89,872 matches
-
este constituită din membrii permanenți și membrii supleanți desemnați din cadrul următoarelor instituții: a) Ministerul Sănătății; ... b) Institutul Național de Sănătate Publică; ... c) Ministerul Apărării Naționale; ... d) Ministerul Afacerilor Interne; ... e) Ministerul Justiției/Administrația Națională a Penitenciarelor; ... f) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; ... g) Serviciul Român de Informații; ... h) Academia Română; ... i) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; ... j) Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România; ... k) Asociația Municipiilor din România; ... l) Asociația Orașelor din România; ... m) Asociația Comunelor din România. ... (3) În activitatea
HOTĂRÂRE nr. 926 din 20 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257688]
-
național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape și a calității apei potabile“, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea proiectului prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și bugetul Ministerului Sănătății, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. Articolul 3 Ministerul Mediului, Apelor și
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții aferente proiectului „Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape si a calității apei potabile“ I. Contextul general Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în calitate de beneficiar în cadrul Programului operațional Infrastructura mare (axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, obiectivul specific 3.2 „Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
aferente proiectului „Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape si a calității apei potabile“ I. Contextul general Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în calitate de beneficiar în cadrul Programului operațional Infrastructura mare (axa prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, obiectivul specific 3.2 „Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației“), a încheiat cu Ministerul Investiților
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
o perioadă de implementare de 21 de luni. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Națională „Apele Române“ au un buget total de 82.410 mii lei, din care total cheltuieli de investiții de 63.176 mii lei (reprezentând cheltuieli pentru dezvoltarea infrastructurii și a logisticii necesare îndeplinirii obligațiilor de raportare către structurile europene a datelor și informațiilor privind apa uzată, de suprafață și potabilă, din care platforma informatică integrată în valoare de 9.885 mii lei și cheltuieli pentru echipamente, infrastructură și logistică
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
pentru dezvoltarea infrastructurii și a logisticii necesare îndeplinirii obligațiilor de raportare către structurile europene a datelor și informațiilor privind apa uzată, de suprafață și potabilă, din care platforma informatică integrată în valoare de 9.885 mii lei și cheltuieli pentru echipamente, infrastructură și logistică pentru laboratoarele de analize apă uzată, apă de suprafața și apă potabilă, operaționalizarea și instruirea utilizării acestora de 53.291 mii lei) și 19.234 mii lei cheltuieli cu bunuri și servicii și alte cheltuieli. Ministerul Sănătății are un buget
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
formează rețeaua laboratorului național virtual în care se instalează și se operaționalizează echipamentele achiziționate și unde se vor produce anual toate datele din programul național de monitorizare necesare raportărilor angajate. ... II. Obiectivele specifice ale proiectului a) Obiectivul specific 1: Achiziția infrastructurii adecvate de laborator, a logisticii și a echipamentelor de analiză necesare monitorizării substanțelor prioritare, a altor poluanți și indicatori de calitate chimică, microbiologică și de radiații din resursele de apa uzată, apă de suprafață și apă potabilă ... b) Obiectivul specific
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
c) Obiectivul specific 3: Operaționalizarea completă a echipamentelor achiziționate prin implementarea unei metodologii de analiză pentru substanțele, poluanții și indicatorii din apă uzată și apă de suprafață care se analizează cu noile echipamente ... d) Obiectivul specific 4: Asigurarea logisticii și infrastructurii necesare raportării către structurile europene a datelor și informațiilor privind apa uzată, apa de suprafață și apa potabilă într-o platformă integrată unică cu date de calitatea apelor uzate, a apelor de suprafață și a apelor potabile, cu operaționalizare completă
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
populației asociat consumului de apă potabilă sigură. Pentru apa potabilă, 8 laboratoare din cadrul celor 5 centre regionale de sănătate publică, 41 de laboratoare locale de sănătate publică pentru analiza fizico-chimică și microbiologică și 18 laboratoare de igiena radiațiilor reprezintă infrastructura tehnică prin care autoritatea centrală competentă de sănătate publică (Ministerul Sănătății) asigură monitorizarea calității apei potabile și produce datele necesare raportării de România în acest domeniu. Cheltuielile proiectului „Dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape și
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
Laboratoare buc. 99 din care: analiză calitate apă uzată și de suprafață buc. 32 analiză calitate apă potabilă buc. 67 Durata de execuție a proiectului luni 21 ... ... Finanțarea proiectului Finanțarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operațional Infrastructură mare 2014-2020, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și bugetul Ministerului Sănătății, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii. ----
HOTĂRÂRE nr. 925 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257684]
-
