5,826 matches
-
ați cunoscut acolo? Debutul meu s-a petrecut prea repede pentru că eu să înțeleg foarte bine ce important este acel moment. Eram elevă în anul I și știu că îmi era foarte ușor să versific. Credeam că e o simplă joacă și nu mă dădeam în vânt după versul alb care se practică și care făcea multe valuri în anii 70-80 și de atunci încoace. Atunci l-am cunoscut pe Gheorghe Pituț cel care îl iubea foarte mult pe Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
candidații", ba până și pe terenul criticii se iveau nezăgăzuite pricini de interadmitere, superlativele curgeau din abundență, poeții puteau să nu mai scrie, prozatorii să facă grevă, critica își devenise suficientă sieși. Deci, nu descompunerea ca într-un fel de joacă, de "raționamente" critice pentru a demonstra "relativismul actului critic" mi-a fost ținta, ci tocmai edificarea unui punct de vedere mai ferm în aprecierea de valoare, uneori prin ralierea bucuroasă la opinii convergente, cu combaterea, în schimb, a tot ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și o puternică stare organizatorică. În curtea în care locuiam am adunat, în tinerețe, mulți copii, aceștia fiind de două feluri: cei care se interesau de probleme literare, iar ceilalți, talentați. Ideea mea a fost bună, pentru că am început, în joaca noastră, să facem reviste literare-manuscris. Erau cel puțin 10 reviste literare scoase. Mă gândesc la acele vremuri și la cele de astăzi, fiind la îndemână Festivalul "Moștenirea Văcăreștilor" de la Târgoviște, din toamna anului '96, unde am fost președintele juriului. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dăduse două poezii, cu împrumut, să le citesc. Nu înțelesesem prea multe atunci, cuvintele zburau nebune, personaje necunoscute mie vorbeau încâlcit, țipau aproape. Îmi aduc aminte că era vorba de poezia "Variații", nu știu din ce volum, însă expresia liberă, joaca rimelor, îndrăzneala cuvintelor mi s-au părut atât de fascinante. Firește, nu i-am mai dat înapoi poeziile profesorului, le-am așezat în jurnalul meu de adolescență, am pus lipici mult să nu le pierd, cred că le am și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
țărână, stăteai cu fundul pe pământ, te culcai sau te ascundeai prin iarba grasă de nu-ți mai venea să intri în casă, iar bolile... te ocoleau! - Dac-aș mai putea întoarce acei ani minunați!... - Ei, bine! Acum află că joaca ta nevinovată prin țărâna crudă juca, în același timp, și un rol... purificator. Contactul direct cu MamaPământ reprezintă forma elementară de debarasare de răul din noi, de purificare a corpului subtil. - Aha!... - Că aduseși vorba: ai plătit ceva MameiPământ?! - Hai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
că apa, aerul și soarele sunt și ele elemente purificatoare? - Când te scalzi în apa mării sau te expui în aer liber la lumina și căldura soarelui, nu simți o plăcere asemănătoare aceleea de care tocmai am vorbit când cu joaca prin țărână? - Ba da! Și ce-i cu asta? Mă purifică și ele?! - Nu reprezintă și ele Mama-Natură? - ??? - Vrei să spui ceva și n-aud eu?... - Încep să mă luminez tot mai mult!... Măi, tu faci să mi se aprindă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la... Olt se poate admira! Fetele s-au bătut cu apă de sau udat până la piele și s-au debarasat de tot ceea ce acumulaseră într-o zi de muncă subtilă - aici vorbim de boots. Îngrijorat de pericolul ce-l reprezenta joaca lor inocentă, mam dat deoparte și mi-am rezervat dreptul de-a mă bucura de fericirea de care exultau surorile mele... Aproape se întunecase când am părăsit bătrânul râu, întorcându-ne pe niște cărări ascunse ce ne-au mânat spre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în care s-a desfășurat havanul, mi-a amintit de copilăria petrecută la Lucăcești, o localitate mică de lângă Bacău, de frunzele de stejar uscate aflate în parcul din spatele blocului în care locuiam, frunze în care mă îngropau copiii, tovarășii de joacă, de mirosul acela inconfundabil ce-mi pătrundea în nări, de covorul vegetal... Din pădurea de la Băicoi, înafara unui spirit purificat de foc, aer, pământ, lumină, vibrații, am plecat cu buzunarele pline cu ghinde. Nu le mai am acum, dar atunci
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
