4,623 matches
-
a doua perioadă, adică după Al Doilea Război Mondial, s-a dezvoltat turismul de masă pe timp de vară. Acesta s-a asociat cu o mișcare generală în josul pantelor, spre plajă, și cu construcții în lanț, masive și neorganizate, pe litoralul dintre centrele urbane deja existente. O coastă stâncoasă asemănătoare se găsește pe Costa Brava, în Spania. Faza aristocratică a turismului a fost aproape inexistentă aici, regiunea cuprinzând mici porturi pescărești, puțină agricultură și o industrie de prelucrare a plutei, slab
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ci și de restul Spaniei și, într-o oarecare măsură chiar de Europa. A apărut astfel o unitate funcțională. Cu toate acestea, multe dintre activitățile tradiționale continuă în zonă. Stațiuni turistice apărute în urma unei dezvoltări planificate și localizate - Coasta Mării Negre Litoralul românesc și bulgăresc al Mării Negre, în general plat, jos și nisipos, a fost dominat de trei mari porturi (Constanța, Varna și Burgas), în afara acestor centre existând o populație și activități reduse. În perioada postbelică, guvernele socialiste au început un program
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de exemplu Mamaia în România sau Zlatni Pjasac în Bulgaria. Funcționale și foarte clar delimitate, aceste stațiuni nu au avut aproape nici un efect asupra organizării anterioare a regiunii, care continuă să fie dominată de porturile mari. Dezvoltare masivă: Languedoc-Roussillon Pe litoralul francez L-R existau unele stațiuni mici, dar înainte de operațiunea de dezvoltare masivă din anii 1960, potențialul turistic al regiunii nu era exploatat aproape deloc. Deși face obiectul unui plan de dezvoltare, operațiunea L-R diferă de proiectele privind Marea Neagră
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ele de o infrastructură care unifică astfel regiunea. Statul joacă un rol esențial în dezvoltarea stațiunilor funcționale. Totuși, sectorul privat are și el un rol major în operațiunea L-R. Au fost stabilite trei criterii majore pentru clasificarea dezvoltării turismului litoral: 1. Rata dezvoltării, cuprinzând atât dimensiunile, cât și viteza. 2. Baza puterii, care include posesia terenului, sursele de finanțare, implicarea locală și importanța tradițiilor locale în cadrul proiectelor de dezvoltare. 3. Impactul comunităților gazdă, exprimată în termeni de „rambursare a investiției
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de finanțare, implicarea locală și importanța tradițiilor locale în cadrul proiectelor de dezvoltare. 3. Impactul comunităților gazdă, exprimată în termeni de „rambursare a investiției” (de ex. beneficii aduse culturii gazdă) și „echilibrare” (în principal, impactul social). 7.2.2. Probleme ale litoralului românesc Litoralul românesc al Mării Negre este compus din două segmente destul de uniforme. Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
implicarea locală și importanța tradițiilor locale în cadrul proiectelor de dezvoltare. 3. Impactul comunităților gazdă, exprimată în termeni de „rambursare a investiției” (de ex. beneficii aduse culturii gazdă) și „echilibrare” (în principal, impactul social). 7.2.2. Probleme ale litoralului românesc Litoralul românesc al Mării Negre este compus din două segmente destul de uniforme. Sectorul nordic, lung de 143 km, situat între Delta secundară a Chiliei și Constanța, și care cuprinde o porțiune din Rezervația Biosferei Delta Dunării, este un țărm jos și nisipos
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
bancuri de nisip (cu excepția Capului Midia), alimentate de aluviunile Dunării. Sectorul sudic, de numai 85 km, situat între Constanța și Vama Veche, are un țărm înalt, cu faleze de până la 15 m deasupra nivelului mării. Problemele specifice ale amenajării de pe litoralul românesc pot fi rezumate astfel: încercări de privatizare eșuate în anii ′90, apele lacului Techirgiol „contaminate” cu apă dulce, plajă erodată de apele mării, vestigiile istorice antice nivelate cu excavatorul sau reîngropate de arheologi, hoteluri cu lacăte la uși. Cea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
la uși. Cea mai importantă însă rămâne problema mediului - ca pentru multe zone litorale de altfel. Agresiunea vine și din partea turiștilor, dar și din partea poluării la distanță sau a mediului marin instabil prin excelență. Lipsit de protecția unor reglementări eficiente, litoralul românesc al Mării Negre este victima dezvoltării haotice a activităților social-economice. Modificările în timp ale litoralului sunt măsurabile, iar cauzele trebuie căutate atât la distanță cât și la nivel local. Cauzele îndepărtate rezidă în transformările regimului hidrologic în tot bazinul Dunării
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
