19,025 matches
-
patrimoniului turistic pe care umanitatea îl deține. Și pentru că abordarea tematicii lucrării de față este făcută în vederea sublinierii elementelor definitorii privind geoturismul, vom face în continuare câteva precizări referitoare la acest concept intrat relativ recent în literatura de specialitate. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRECIZĂRI CONCEPTUALE Centrele și regiunile turistice ale Globului sunt grupate în 6 macrozone turistice, corespunzând în linii mari continentelor globului: America de Nord și Centrală, America de Sud, Europa, Africa, Asia, Australia și Oceania. Dintre aceste macrozone, primele trei au fost abordate în această
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
făcându-l să Înțeleagă greșeala comisă, care adusese cu ea ura vechilor liberali și adversitatea lui N. Iorga. În perioada 1930-1933, regele Îi propune de mai multe ori participarea În guvernele ce s-au succedat, dar 1 Valeriu Râpeanu, Studiu introductiv, pag. XI acesta a refuzat de fiecare dată, ceea ce a stârnit nemulțumirea suveranului. În următorii cinci ani de guvernare liberală ce au urmat, Gheorghe I. Brătianu a desfășurat o activitate politică independentă, orientată Împotriva monarhului. În perioada 1935-1947, Gheorghe I.
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
miracolului. Tradiția istorică despre Întemeierea statelor românești este o lucrare ce adună, Într-o viziune originală, datele cercetării din domeniul istoriei, folcloristicii, literaturii, reprezentând un element de sinteză și de noutate pe tărâmul raportului dintre tradiție 6 Ion Toderașcu, Studiu introductiv la Gh. I. Brătianu. Unitatea românească - discurs istoric, p XI; (Originile și formarea unității românești, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași, 1998) și istorie. Istoric ce nu a renunțat niciodată la examinarea critică a izvoarelor, Gheorghe. I. Brătianu includea În
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
sinteză izvoare de natură geografică, demografică, economică, socială, culturală, artistică etc., narațiunea este dominată de personalități uriașe, Începând cu Darius și Încheind cu Mehmed II, cuceritorul Constantinopolului, personalități În jurul cărora se desfășoară mai toată istoria pontică. 8 V.Spinei - Studiu introductiv Marea Neagră, Ed.Meridiane, București, 1988, p.35 Este recunoscut faptul că Marea Neagră a reprezentat alături de Carpați una din permanențele geografice ale istoriei românilor, care au Înclinat balanța intereselor noastre economice și politice. În perioada Întemeierii statelor medievale românești, influența mării
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
al cuvântului". Sigmund Freud, Psihologia colectivă și analiza eu-lui, Editura Mediarex, 1995, pp. 5-6. 1223 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 269. 1224 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p LI, I. Cernea, "Studiu introductiv". 1225 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, pp. 32-33. 1226 Adrian Paul Iliescu-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 9-27. 1227 Ibidem, p. 9. 1228 Claude Lévi- Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2002
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
temă fundamentală istoria și cultura națională, ecumenismul, valorile morale etc. În prefața studiului, P.F. Daniel Patriarhul României apreciază evocarea personalității marelui ierarh ortodox român, Mitropolitul Antonie Plămădeală ”care a fost un Înțelept păstor misionar printre oamenii de cultură...”. În cuvântul introductiv la studiul Acad. Prof. Constantin Marinescu, Acad. Ion Dediu din Republica Moldova subliniază prezentarea autorului, a marelui teolog și cărturar patriot: ” În conștiința noastră, Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală este o personalitate multivalentă, de reputație națională și internațională a cărui operă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Notă introductivă Valoarea incontestabilă a conținutului acestei cărți este garantată doar la simpla vedere a numelui autorului ei, Carlo Maria Martini, Cardinal de Milano, mort în luna august a anului trecut. Țărmul lacului Genezaret constituie locul în jurul căruia se trăiesc momente de
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
