4,995 matches
-
această cruciadă, propovăduită mai mult de formă, deoarece papa prefera o politică de misionarism, conștient fiind că Europa nu mai dispunea de forțele necesare organizării unei cruciade. La conciliul de la Lyon, el se plângea de lipsa de unitate dintre autoritatea laică și ecleziastică și se întreba neputincios: cum ar putea ea fi înlăturată când cele două jumătăți ale lui Dumnezeu (papalitatea și imperiul) se aflau într-o oppziție permanentă?. Fără această unitate cruciada nu mai era cruciadă, de aceea el se
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
așa încât a fost nevoie să se construiască noi săli de clasă. Atât cursul primar, cât și cursul inferior liceal funcționau cu clase paralele, suprapopulate, având uneori câte 50-65 elevi într-o clasă. Începând cu anul școlar 1931/32 locul învățătorilor laici a fost ocupat de Frații români, autohtoni, pregătiți în școlile confesionale recunoscute de Stat, iar din 1940 Frații predau și în cele două licee, având pregătirea universitară corespunzătoare, primită în Facultățile din București. În afară de București Frații deschid în 1904 o
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din urmă, devenind peste ani imnul României. S-a născut la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la Brașov. A învățat „Psaltichia” la București, cu Anton Pann. A scris cântece laice și bisericești, a adunat și publicat material folcloric. Printre lucrările lui Ucenescu se numără: „Cântece de stea și colind” (1856), „Magazin de centuri noi și vechi” (1883). A fost dascăl la Biserica Sfântul Nicolae din Brașov până la sfârșitul vieții.
Gheorghe Ucenescu () [Corola-website/Science/310076_a_311405]
-
este mai scăzută în comparație cu alte state predominant musulmane, iar identitatea islamică tinde să se bazeze mai mult pe tradiția și pe moștenirea culturală, decât pe dogma religioasă. Sistemul guvernamental turc este bazat pe modelul european, fiind în favoarea existenței unui stat laic. Laicizarea Turciei a început în ultimii ani de existență ai Imperiului Otoman și a fost cea mai importantă și mai controversată reformă a lui Mustafa Kemal Atatürk. Sub conducerea acestuia, califatul a fost abolit. Puterea autorităților religioase a fost diminuată
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
Elita politică s-a opus unor asemenea încercări, considerând că laicismul este un principiu esențial al Ideologiei Kemaliste. Totuși, în anii '80, o nouă generație de lideri locali educați, dar motivați religios, a reușit să se opună dominației elitei politice laice. În 1994, sloganuri care promiteau că o întoarcere la Islam va pune capăt problemelor economice, au ajutat candidații religioși să câștige alegerile locale din Istanbul și Ankara, cele mai mari orașe din Turcia. La sfârșitul secolului al VII-lea, a
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
iar Guvernul de la Ankara respectă, în general, acest drept; totuși, acesta impune anumite restricții musulmanilor și altor grupuri religioase, precum și libertății de expresie religioasă a musulmanilor în instituțiile publice, inclusiv universități, de cele mai multe ori motivul acestor restricții fiind păstrarea caracterului laic al statului și menținerea acestuia la o anumită distanță față de orice credință religioasă. Constituția stabilește faptul că statul turc este unul laic și garantează libertatea de cult, precum și alte drepturi. Totuși, alte mențiuni constituționale privind integritatea și existența unui stat
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
expresie religioasă a musulmanilor în instituțiile publice, inclusiv universități, de cele mai multe ori motivul acestor restricții fiind păstrarea caracterului laic al statului și menținerea acestuia la o anumită distanță față de orice credință religioasă. Constituția stabilește faptul că statul turc este unul laic și garantează libertatea de cult, precum și alte drepturi. Totuși, alte mențiuni constituționale privind integritatea și existența unui stat laic restricționează aceste drepturi. În timp ce majoritatea statelor laice au inclusă educația religioasă în sistemul educațional, în Turcia, o persoană poate urma o
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
al statului și menținerea acestuia la o anumită distanță față de orice credință religioasă. Constituția stabilește faptul că statul turc este unul laic și garantează libertatea de cult, precum și alte drepturi. Totuși, alte mențiuni constituționale privind integritatea și existența unui stat laic restricționează aceste drepturi. În timp ce majoritatea statelor laice au inclusă educația religioasă în sistemul educațional, în Turcia, o persoană poate urma o astfel de educație numai după o anumită vârstă, stabilită de autorități, lucru foarte imporant, având în vedere faptul că
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
