6,066 matches
-
laic” al universității explică apariția rapidă a funcției de „Decan” (1242), care, din 1309, era numit nu de episcop, ci de „corpul profesoral”. De menționat că Universitatea din Montpellier a beneficiat de știința medicală arabă pe două filoane: traducerile în latină făcute la Montecassino de Constantin Africanul și de cele făcute la Toledo de Gerardo din Cremona (care a tradus din Avicena, Rhazes sau Abulcasim). De la Montpellier, ele s-au răspândit apoi în toată Europa. În 1490, Carol al VIII-lea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ciumă, variolă și rujeolă (31, 35). Ambroise Paré (1510-1590) Și totuși, în 1554, acceptarea lui ca membru al Colegiului Sfântul Cosma a întâlnit o opoziție înverșunată din partea chirurgilor „de robă lungă”. Ei nu acceptau ca un chirurg să nu cunoască latina și să-și scrie lucrările în „vulgara limbă franceză”. Forța, inteligența și răbdarea l-au făcut să ajungă primul chirurg al regelui Franței (Carol al IX-lea) și să domine întreaga chirurgie a secolului XVI. Numeroase au fost invențiile sale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
preocupările medicului L. Bernardi, de la Universitatea din Pavia, care în contextul investigațiilor sale privind ritmurile autonome ale trupului uman (ritm cardiac, presiune arterială, respirație etc.) a evidențiat că, indiferent dacă subiecții lui, de religie catolică, au recitat „Ave Maria” în latină sau o mantră budistă „Om-Mani-Padme-Hum”(care le era total necunoscută) s-a produs, în ambele cazuri, o sincronizare a principalelor ritmuri biologice. Reputatul savant Ervin Laszlo (2008), filosof, viitorolog și expert în teoria sistemelor, argumentează, din perspectiva fizicii cuantice, existența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cari locuesc peste Prut și peste Dunăre 6. Sau în pledoaria pentru recunoașterea limbii române pe care o face Mihail Kogălniceanu, în mica schiță de istorie a limbii și literaturii românești din 1837: ...limba română, cu toate că este fiică a celei latine și că este vorbită de mai bine de cinci milioane de oameni, căci ea este limba maternă nu numai a Muntenilor și a Moldovenilor, ci ea se mai vorbește încă și în Basarabia, în Bucovina, în Ardeal, în Banatul Timișoarei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cuvântului: rĭvĭnivŭ (adj.), rĭvĭnikŭ (m.), rĭvĭnitelĭ (m.), rĭvĭnije (n.), rĭvĭnovanije (n.), rĭvĭnovati (vb.), rĭvĭnoobrajenije (n.), rĭvĭnoobrazĭnŭ (adj.), rĭvĭnostvo (n.), rĭvĭnostĭ (f.), rĭvĭnostĭnŭ (adj.), rĭvĭnŭ (f.), rĭvĭnĭstvo (n.). Era rezultatul unei operațiuni de echivalare a unei sfere terminologice la fel de importante, din latina bisericească a evului mediu timpuriu, prin care slavona crease corespondente pentru câteva cuvinte-cheie ale doctrinei creștine: æmulatio și zelus. La baza acestei utilizări religioase medievale stă o opoziție consacrată în antichitatea greco-romană, între imitatio și æmulatio. Cuvântul s-a constituit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a convocat și m-a dus la prim-secretarul de partid, Ion Iliescu. Deși eu îi urăsc pe comuniști, Ion Iliescu era un om de o cultură imensă, a vorbit cu mine pe franțuzește, cunoșteam, cunosc și un pic de latină. Am stat la el în birou cam trei sferturi de oră, după care și-a chemat ofițerul de securitate și i-a zis: "Pe inginerul Simionescu îl lăsați pe funcția care este, rămâne în nomenclatorul meu, nu va putea să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și profundă pentru vremea aceea, Ion Popescu se stabilește la Bârlad la 20 septembrie 1851 ca profesor la Școala primară publică, înființată de stat în 1832 și care se numea Școala Domnească, singura din oraș dar și ca profesor de latină la „clasul Codreanu". Ca profesor și director la Școala publică primară de la 20 septembrie 1851 până la 20 septembrie 1860, spune el, de unde în 1851 a primit o singură școală, pentru că atât era în tot orașul și județul Tutova, cu trei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcând ca la 1 octombrie 1858 să se deschidă Gimnaziul Codreanu cu 32 elevi, „lucru foarte greu pe atunci, mult înaintea altora din alte județe", accentuează profesorul. La acest gimnaziu a predat el mai întâi limba germană, apoi româna și latina de la 1860 până la 1892 când a ieșit la pensie. Alături de fruntașii bârlădeni a luat parte la mișcările pentru Unire în calitate de secretar al comitetului înființat, a luat parte la alegerile de deputați pentru Divanul Ad-hoc în 1857 și la cele pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice: latina (care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice, indiferent