3.3. Segmentarea unei scrieri oralizate: "Vive le Québec libre!" (Trăiască Quebecul liber!) / 102 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> / 109 4. Stabilirea textului și construirea obiectului analizei / 114 Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive / 119 Capitolul 3. Unitatea textuală elementară: propoziția-enunț / 121 1. Propoziția-enunț ca propoziție enunțată / 121 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive / 128 3. Asumarea enunțiativă a enunțurilor / 130 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este mai apropiat de L'analyse textuelle. Méthode, exercices, lucrare apărută în 1983, în care lingvista daneză L. Lundquist își relua în manieră didactică teza din 1980 (care rămîne, în limba franceză, o lucrare de referință). După două capitole epistemologice introductive, care vor explicita locul lingvisticii textuale în cadrul analizei discursului și natura unităților de analiză textuală, capitolele 3-6 descriu, pe nivele de complexitate crescătoare, principiile care guvernează modurile de organizare a unităților textuale. Capitolul 7 propune o abordare a funcționării textuale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Grésillon în privința geneticii textuale și a ceea ce ea numește construirea "prototextului": "Lingvistul, în loc să dispună de date care așteaptă să fie interpretate, are nevoie ca mai întîi să-și construiască obiectul" (1985: 185). Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive • Categoriile și unitățile de analiză textuală diferă de cele ale gramaticii limbii. Este vorba de un nou aparat de concepte și de definiții. • Nivelul textului este un nivel de prea mare complexitate pentru a ne mulțumi cu "gramatici ale textului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui univers comun, cel al nebuniei (Niște nebuni), în P3, cele două acțiuni relatate în P1 și P2 se leagă între ele prin punctul de vedere (PdV) anonim al opiniei comune (se pare). Adeseori aceste PdV sînt semnalate prin părți introductive de tipul: după, conform, potrivit, dar găsim de asemenea și părți introductive specifice precum: La Washington, La Paris, despre care vom vorbi în cap. 4 (§ 5.2). Aceste forme exemplare de mediere 6, numite astfel de la lucrările lui Z. Guentchéva
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acțiuni relatate în P1 și P2 se leagă între ele prin punctul de vedere (PdV) anonim al opiniei comune (se pare). Adeseori aceste PdV sînt semnalate prin părți introductive de tipul: după, conform, potrivit, dar găsim de asemenea și părți introductive specifice precum: La Washington, La Paris, despre care vom vorbi în cap. 4 (§ 5.2). Aceste forme exemplare de mediere 6, numite astfel de la lucrările lui Z. Guentchéva încoace (1994 și 1996), plasează o zonă textuală sub dependența unei surse
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acte de discurs (A) inserate într-o singură replică a Marelui Ștrumpf: • e1: Bravo! Enunț monorem expresiv complet, avînd forma sintactică a unei exclamații. Act de discurs EXPRESIV(A1) care nu ia forma performativului de felicitare. • e2: Văd că: Segment introductiv al enunțurilor CONSTATATIVE e3 și e4. • e3: ÎN CIUDA faptului că ați ștrumfit-o: Propoziție p care trimite anaforic ("faptul că") la ansamblul volumului de-a lungul căruia ștrumfii s-au bătut, în lipsa autorității marelui Ștrumf. Act de discurs A2 ASERTIV (constatare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fascinantă DAR, în anumite cazuri, va trebui să deschizi ochii.3 Putem rezuma astfel planul textului acestui discurs didactic, mai degrabă descriptiv în prima parte [1] și aproape explicativ în continuare [2], conform cu ceea ce găsim în textele numite "informative". § 1 [Introductiv] REFORMULARE INIȚIALĂ: N1 ESTE UN N2 "Pădurea ecuatorială" "ocean de frumuseți neasemuite" ANUNȚAREA PLANULUI: [1] "o vegetație luxuriantă" și [2] "proliferarea incredibilă a animalelor..." ANUNȚAREA PLANULUI [1]: "trei etaje de vegetație" § 2 1.1. "boltă forestieră... În vîrful arborilor" § 3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la școala istorică românească, afirmat în acest oraș de veche tradiție culturală, Sibiu / Hermannstadt. Prof. dr. Rudolf Dootz Universitatea din Tübingen Prorector de onoare al Universității Româno-Germane din Sibiu Argumentul autorului Considerațiile pe care Mary Fulbrook le face în cuvântul introductiv al cărții sale sunt cu adevărat potrivite pentru orice încercare de a așeza istoria vreunei țări într-o sinteză: "o carte ca aceasta e mult mai ușor de criticat decât de scris", "o istorie succintă a unui subiect atât de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA DOMINIQUE MAINGUENEAU Lingvistică pentru textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA DOMINIQUE MAINGUENEAU Lingvistică pentru textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