evident interesul lui pentru lumea exterioară. Farmecul copilăriei îl reprezintă jocurile și jucăriile - principalul subiect al atenției celor mici. În rest... primează preocuparea părinților pentru o judicioasă hrănire. Vârsta școlară se manifestă prin trecerea în plan secundar al dispoziției de joacă și impune atenției studiul disciplinelor gimnaziale, iar adolescența se impune prin explozia întrebărilor legate de propriul corp, de sex și procreație. Adultul are preocupări legate de întemeierea unei familii și întreținerea ei, adică de bani și casă. Bătrânii sunt preocupați
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ani. Au venit Ăia de la control și noi aveam fabri‑ cat tot anul istoric, toate procesele-verbale dictate de mine. Și această chestie e cea pe care am pus-o un pic în Evangheliștii, în ideea că acei studenți, evangheliștii, în joacă, la relatarea lui Iisus, scriu fiecare câte o versi‑ une jucăușă a poveștii lui. Dumnezeu e una, cărțile scrise de oameni nu sunt însă sfinte, ci totdeauna politice, scrise cu un scop de cucerire. S-au ocupat atât de mulți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ajungea. Cînd îl sugruma, îi dădea drumul, iar îl strîngea, de mai multe ori. El se mai opunea, se zbătea și atunci îl ajutai pe anchetator. Iar îi dădeai drumul, iar îl strîngeai. S-a întîmplat să și moară. Din joacă. Că zicea: "Ia mai strînge, mă. Nu vrea? Ia mai strînge-l". Unii erau loviți. Lovitura după ceafă. Se-auzea moartea. Dacă te lovea la creierul mic, mureai pe loc. Dar nu răspundea nimeni de moartea asta. N-a fost nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să-i iubești pe fiecare, așa cum sunt. Și ei te vor înțelege și te vor iubi apoi și pe tine, așa cum ești. Ai să vezi doar ! Așteaptă numai să treacă o săptămână și deja vei avea câțiva prieteni noi de joacă. Dar să nu fii rău niciodată cu ei, Cristi, chiar dacă greșesc. Chiar dacă arată altfel. Înăuntru, ți-am spus, suntem toți la fel. Unul poate nu va avea caiete frumoase ca ale tale sau, din contră, unul va avea caiete de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a orășenilor au ajuns să locuiască În apartamente de bloc. Încă o lovitură dată individualismului, comunismul Însemnând trai În comun! Camerele sunt mici și prost finisate. Nu există nici garaje (ar fi fost un lux prea mare), nici locuri de joacă pentru copii, nici biserici (evident!), nici cinematografe... Sunt spații unde oamenii pur și simplu „stau“: mănâncă, dorm... trăiesc, În sfârșit. Trebuia să vină și rândul satelor. Aici, ce e drept, Ceaușescu a cam depășit măsura, chiar măsura comunistă. Satele trebuiau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oftă ea. - Spune-le doar că Bret chiar a adoptat spiritul sărbătorii de Halloween anul ăsta, i-am sugerat, rotindu-mă din nou, tot cu brațele ridicate. Spune-le că pozez în mascul feroce. Am încercat s-o înșfac în joacă pe Jayne, dar ea s-a ferit mult prea rapid. - Ce să zic, ești grozav, Bret - sunt foarte mândră de tine, spuse ea fără entuziasm în timp ce ieșea din încăpere. Câinele îmi aruncă o privire îngrijorată, apoi se săltă în patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Să cobori tu atâtea scări? Robby dădu din umeri, iar eu l-am prezentat lui Jay, apoi le-am adus amândurora câte o margarita, pe care Robby nu prea voia s-o ia, încât a trebuit să-l altoiesc în joacă, îndemnându-l să bea. Robby și Jay au început să poarte acea conversație pe care cei de unsprezece ani o au cu cei care se apropie de cincizeci. Robby a adoptat atitudinea lui obișnuită atunci când vorbea cu un adult: nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe ecranul televizoarelor, știristul „pătruns“, furnizând ultimele detalii, elicopterele care roiesc, ultimele momente, atacatorul ducându-și țeava puștii în gură, secția de urgență supraaglomerată a spitalului, sălile de sport transformate în morgi ad-hoc, panglica galbenă a poliției încercuind terenul de joacă - apoi, în momentele de restriște de după masacru: pușca de calibru 22 dispărută din biroul tatălui vitreg, jurnalul consemnând sentimental de disperare și respingere trăit de băiat, un băiat foarte afectat de glumele răutăcioase, un băiat care n-avea nimic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
curbată conectând cele două niveluri, iar Mitchell începu să ia comenzi pentru băutura preferată a fiecăruia după ce copiii dispăruseră în camerele lor, iar Jayne mi-a aruncat o privire când am comandat votcă și gheață; i-am întors privirea în joacă atunci când s-a dat pe brazdă și a comandat un pahar de vin alb pe care știam că nu și-l dorea cu adevărat și ne-am conformat cu toții sporovăielii pe fondul unui CD cu Burt Bacharach - de o știutoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