de întinderea zonei geografice), precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte 3 (într-o anumită perioadă a istoriei). Acestea s-au pierdut însă odată cu prăbușirea "vechiului regim" și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au fost: 1. efectul călătoriilor de explorare a lumii din afara Europei, care a lărgit brusc orizontul cultural și geografic, iar ca urmare logică și concepția oamenilor despre formele posibile ale vieții umane; 2. pierderea treptată a prestigiului limbii sacre a latinei, în cazul creștinismului). Decăderea a fost tot mai acută și din cauza apariției altor comunități politico- imaginare și imaginate, intrinsec limitate și suverane, precum națiunea. Apariția "naționalismului", către sfârșitul secolului al XVIII-lea, nu a fost determinată de erodarea certitudinilor religioase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Seminarul din București. Ulterior a ocupat postul de profesor de dogmatică, limbă română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria, geografia, germana și s-a ocupat de rezolvarea problemelor economice ale Seminarului. În 1932 a plecat în Germania la Mittelsteine, pentru ca în anul următor să ajungă iar în Estonia. Activitatea sa misionară a fost intensă; poate de aceea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
instrument de apărare a religiei catolice, de propagandă a acesteia, de misionariat și evanghelizare, de control și verificare a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice (latina), care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice (indiferent de întinderea zonei geografice) precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte 804 (într-o anumită perioadă a istoriei), care s-au pierdut odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se atrăgea atenția asupra celei mai mari probleme existente: lipsa de unitate și acțiune 826. Raportul a fost realizat din perspectiva profesorului Georgescu, reprezentantul publicațiilor greco-catolice, fapt ce reiese din atenția deosebită acordată presei unite și a superficialității prezentării celei latine (nici cu ocazia participării la un eveniment mondial al presei catolice, reprezentanții din România nu au găsit calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gazda este îmbrăcată cu aceeași haină de modă veche, are un pistol din secolul trecut), aceeași privire mândră, sumbră și bănuitoare, aceleași lecturi anacronice (în bibliotecă are cărți vechi cu caractere din secolul al XVII-lea, "vechi cronici regionale în latină și în italiană"), cărți bogat legate, împodobite cu blazoane) caracterizează aceste ființe fantastice care par să fi scăpat timpului. Iar atașamentul naratorului față de personajul straniu este același. "Lucru straniu", constată el, nu se gândește deloc să plece după ce s-a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dex-ului) înseamnă: uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune; uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri comune. O federație (în latină fœdus) este un stat format dintr-un număr de state care au transferat o mare parte din suveranitatea lor unei noi entități, supraordonata acestora, numită guvern central (federal). Într-o federație statutul de autoguvernare al statelor componente este stabilit prin
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de piață liberă, între care se înscrie și România. 1.2. Concept, clasificare, funcții 1.2.1. Concept Etimologic, termenul byrsa este de origine greacă, care a condus la noțiuni similare utilizate în diferite țări, cum ar fi : la bursa (latina medievală), la bourse (limba franceză), la bolso (limba spaniolă), la borsetta (limba italiană) etc. În limbajul comun, termenul de bursă este folosit și ca bursă de studiu, care își are originea etimologică în “săculețul” folosit în Evul Mediu pentru păstrarea
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
comunicarea), al călătoriilor, ceea ce la un nivel simbolic trimite la "a transmite", "a traduce" și "a interpreta" (voința zeilor).1 Explicit, hermeneutica apare în titlul părții a doua a Organonului lui Aristotel - Peri hermeneias -, pe care Boethius o echivalează în latină cu: De interpretatione. Nu acesta este sensul actual al hermeneuticii, pentru că interpretare înseamnă aici analiză a gândului prin expresie, comunicare verbală prin intermediul judecății. în accepțiune curentă, hermeneutica este teoria explicitării, interpretării și înțelegerii; ea are principii, categorii, reguli și proceduri
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