de specialitate ale administrației publice și de alte instituții și organizații cu atribuții în acest domeniu, precum și evaluarea politicilor publice, vizând ameliorarea continuă a siguranței rutiere. C.I.S.R. se compune din conducătorii sau, după caz, reprezentanții conducătorilor ministerelor Transporturilor și infrastructurii, Afacerilor interne, Finanțelor, Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Mediului, apelor și pădurilor, Cercetării, inovării și digitalizării, Sănătății, Educației, precum și reprezentanții autorităților administrației publice locale ale municipiului București și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute de lege
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
coordonează activitatea C.I.S.R, iar activitatea curentă a C.I.S.R. este condusă de ministrul transporturilor, în calitate de președinte. În structura C.I.S.R. funcționează Delegația Permanentă Interministerială de Siguranță Rutieră (D.P.I.S.R.) și Secretariatul C.I.S.R. Activitatea D.P.I.S.R. se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru: a) Grupul de lucru pentru colectare și analiză a datelor și informare publică; ... b) Grupul de lucru pentru infrastructură și semnalizare rutieră; ... c) Grupul de lucru
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea secretarului de stat pentru transport rutier, în cadrul următoarelor grupuri de lucru: a) Grupul de lucru pentru colectare și analiză a datelor și informare publică; ... b) Grupul de lucru pentru infrastructură și semnalizare rutieră; ... c) Grupul de lucru pentru educație rutieră; ... d) Grupul de lucru pentru supravegherea circulației rutiere; ... e) Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană, mediu și sănătate; ... f) Grupul de lucru pentru intervenția în caz de accident; ... g) Grupul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
C.I.S.R. se desfășoară în reuniuni plenare ordinare care au loc, de regulă, semestrial. Primul-ministru sau președintele C.I.S.R. poate hotărî convocarea unor reuniuni extraordinare pentru soluționarea unor probleme urgente. Activitatea D.P.I.S.R. este permanentă și se desfășoară la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub coordonarea secretarului de stat pentru transporturi rutiere. La întâlnirile grupurilor de lucru ale D.P.I.S.R. pot fi invitați ca membri, fără drept de vot, specialiști și experți din universități sau institute de cercetare, experți din organizații neguvernamentale (ONG-uri), din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de protecție suficient chiar și în cazul în care un element eșuează, pentru că un alt element va
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
de kilometri de autostradă (de la 866 km la 920 km). Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume. Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018) Deficitul de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume. Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018) Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Figura 8. Calitatea infrastructurii rutiere (1 = extrem de slabă, 7 = printre cele mai bune din lume. Sursa: Forumul Economic Mondial, Sondajul Opiniei Executivului (2017-2018) Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic. Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere. Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
asigurare a unei rețele rutiere de transport modernă, eficientă și sigură, cu obiectivele prevăzute în Master Planul General de Transport al României, precum și cu obiectivele europene transpuse în legislația română prin Legea nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație, care afectează siguranța rutieră și pentru facilitarea executării sancțiunilor aplicate acestor încălcări, republicată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
perioada 2022 - 2030 sunt totodată în coordonare și completează obiectivele și acțiunile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în alte strategii de nivel național (Strategia Națională pentru implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, Planuri de mobilitate urbană, Strategii din domeniul protecției mediului privind eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare etc.) Aprobarea prezentei strategii de către Guvernul României este o expresie elocventă a continuității preocupărilor în domeniul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
cât și raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum și calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante: 1) infrastructura rutieră (rețeua de drumuri) - România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă și neadaptată realităților cotidiene; ... 2) utilizatorii infrastructurii rutiere - datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
sau la 10.000 de autovehicule înmatriculate. Această realitate reclamă recunoașterea că parametrii caracteristici, precum și calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante: 1) infrastructura rutieră (rețeua de drumuri) - România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă și neadaptată realităților cotidiene; ... 2) utilizatorii infrastructurii rutiere - datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
parametrii caracteristici, precum și calitatea interacțiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt alterate, cel puțin prin prisma următoarelor aspecte relevante: 1) infrastructura rutieră (rețeua de drumuri) - România deține o infrastructură de transport învechită, insuficientă și neadaptată realităților cotidiene; ... 2) utilizatorii infrastructurii rutiere - datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din România adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
o infrastructură de transport învechită, insuficientă și neadaptată realităților cotidiene; ... 2) utilizatorii infrastructurii rutiere - datorită condițiilor întâlnite în trafic, pe fondul unei culturi atitudinale lipsite de consistența preocupărilor reale ori raționale pentru a circula în condiții de siguranță, utilizatorii de infrastructură rutieră din România adoptă deseori un comportament riscant, prin manifestări imprevizibile ori ezitante sau chiar agresive, ceea ce conduce în mod implicit la creșterea riscului de accidente; ... 3) flota de autovehicule - cu unele excepții și cu disparități semnificative între regiuni
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]