altfel. Agresiunea vine și din partea turiștilor, dar și din partea poluării la distanță sau a mediului marin instabil prin excelență. Lipsit de protecția unor reglementări eficiente, litoralul românesc al Mării Negre este victima dezvoltării haotice a activităților social-economice. Modificările în timp ale litoralului sunt măsurabile, iar cauzele trebuie căutate atât la distanță cât și la nivel local. Cauzele îndepărtate rezidă în transformările regimului hidrologic în tot bazinul Dunării, precum și în activitățile generatoare de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile de pe malul mării. Adâncirea bruscă ce apare în unele zone chiar în apropierea liniei de țărm
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
lor de către bacteriile aerobe epuizează oxigenul dizolvat în apă. Scoicile sunt cele mai afectate, murind în masă. Prezența lor este mult mai frecventă pe plaje decât altădată, atrăgând muște generatoare de disconfort, și emanând mirosuri neplăcute. - Digurile de agrement de pe litoral aduc mâl la mal - Digurile nu au răspuns decât parțial scopurilor pentru care au fost construite, deoarece efectele secundare sunt importante. Digurile generează curenți în spatele lor (efectul de dig) și se depun astfel aluviunile în suspensie din apa marină ca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
alergogene directe asupra persoanelor care se scaldă în mare. "Mareea roșie" gonește efectiv turiștii. De curând Marea Neagră cunoaște un flagel sub forma unei meduze tipice pentru apele poluate pentru care un întreg program al Națiunilor Unite caută soluții de eliminare. Litoralul românesc nu beneficiază de reglementări juridice consistente Din punctul de vedere al reglementărilor, litoralul românesc nu beneficiază de dispoziții suficiente și ferme. Este adevărat că atât Legea Protecției Mediului (137/1995), cât și Legea Apelor (107/1996), amintesc de regimul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
De curând Marea Neagră cunoaște un flagel sub forma unei meduze tipice pentru apele poluate pentru care un întreg program al Națiunilor Unite caută soluții de eliminare. Litoralul românesc nu beneficiază de reglementări juridice consistente Din punctul de vedere al reglementărilor, litoralul românesc nu beneficiază de dispoziții suficiente și ferme. Este adevărat că atât Legea Protecției Mediului (137/1995), cât și Legea Apelor (107/1996), amintesc de regimul de comportare față de mare, precum și de regimul de proprietate al plajelor, dar nu stipulează
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
că atât Legea Protecției Mediului (137/1995), cât și Legea Apelor (107/1996), amintesc de regimul de comportare față de mare, precum și de regimul de proprietate al plajelor, dar nu stipulează aproape nimic despre modul în care trebuie să fie gestionat litoralul. Hotărârea Guvernului 107/1966 pentru aprobarea Normelor privind Utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre menționează în schimb că "litoralul Mării Negre este zonă protejată" (art. 2), că "este bun de utilitate publică" (cap. I, pct. 1.1), și că trebuie să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
amintesc de regimul de comportare față de mare, precum și de regimul de proprietate al plajelor, dar nu stipulează aproape nimic despre modul în care trebuie să fie gestionat litoralul. Hotărârea Guvernului 107/1966 pentru aprobarea Normelor privind Utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre menționează în schimb că "litoralul Mării Negre este zonă protejată" (art. 2), că "este bun de utilitate publică" (cap. I, pct. 1.1), și că trebuie să beneficieze de o atenție deosebită, atât pentru protejarea sa în scopul păstrării nealterate
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mare, precum și de regimul de proprietate al plajelor, dar nu stipulează aproape nimic despre modul în care trebuie să fie gestionat litoralul. Hotărârea Guvernului 107/1966 pentru aprobarea Normelor privind Utilizarea turistică a plajei litoralului Mării Negre menționează în schimb că "litoralul Mării Negre este zonă protejată" (art. 2), că "este bun de utilitate publică" (cap. I, pct. 1.1), și că trebuie să beneficieze de o atenție deosebită, atât pentru protejarea sa în scopul păstrării nealterate a funcțiilor sale naturale, cât și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Rezervației Biosferei "Delta Dunării". Voluntariatul poate răspunde la unele nevoi urgente Unul din instrumentele la care s-a apelat tot mai des în ultimul timp este cel al voluntariatului. Organizațiile neguvernamentale contribuie în mod indirect la realizarea protecției și conservării litoralului. Căile prin care se poate face aceasta sunt educarea adulților și a copiilor, activități de prevenire, informare și instruire, dar și direct, prin acțiuni de curățire și afișaj. Principiul "poluatorul plătește" nu este încă corect înțeles în România Cât privește