anumită distanță față de orice credință religioasă. Constituția stabilește faptul că statul turc este unul laic și garantează libertatea de cult, precum și alte drepturi. Totuși, alte mențiuni constituționale privind integritatea și existența unui stat laic restricționează aceste drepturi. În timp ce majoritatea statelor laice au inclusă educația religioasă în sistemul educațional, în Turcia, o persoană poate urma o astfel de educație numai după o anumită vârstă, stabilită de autorități, lucru foarte imporant, având în vedere faptul că Turcia este singura țară cu adevărat laică
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
lucru foarte imporant, având în vedere faptul că Turcia este singura țară cu adevărat laică din lumea musulmană (se consideră că există o anumită diferență între lumea musulmană și cea creștină în cea ce privește condițiile necesare stabilirii unui stat laic). Este interzisă fondarea școlilor religioase (islamice sau nu). Singura astfel de instituție este Imam Hatip Lisesi, o școală controlată de stat. Constituția interzice discriminarea pe baze religioase. Statul a jucat rolul de a apăra laicismul turc de-a lungul istoriei
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
Își doreau picturi nu doar aristocrația și clericii, ci și orășenii prosperi, și acesta în primul rând din motive de evlavie. În același timp, din ce în ce mai mulți oameni au devenit culți, cititori de carte, creând o cerere din ce în ce mai mare de publicații laice (non-religioase). Cele mai reușite dintre acestea erau realizări somptuoase închinate protectorilor regali sau nobililor și creatorii lor nu mai aparțineau unui ordin monahal, ci erau profesioniști cu propriile lor ateliere. În ciuda faptului că statutul lor social a rămas relativ scăzut
Pictura medievală () [Corola-website/Science/309165_a_310494]
-
încerca să-și legitemeze faptele sale cu sprijinul clericilor musulmani, ceea ce determină în popor o ură profundă împotriva dominației timuride și un fenomen necunoscut până atunci, mișcarea hurufizilor, exprimarea ideologică a nemulțumirilor populare. Acest ordin eretico-filosofic se împotrivea atât puterii laice, cât și celei clericale. După opinia mai multor istorici hurufismul exprimă nemulțumirea meșteșugarilor orășeni exilați în străinătate, împotriva dominației și politicii cuceritoare timuride. Baku în acești ani a devenit centrul ideologic al hurufismului. Fondatorul ordinului era marele filosof și poet
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
încerca să-și legitemeze faptele sale cu sprijinul clericilor musulmani, ceea ce determină în popor o ură profundă împotriva dominației timuride și un fenomen necunoscut până atunci, mișcarea hurufizilor, exprimarea ideologică a nemulțumirilor populare. Acest ordin eretico-filosofic se împotrivea atât puterii laice, cât și celei clericale.Fondatorul ordinului era marele filosof și poet azer Fazlullah Năimi. În 1386, pentru prima dată și-a prezentat ideile în orașul Tabriz, capitala istorică a Azerbaidjanului. În mod energic el face propagandă noii ideologii și în
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
a fost scos în afara legii, iar călugării au fost scoși din mănăstirile lor, date de comuniști în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Bazilienii au fost arestați, iar cei care au supraviețuit închisorilor comuniste, au continuat să trăiască o viață monahală printre laici, până la revoluția din 1989, care a deschis drumul reintrării bazilienilor în legalitate. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română nu a retrocedat până în prezent nici una din mănăstirile baziliene din România. Din anul 2008 sunt pe rol mai multe procese. Supraviețuitorii persecuțiilor
Ordinul Sfântul Vasile cel Mare () [Corola-website/Science/310594_a_311923]
-
al VII-lea și Constantin al VI-lea. În 1921 cei patru episcopi ortodocși greci ai țării au fost expulzați din Albania, și s-a refuzat în mod oficial folosirea limbii grecești în cultul divin. O întrunire a clericilor și laicilor din Albania, care a avut loc la Berat în 1922 a hotărât introducerea limbii albaneze în slujbele bisericii. De aici până la proclamarea independeței a mai fost doar un pas. În 1929 Biserica Ortodoxă din Albania s-a declarat autocefală iar
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
la venirea comunismului în 1949 mai supraviețuiseră persecuției în 1991 doar 22, demoralizați și foarte bătrâni, chinuiți de decenii de cruntă dentenție. Episcopul Anastasios Yannoulatos a convocat în august 1991 o Adunare Națională Bisericească la care să participe preoți și laici din toate episcopiile albaneze și care să pregătească refacerea instituțională a Bisericii Ortodoxe din Albania. În același an, episcopul Anastasios a fost numit și înscăunat de către sinodul Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol și cu aprobarea clerului albanez drept arhiepiscop al Albaniei