În liceu, și mai târziu. D.H. Am urmat un liceu serios, liceul clasic, unde mi s-au dat posibilități de libertate a lecturii și a formării, profesori cărora le sunt recunoscător. Unii cu extravaganță, cum a fost un profesor de latină. La început am trecut prin mai multe licee. Liceul Internat era o creație a lui Spiru Haret, cum știți, un fel de colegiu de tip englezesc, ca un Eaton pentru copii de țărani! O realizare absolut uimitoare în jur de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
imperialismul reprezentării, al discursului eurocen-tric, cultural sau academic, un imperialism metaforic al imaginației. În termenii imperialismului reprezentării, consideră Steven Connor, această dominație a narațiunii universale poate produce proiectarea din centrele suverane "civilizatoare" a unor imagini fetișizate ale Africii, "Orientului", Americii Latine etc., ca alteritate a civilizației, în maniere în care, pentru Europa, dau viața acestor regiuni, răspund necesității ei de cercetare psihologică și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de autoreprezentare a acestor popoare și a descendenților lor din
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
moară de bunăvoie pentru asemenea imaginări limitate, în loc să omoare". Motivația s-ar găsi "în rădăcinile culturale ale naționalismului"78. Înainte de naționalism ar fi fost "marile comunități imaginate pe temei religios", ca de pildă Creștinismul, bazate pe o limbă comună, precum latina. O dată cu explorarea spațiilor geografice îndepărtate, europenii au început să conștientizeze insularitatea concepțiilor lor despre existență. Mai mult, latina începea să fie înlocuită cu limbile vorbite 79. Modificarea concepției asupra timpului e considerată de Benedict Anderson ca un alt factor important
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
78. Înainte de naționalism ar fi fost "marile comunități imaginate pe temei religios", ca de pildă Creștinismul, bazate pe o limbă comună, precum latina. O dată cu explorarea spațiilor geografice îndepărtate, europenii au început să conștientizeze insularitatea concepțiilor lor despre existență. Mai mult, latina începea să fie înlocuită cu limbile vorbite 79. Modificarea concepției asupra timpului e considerată de Benedict Anderson ca un alt factor important ce a stat la baza formării națiunii. Atâta vreme cât în Europa au existat marile comunități imaginate din perspectivă religioasă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
idee preluată tot de la Walter Benjamin. Acest timp este marcat nu prin prefigurare și împlinire, ci prin coincidență și este măsurat cu ceasul și calendarul 80. Intervine apoi dezvoltarea tehnologică a tiparului și publicarea de cărți în limbile autohtone în detrimentul latinei, un rol important în procesul acesta de laicizare avându-l Protestantismul. Cărțile, ziarele sau romanele populare în limbile vorbite de ei, i-au determinat pe cititori să înțeleagă că existau, simultan în timp, alte grupuri de cititori care beneficiau de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
au determinat pe cititori să înțeleagă că existau, simultan în timp, alte grupuri de cititori care beneficiau de aceleași produse culturale. Acestea au trezit sentimentul de apartenență națională prin trei modalități: au creat un câmp larg de schimburi culturale dincolo de latină și mai presus de limbile naționale; au oferit un nou grad de stabilitate limbii și au dus la nașterea ideii de permanență a națiunii; au creat limbaje ale puterii diferite de limbajul anterior al limbii latine 81. Acestea ar fi
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
tot ceea ce produc - ei economisesc și investesc o parte din acest produs". L.V. Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine, www.mises.ro, p. 11. 93 În ceea ce privește etimologia cuvântului, Fernand Braudel arată că vine din latina târzie da la CAPUT (cap) și ,,apare prin secolele XII, XIII cu sensul de fond, stoc de mărfuri, de masă de bani sau de bani care aduc dobândă". Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 277. În aceiași
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
II, p. 16. Feudalismul este un tip de organizare socială, o etapă a evoluției umane, specifică lumii occidentale, europene. "Evul Mediu" este un termen folosit pentru prima dată de către Horn din Leyda, la 1667, cu sensul de regiune unde domina latina preoților și erudiților. Vezi și Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, p. 39. 2 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 11. 3 Ibidem, p. 11. 4 ,,Un fenomen capital se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]