noiembrie deoarece computerul murise (iar când poliția a cercetat casa după atac, computerul nu mai era în camera lui, deși le-am spus că eram sigur că-l văzusem) și probele în favoarea unei conspirații (o Nadine Allen beată, șoaptele în joacă ale unor băieți în piațeta de la Mall, cele două cutii cu haine pentru Salvation Army pe care le zărisem în camera lui Robby - nimeni nu putea fi sigur dacă lipseau din haine sau nu - și cele douăsprezece vizite pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Și deloc alcool. În locul acestuia arme de foc. Puștii se fălesc în plină stradă cu AK 47, M 16, revolvere (rachetele Qassam nu-mi sunt arătate, nici Katiușele). Se trage în aer la căsătorii, se trage și între familii, în joacă, din obișnuință sau în cazul unor acte de răzbunare. E greu să mai deosebească cineva polițiile, brigăzile, gangurile: nu mai există forțe de menținere a ordinii, dar există șaptezeci de mii de polițiști sau de persoane care pretind a avea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
exact ca și Zidul de mai jos, numai că acesta e locul sfânt pentru un miliard și jumătate de ființe umane) și deci făcută să atragă focul, gloanțele, cuțitul și grenada, este înainte de toate un loc de recreație și de joacă în care copiii arabi din împrejurimi (n-am văzut decât fetițe, nu și băieți) pot veni și pleca de aici liber, doar escortați de educatoare. Porțile sunt închise pentru bărbații adulți din cartierul arab, dar nu și puștoaicelor care aleargă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
arhimandrit Sihăstrie. Natanail Iliescu, strungar și dulgher (R-Vâlcea) Nicodim Costake, meșterul cu apa care poartă atelierul mecanic etc. [ISTORIA LUI MOGOȘ CU BOCANCII 1956]* Un trenișor industrial cu vagonete, platforme ș-o mașinuță care fluieră subțirel, parcă chemând copiii la joacă, așteaptă la gura Barnarului, ca să se aburce în munte, unde se află tăietura. Un grup mare de lucrători așteaptă să fie transportat sus. Între localnici, pe care-i deosebești cu ușurință și după port și după înfățișarea lor vioaie, sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bogata, grație activității dascălului său avea terenul împărțit foarte riguros, pentru a se putea efectua lucrări agricole cu elevii. Pe o suprafață de 4400 m2 existau o livadă, o prisacă, o grădină de legume, o florărie și o ogradă pentru joaca elevilor, după o schiță a lui Rădășanu 28. Situația era lăudabilă într-un sistem de învățământ care propunea să "cercetăm cum se comportă agricultorul la noi și în alte părți, ce a reușit să facă și în ce fel"29
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spun că între jucăușii clasei noastre a III-a era și un elev foarte prost, care în loc să joace Corăbiasca, ciorsăia picioarele unul de altul fără nici o socoteală și încă se uita să vadă, îl mai vede cineva cât de frumos joacă. Îl chema Cluci Vasile din satul Flămânzi județul Botoșani, de unde s-a pornit Revoluția 30 în 1907. Lingușindu-se pe lângă oamenii cei mari ai partidului de la putere, nici mai mult nici mai puțin l-au numit inspector școlar-general. O mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
inclusiv orarul de la biserică și când se celebrează Sf. Liturghie, binecuvântarea pelerinilor, etc. Atât cina cât și micul dejun sunt oferite tuturor gratuit. Până la Sf. Liturghie de la ora 19.30 ies puțin în oraș admirând spațiile verzi de lângă Ebro și joaca copiilor. Găsesc și un restaurant bun unde uit de spiritul de renunțare și mă delectez cu un pește cât farfuria de mare, dorada, și o cafea. Bun a mai fost! Printre pelerini sosește și un grup de italieni, între care
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nici un magazin, de nici un fel. Vreo patru copii se joacă în spațiul amenajat pentru ei la intrarea în localitate. Bine că mai există copii! Trebuie să precizez un fapt: în toate localitățile din Spania văzute de mine există spații pentru joaca copiilor chiar și în cele mai mici sate. Biserica, veche, aproape în ruină este încuiată și nu văd nici un program pe ușă sau prin apropiere. Plimbându-mă agale pe străzile goale întâlnesc pelerini de ieri seară sau din alte seri
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]