n-au mai putut face acest lucru) al unor politicieni printre care și Adrian Severin. Acesta s-
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
atît la capitolul informații- contrainformații (servicii secrete pe care le are orice țară), ci la Poliția Politică, la ,,secția Torționari” , adică cea care avea sarcina să apere interesele noii boierimi formate,- a nomenclaturii PCR. Și după 1989 această haită de infractori a acționat în aceeași idee în care a fost dresată, au reprezentat ,,teroriștii” de care noul regim al lui Iliescu avea nevoie, au omorît oameni, au manipulat și dezinformat populația, toate acestea pentru ca aceeași clică să rămînă la putere și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
din Sicilia, cerșetorul satului, pleacă și devine peste ani un mare mafiot, cu avere fabuloasă. Din lipsă de cultură, din lipsă de pregătire (un semianalfabet) , din orgoliu și lăcomie, Vittorio Malanese (rol jucat de Jean Gabin) ajunge la bătrînețe un infractor, infracțiuni în care își atrage și copiii, iar pînă la urmă ajung cu toții la închisoare. Atît a putut să înțeleagă din viață acest personaj. Dar ne sună cumva cunoscut ? Cu siguranță da. Comunismul și apoi neocomunismul s-a clădit pe
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
iar pînă la urmă ajung cu toții la închisoare. Atît a putut să înțeleagă din viață acest personaj. Dar ne sună cumva cunoscut ? Cu siguranță da. Comunismul și apoi neocomunismul s-a clădit pe același arhetip, practic pe același tip de infractori, doar că spre deosebire de Manalese, bolșevicii sînt mult mai vicleni. Astăzi, pentru a jefui și a face averi, aceștia nu au nevoie nici de pistoale , nici de jafuri armate, ci sînt suficiente pur și simplu ,,ingineriile financiare “. Se pot face averi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Crime și furturi spectaculoase, cadavre, piromani, asasini periculoși, acțiuni secrete ale poliției, cazuri de spionaj vor fi ingredientele cărților sale. La nivel structural, acestea nu vor suferi schimbări de-a lungul timpului: construite în cadrul unei scheme prestabilite, urmăresc atât acțiunile infractorului, fiind preferați criminalii în serie, afectați de diverse maladii mentale, cât și activitatea aparatului justițiar, reprezentat, invariabil, prin figura căpitanului Apostolescu. T. este foarte atent la detalii, nuanțând atât personajele, cât și situațiile în care sunt implicate. Se alcătuiește treptat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
liberali, 63 În „alte partide burgheze”, 263 În PCR sau UTC, 3.194 cu „diverse” Încadrări (2.556 pentru „uneltire contra ordinii de stat și terorism”, 24 pentru „trădare de patrie și spionaj”, 339 pentru „omisiune de denunț și favorizarea infractorilor”, 36 pentru „sabotaj-diversiune În sectorul industrial-agricol-transporturi”, 223 la „culte și secte”, 58 pentru „răspândire de manifeste și deținere de publicații interzise”, 43 pentru „crime contra păcii și umanității”, 177 pentru „furt din avutul obștesc etc.”). În acel moment țăranii formau
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a constituit ultima universitate pe care a absolvit-o, ieșind din „suferință morală cruntă” și din „deznădejde politică”, deținuții de conștiință alcătuind „o constelație cu efect de nou poem pedagogic al lui Makarenko”; „la Aiud, penitenciar cu câteva mii de infractori politici, Poemul pedagogic a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii intelectuali». De acolo s-a Învățat tehnica autocriticii tradusă, În mod imperfect, cu termenul spovedanie, termen cu mireasmă clericală”40. Deși este evident că
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deznădejde politică”, deținuții de conștiință alcătuind „o constelație cu efect de nou poem pedagogic al lui Makarenko”; „la Aiud, penitenciar cu câteva mii de infractori politici, Poemul pedagogic a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii intelectuali». De acolo s-a Învățat tehnica autocriticii tradusă, În mod imperfect, cu termenul spovedanie, termen cu mireasmă clericală”40. Deși este evident că mărturisitorul nu se reeducă de bunăvoie, ci poate chiar dorește să Își păcălească reeducatorii, totuși discursul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a organizat o conferință de presă la Craiova, unde dr. Al. Olaru, psihiatrul-șef al județului, a recunoscut existența abuzurilor 20. El declara că „În virtutea articolelor 113 și 114 din Codul penal au fost internați În spitalele psihiatrice bolnavi psihic infractori, opozanți ai regimului, unii cu delir politic, dar și persoane perfect sănătoase din punct de vedere psihiatric”. și, câteva rânduri mai jos, același medic afirma curajos: „În ceea ce mă privește, am propus, la conferința de psihiatrie de la Predeal din 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și soarta lor depinde Întru totul de colaborarea sa. Un alt anchetator perfid Îi prezintă unui muncitor toate nenorocirile care ar decurge din Întemnițarea acestuia: soția Îl va părăsi sau Îl va Înșela cu alți bărbați, iar fiul va ajunge infractor, din cauza lipsei figurii paterne. Chiar scrierea declarațiilor devine o metodă de tortură, mai ales dacă o punem În relație cu bătăile pe care victimele le primeau În paralel. Toate loviturile, dar mai ales cele la palmă făceau din scrierea declarațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți „privatizați ai satului”, cu activități de tip antreprenorial. Alteori, sătenii declară că majoritatea tomșenenilor au furat combustibil, activitatea fiind percepută însă ca oarecum normală în contextul dat. Adevărații infractori sunt considerați doar „cei care au furat cu cisterna, și nu amărâții care furau și ei câteva găleți, acolo”. Există o frustrare care urmează un pattern mai general, legată de faptul că cei care sunt prinși nu sunt „marii rechini