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
de înscăunare a noului mitropolit și preluarea oficială a atribuțiilor legate de această responsabilitate. Conducerea spirituală a Bisericii Orthodoxe din Albania revine Arhiepiscopului Tiranei și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Albania. Pe lângă sinod funcționează un consiliu bisericesc format din laici și clerici care răspunde de problematica economico-administrativă. Baza juridică a organizării bisericești din Albania este statutul din 1950, care a fost reanalizat și ajustat cerințelor societății moderne de către Adunarea Națională Bisericească din 1993. În 1997/1998 au existat tensiuni politice
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
liberi, soarta ei influențînd soarta satului și satelor comunei. Biserica benedictină, despre care se spune că ar fi fost construită de o mână de călugări ai ordinului Sfântului Benedict prin sec. XI-lea, cu drepturile uzurpate ulterior de către anumiți nobili laici pentru a fi folosită ca punct vamal al plutelor care transportau sare de la Ocna Dej sau alte produse, la curtea împăratului de la Viena. La ieșirea spre miazănoapte ne așteaptă alt izvor cu apa captată din Dealul Cetății, pe malul Someșului
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
bomboane. În noiembrie 2009, Vaticanul a catalogat ziua de Halloween ca necreștină, declarând că este bazată pe un sinistru și periculos curent ocultist. Multi creștini nu atribuie vreo semnificație negativă sărbătorii de Halloween, tratând-o ca pe un pretext pur laic pentru serbarea „ciudățeniilor imaginare” și pentru oferirea de bomboane. Festivitățile de Halloween sunt obișnuite în școlile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. De fapt, Biserica Romano-Catolică consideră că Halloween-ul ar avea o legatură cu creștinismul. Cei mai mulți creștini nu consideră
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
Francisc de Assisi. Primul ordin este cel al călugărilor franciscani, al doilea ordin este cel al călugărițelor contemplative iar al treilea ordin este accesibil atât bărbaților și femeilor care se călugăresc (al treilea ordin regulat) cât și mirenilor (ordinul franciscan laic). Înființarea ordinului terțiar reprezenta o inițiativă personală a Sfântului Francisc care încerca să grupeze într-o structură organizată viața evanghelică a diferitetor grupuri de penitenți care erau persoane laice și nu duceau o viață monastică. Toate cele trei ordine au
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
se călugăresc (al treilea ordin regulat) cât și mirenilor (ordinul franciscan laic). Înființarea ordinului terțiar reprezenta o inițiativă personală a Sfântului Francisc care încerca să grupeze într-o structură organizată viața evanghelică a diferitetor grupuri de penitenți care erau persoane laice și nu duceau o viață monastică. Toate cele trei ordine au luat ființă practic simultan și ele dovedesc înțelegerea pe care Sfântul Francisc o avea cu privire la cerințele vremurilor în care trăia. Regulile Ordinului Terțiar al Sfântului Francisc au fost scrise
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
Santos Barlaăo e Josafate"” (versiunea creștină a legendei lui Budha) și „"Visăo de Túndalo"” (Viziunea lui Túndalo), descrierea unei călătorii în Infern și în Paradis. Cultură trubadurească O mult mai mare importanță, în crearea unei literaturi naționale, are însăși cultură laică, în limba „vulgara”, care se adresează unui public incult sau cel mult puțin știutor de carte, destinată divertismentului și recreației, serbărilor câmpenești și celor de la palat. În această categorie se înscriu literatura românească și poezia. Spre deosebire de cea clericala, această cultură
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
a iubit pitorescul peisajului românesc și a ceea ce are țăranul român mai prețios în tradiția sa seculară. A învățat permanent și a dovedit că era posesorul unui meșteșug plin de virtuozitate cu care s-a îndreptat spre mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță, sau sobre cu amprente melancolice ori triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. Celebre au rămas lucrările în frescă pe care le-
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
a iubit pitorescul peisajului românesc și a ceea ce are țăranul român mai prețios în tradiția sa seculară. A învățat permanent și a dovedit că era posesorul unui meșteșug plin de virtuozitate cu care s-a îndreptat spre mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță sau sobre cu amprente melancolice sau triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. În compozițiile lui Verona transpare tendința sa spre monumental
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]