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Legea Protecției Mediului, presupune și introducerea așa numitelor permise de poluare comercializabile, elemente concrete ale economiei de piață. Plajele ar putea intra astfel într-o competiție reală și benefică pentru calitatea lor. 7.2.3. Stereotipul dezvoltării unei stațiuni de litoral Modelul clasic al dezvoltării unei stațiuni de litoral include, în mod simplist, câteva elemente obligatorii: o alee de promenadă de-a lungul țărmului, flancată de palmieri, o plajă largă, cu umbreluțe de stuf, hoteluri aliniate paralel cu țărmul, centre de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
permise de poluare comercializabile, elemente concrete ale economiei de piață. Plajele ar putea intra astfel într-o competiție reală și benefică pentru calitatea lor. 7.2.3. Stereotipul dezvoltării unei stațiuni de litoral Modelul clasic al dezvoltării unei stațiuni de litoral include, în mod simplist, câteva elemente obligatorii: o alee de promenadă de-a lungul țărmului, flancată de palmieri, o plajă largă, cu umbreluțe de stuf, hoteluri aliniate paralel cu țărmul, centre de distracții variate și dispuse pe tot arealul stațiunii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cu umbreluțe de stuf, hoteluri aliniate paralel cu țărmul, centre de distracții variate și dispuse pe tot arealul stațiunii. Raportarea doar la acest model poate, evident, fi dăunătoare. Deși strategia de dezvoltare cel mai des întâlnită în cazul stațiunilor de litoral este cea de diversificare, cu accent pe căi de acces, cazare, unități de alimentație dar mai ales pe atracțiile tip divertisment, încercările de diferențiere nu trebuie neglijate într-un plan de amenajare. Cel mai adesea, se practică o diferențiere după
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Recurgerea la modelare, la ilustrarea unui stereotip al dezvoltării stațiunilor, este utilă prin existența unui punct de reper atât în evaluare, cât și în propunerea unui nou plan de amenajare a stațiunilor. Infrastructura Căile de acces specifice unei stațiuni de litoral pot fi caracterizate prin: • diversitate - de obicei, toate cele 4 tipuri de transport extern (rutier, feroviar, aerian, maritim) sunt disponibile; • accesibilitate - în general, sunt investiții majore în aceste rute, astfel încât accesul este facil, pe toată perioada anului. O caracterizare detaliată
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
general, sunt investiții majore în aceste rute, astfel încât accesul este facil, pe toată perioada anului. O caracterizare detaliată a diferitelor tipuri de transport și a suportului material al acestora este realizată în Tabelul nr. 7.2. Transportul între stațiuni pe litoralul românesc nu mai este de mult o problemă - există numeroase microbuze confortabile care fac legătura între Constanța și stațiuni la interval de 10 minute. Utilitățile sunt, în general, bine dezvoltate în stațiunile de litoral. Argumentul principal al investițiilor majore în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
7.2. Transportul între stațiuni pe litoralul românesc nu mai este de mult o problemă - există numeroase microbuze confortabile care fac legătura între Constanța și stațiuni la interval de 10 minute. Utilitățile sunt, în general, bine dezvoltate în stațiunile de litoral. Argumentul principal al investițiilor majore în aceste sisteme îl constituie numărul mare de turiști, existența unei structuri urbane deja existentă, prin dezvoltarea localităților litorale ca porturi. Problemele principale pot apărea în legătură cu utilitățile sunt: - inexistența unei surse de apă potabilă convenabile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în aceste sisteme îl constituie numărul mare de turiști, existența unei structuri urbane deja existentă, prin dezvoltarea localităților litorale ca porturi. Problemele principale pot apărea în legătură cu utilitățile sunt: - inexistența unei surse de apă potabilă convenabile - de multe ori, în apropierea litoralului, apa dulce lipsește sau are elemente (calcar, de exemplu) care o fac greu operațională; - tentația de a direcționa apele uzate direct în apa mării este ridicată; astfel încât uneori (în special pentru stațiunile de mai mică importanță) sistemele de epurare a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în apa mării este ridicată; astfel încât uneori (în special pentru stațiunile de mai mică importanță) sistemele de epurare a apei lipsesc; construcția haotică de hoteluri și case de vacanță accentuează această problemă; - datorită salinității ridicate a apei mării și terenului litoral, există o uzură accentuată a instalațiilor subterane și supraterane, astfel încât sunt necesare înlocuiri frecvente ale acestora. Cazarea Pentru stațiunile de litoral, sistemul de cazare prezintă următoarele caracteristici: - diversitatea extremă a tipurilor de cazare: hoteluri, case de vacanță, bungalouri, căsuțe, campinguri
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]