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
paza turmelor de animale și a bunurilor celor care Îi dețineau, au fost specializați de către organele de asigurare a liniștii și ordinii publice pentru paza și apărarea bunurilor și valorilor obștei, Însoțirea agenților din aceste domenii pentru urmărirea și prinderea infractorilor. În legătură cu Începutul folosirii câinelui de urmărire pe baza mirosului cu care este Înzestrat, Sofocle, În piesa sa satirică intitulată „Câini de urmărire”, În care vorbește despre furtul cirezilor lui Apollo de către Hermes, arată cum săteni deghizați În câini au pornit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sale privind: mirosul, auzul, vigilența, mobilitatea, suplețea, docilitatea Îmbinate cu un curaj fără margini, la care se adaugă fidelitatea, atașamentul și abnegația În luptă, până la sacrificiul suprem, care fac din el un neîntrecut instrument de luptă folosit de poliție Împotriva infractorilor și pentru asigurarea liniștii și siguranței cetățeanului. De fapt, deținerea și folosirea de către organele de ordine și siguranță publică a acestei rase de câini, are În vedere nu numai urmărirea și prinderea hoților, ci și descoperirea persoanelor dispărute de la domiciliu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tentația de a fi cumpărați pentru nevoile patriei. Toate țările din Europa, inclusiv jandarmeria din țara noastră, erau pornite să-și cumpere asemenea câini de rasă și să-i folosească drept mijloc de supraveghere și pază, ori de depistare a infractorilor prin identificarea mirosului din urmele lăsate de aceștia, până la prinderea lor În locurile unde se ascundeau. De exemplu, presa vremii arăta că, dintr-o locuință, În timpul nopții, au fost furate, prin efracție, Însemnate sume de bani. Câinele-lup din dotarea Poliției
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
furate, prin efracție, Însemnate sume de bani. Câinele-lup din dotarea Poliției, după ce a luat urma făptuitorului de la fața locului, s-a dus după miros până Întrun ascunziș din locuința sa, unde l-a Înșfăcat de piept și În scurt timp infractorul și-a recunoscut fapta. Se pot da numeroase exemple când acești câini minunați au prins hoți și spărgători de talie, după urmele invizibile lăsate de aceștia la fața locului și a celor traseologice. Este de remarcat și faptul că au
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
o chestiune notorie și de temut pentru traficanți. Dresajul pentru depistarea acestor substanțe și produse se face asupra unor exemplare bine dotate din 75 punct de vedere al mirosului și al tenacității, capabile să scotocească și să insiste În căutarea infractorilor și În cele mai neașteptate locuri unde sunt ascunse. Capabilitatea acestora de a depista drogurile și pe deținătorii acestora este bazată pe un dresaj selectiv, atât sub aspectul metodelor didactice folosite, cât și al calităților native deosebite pe care exemplarele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care se urmărește, de modul În care se dorește să fie folosiți, sau cum se spune În limbajul folosit În dresaj, de specializarea pe care trebuie să o capete. De exemplu, pentru a obține un câine pentru serviciul de reținerea infractorilor se urmărește, În linii mari, un câine care să exprime (prin aspectul său fizică forță, curaj, comicativitate (a nu se confunda cu răutateaă, echilibrat din punct de vedere nervos, atașat de stăpânul său, care să execute cu promptitudine comenzile pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
se impune ca aceste metode să fie aplicate diferențiat, În funcție de particularitățile sistemului nervos al fiecărui câine. Un singur exemplu În acest sens este suficient: La Început exercițiul de Învățare a câinelui de a ataca la comandă persoana care joacă rolul „infractorului” se făcea cu câinii În grup, plecând de la ideea că prin imitație toți vor da același răspuns. Dar rezultatele nu erau satisfăcătoare. Acești câini atacau cu multă timiditate și, ceea ce era mai important, nu rețineau ferm persoana indicată. A fost
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vor da același răspuns. Dar rezultatele nu erau satisfăcătoare. Acești câini atacau cu multă timiditate și, ceea ce era mai important, nu rețineau ferm persoana indicată. A fost corectată această deficiență prin trecerea la executarea de exerciții individuale și prin instruirea „infractorului” de a acționa diferențiat, potrivit comportamentului fiecărui câine. În fața unui câine agresiv care-și exprimă nervozitatea prin a se agita, având părul zbârlit și arătându-și colții, „infractorul” trebuie să fie și el dur și să se pregătească pentru a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
această deficiență prin trecerea la executarea de exerciții individuale și prin instruirea „infractorului” de a acționa diferențiat, potrivit comportamentului fiecărui câine. În fața unui câine agresiv care-și exprimă nervozitatea prin a se agita, având părul zbârlit și arătându-și colții, „infractorul” trebuie să fie și el dur și să se pregătească pentru a primi un atac declanșat orbește și fără menajamente, dar cu grijă să nu descurajeze câinele, ci doar să-l tempereze. Alt câine poate avea un sistem nervos echilibrat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]