imediată / 331 7.14. Demonstrative insolite și de memorie / 337 7.15. Anaforă și text literar / 340 7.16. Coerență și literatură / 345 Concluzii / 347 Lecturi recomandate / 347 Exerciții / 349 Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin interesul arătat față de problemele subiectivității, intersubiectivității și alte-rității), sociologiei, antropologiei și istoriei culturii (preocupată fiind de context), retoricii și stilisticii (deoarece urmărește și efectele discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
urmează. În schimb, în Paul a recunoscut că Jean a plătit, raportorul presupune adevărul propoziției citate. Această distincție nu trebuie să ne ducă în eroare: în ultimă instanță, raportorul este cel care traduce spusele citate drept o "plângere". Alegerea verbului introductiv pentru discursul indirect are consecințe importante asupra felului în care cititorul va interpreta citatul; acest verb orientează cu atât mai eficient cu cât acțiunea lui ar putea trece neobservată. Singurul verb cu adevărat neutru ar fi a spune. Când Pascal
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cauză, el însuși este cel care recunoaște că decizia lui este contrară doctrinei sfântului Thomas și, implicit, Bisericii. Dacă precizăm că a mărturisi vehiculează și o evaluarea negativă pe axa bun / rău (doar greșelile se "mărturisesc"), vedem că alegerea verbului introductiv este încărcată de sensuri. Majoritatea verbelor care introduc un discurs indirect pot fi folosite și pentru discursul direct. În schimb, un număr destul de mare de verbe care ar putea marca prezența unui discurs direct nu ar fi potrivite pentru discursul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fragmente de discurs raportat, ci despre un fel de meditație interioară a naratorului, în conștiința căruia intervin mai multe voci, inclusiv vocea lui. În textul lui Céline se află și indicii tipografici pentru discursul direct: ghilimelele, liniuța de unire, enunțul introductiv "aud ecouri de la Palat". Dar dacă se renunță la orice indiciu, se ajunge la ceea ce astăzi este numit discurs direct liber (DDL). În ciuda denumirii, nu este vorba de un procedeu simetric al discursului indirect liber. Se pornește de la "discursul direct
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
familiei sale, însă avea nevoie de pagube grosolane din partea compatrioților săi ca să le atribuie un asasinat 202. În (b), dacă nu ținem seama de enunțul interogativ ("Dar pe cine să se răzbune?"), ar fi de ajuns să adăugăm un verb introductiv de expresie pentru a trece în discursul indirect. Ceea ce este total exclus în (a). 5.8. Funcțiile discursului indirect liber După cum s-a putut vedea, discursul indirect liber permite integrarea subiectivității din limbajul personajului în cuvintele citate de-a lungul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la următorul paragraf are loc printr-un schimb dublu: textul lasă în urmă universul doamnei de Piennes pentru cel al pălimarului și descrierea se întoarce la firul narațiunii: deci tipul de secvență se schimbă. Simetria din abordarea celor două paragrafe introductive este accentuată prin faptul că "pălimarul" se află, în ambele cazuri, atât în poziție de temă, cât și de agent. Universul se schimbă la Léon Bloy: Doamne, dar ce pute aici! Vorba asta nesimțită de huligan a fost aruncată, ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
versurile 11-12 poate fi interpretat ca discurs indirect liber. Nu poate fi discurs direct de vreme ce există un imperfect (asta era) în locul prezentului și o non-persoană (el însuși) în locul unei alte persoane. În lipsa unei structuri specifice completivei și a unui verb introductiv, așa cum cele două versuri sunt intercalate între discurs direct și discurs indirect, fiind ambele atribuite nevăstuicii și cum nici nu introduc o ruptură în argumentarea celei din urmă, suntem îndreptățiți să îl interpretăm în termenii unui discurs indirect liber. După
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
termenii unui discurs indirect liber. După această scurtă analiză, se pot face următoarele remarci în ceea ce privește tehnica fabulistului: (a) el evită să sublinieze limitele dintre narațiune și discursul raportat sau cele dintre diversele forme de discurs raportat. În loc să recurgă la verbe introductive, el începe prin discurs direct și apoi semnalează, printr-o propoziție incidentă, că este vorba despre un citat. În plus, discursul indirect liber asigură trecerea de la discursul direct la cel indirect, ceea ce îi permite naratorului să nu mai introducă mărci
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]