14,092 matches
-
recidivante; * cefaleea rinogenă; * epistaxisul recidivant; * epifora; * hiposmia și anosmia; * rinolicvoreea; * tumori nazo-sinuzale(benigne sau maligne); * alergia rino-sinuzală. Din punct de vedere tehnic, examenul endoscopic al nasului se efectuează fără premedicație, bolnavul fiind poziționat în decubit dorsal sau așezat pe scaun. Local se folosește un spray nazal cu acțiune vasoconstrictoare. Folosind endoscopul de 0° imaginea este focalizată pe baza nasului și se execută o mișcare lentă spre rinofaringe. Se examinează cornetul nazal inferior și septul nazal în vederea depistării unor eventuale hipertrofii de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
expresie mai accentuată a rinoreei și a strănutului, iar cea de-a doua având obstrucția nazală drept simptom major. În această categorie prezența unei deviații de sept accentuează gradul obstrucției nazale cu implicații în strategia terapeutică (necesitatea asocierii unui vasoconstrictor local pentru un control mai eficient al simptomatologiei). De aceea corecția chirurgicală a unei deviații de sept cu implicații patogenice în cazul acestor pacienți se va realiza după evaluarea lor completă diagnostică și terapeutică astfel: o stabilirea diagnosticului rinitei alergice bazat
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
proprietari, această mișcare constituie o reală amenințare militară pentru statul indian, în statul Andhra Pradesh înregistrându-se un mare număr de asasinate de polițiști, funcționari și țărani bogați. Arestarea, în 1972, a președintelui PCIML, Charu Mazumdar, și moartea lui în localurile poliției slăbesc mișcarea care se stinge la sfârșitul anilor 1970. Spiritul ei subzistă totuși pentru că, în 2007, continuă să existe circa douăzeci de organizații naxaliste, dintre care cea mai importantă pare a fi PCI Maoist, născut în 2004 și care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1931, celebra casă în stil Art nouveau, construită la începutul secolului pentru negustorul Riabușinski. Blocurile de locuințe sunt atribuite instituțiilor, care se însărcinează să-și instaleze membrii. Astfel, cadrele din conducerea Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne trăiesc fie în chiar localurile Comisariatului, fie în apropiere. Actorii Teatrului de Artă din Moscova sunt găzduiți aproape de strada Gorki; scriitorii cunoscuți trăiesc pe strada Lavrușinski, în apropierea Galeriei Tretiakov. Comuniștii străini care lucrează pentru Internaționala Comunistă* (IC) sunt cazați la Hotelul Lux, unde camerele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
and Instruments, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1965. Kelsen, Hans, The Law of the United Nations, Praeger, New York, 1950. McDermott, Geoffrey, The New Diplomacy and Its Apparatus, Plume Press/Ward Lock, Londra, 1973. Miller, Linda B., World Order and Local Disorder: The United Nations and International Conflict, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1967. Morgenthau, Hans J. (ed.), Peace, Security, and the United Nations, University of Chicago Press, Chicago, 1946. Nicholas, Herbert, The United Nations as a Political Institution, Oxford University
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de oameni la șefii ierarhici pentru a-i forța să le satisfacă doleanțele; numărul mare din care este formată delegația și vizita neașteptată, imprevizibilă sunt considerate ca atuuri de către salariați; defilarea - strângerea personalului sau a unei părți a lui în fața localului conducerii, deplasarea celor strânși, scandarea unor lozinci sau sloganuri; defilarea îndeplinește două funcții: una simbolică, de transgresiune a puterii, cucerirea unor spații interzise; alta expresiv-afectivă, de defulare și descărcare colectivă; frânarea producției - ca fenomen public, susținut oficial, și nu ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
greva nelimitată cu o pluralitate de forme de amploare diferite; greva „surpriza”, „sălbatică”, „imprevizibilă”, cu scopul de a pune direcția în fața faptului împlinit); pichetele de grevă ofensive (greviștii împiedică cu forța pe unii salariați de a merge la lucru); ocuparea localului întreprinderii (total ilegală); sechestrarea (reținerea ca prizonier a unui cadru al organizației până la obținerea satisfacerii revendicărilor; ilegală). Pus în fața acestor acțiuni, patronatul ripostează printr-o serie de modalități, mai mult sau mai puțin represive: șomajul tehnic (la nivelul întregii organizații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
categorie), corespondența dintre „ceea ce este latent” și „ceea ce este observabil” este departe de a fi perfectă. Ca să reluăm un exemplu preferat al lui Robert Merton, un proprietar de restaurant poate să aibă prejudecăți rasiale fără să practice vreodată discriminarea În localul său ă pentru a-și păstra cifra de afaceri sau de teama represaliilor ă, pe când un altul care nu ar simți deloc acest tip de aversiune ar putea interzice accesul În restaurantul său negrilor sau asiaticilor sub presiunea clienților, din pricina
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
având În centru, astăzi, economia solidară a lui Jean-Louis Laville și Michel Servet (Defourny, coordonator, 2000) sau dezvoltarea locală (Pecqueur, 1999) ilustrează căutarea unei articulări mai coerente Între economic și social și, În același timp, o alunecare a globalului Înspre local. În linii generale, „Marea deziluzie” a mondializării, titlul ultimei lucrări a lui Joseph Stiglitz (2000), fost consilier al Băncii Mondiale, a accentuat destabilizarea concepției reducționiste asupra dezvoltării și a globalizării, care și-a găsit forma cea mai completă În gândirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu mult mai favorabile națiunilor și principiului național, Însă tind să recunoască, ceea ce este cu totul altceva, aspectul fragmentar al existenței naționale, cu alte cuvinte națiunea culturală sau etnică fără putere politică. Cele două noi atitudini se opun universalismului În numele localului, o astfel de bază fiind considerată mai performantă decât universalul Într-o lume globală. În acest context, Uniunea Europeană face cumva figură de avangardă post-națională? Da și nu. Din punct de vedere politic, ea constituie În același timp o depășire și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai pertinent și mai coerent decât lasă se se Întrevadă decupajul administrativ, moștenire subtilă a diviziunilor Vechiului Regim și a manipulărilor spațiale succesive care au avut loc de la Revoluție Încoace. Dincolo de toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din Franța, califica drept „noua Republică a teritoriilor”. Totuși, „subiectul” ținuturilor rămâne Încă o chestiune de nuanțe, de aprecieri (de ce să aderi la unul, și nu la altul?), de unde impresia de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în surdină, unde chiar poți bea o cafea sau un suc. Însă, în această provincie distrusă, speluncile sunt ultrajegoase. Tocmai am revenit dintr-un astfel de local, care se află în vecinătatea mea. Cuvintele cele mai uzitate în astfel de localuri sunt celebrele P&M, cuvinte grele și dizgrațioase, care ies de pe buzele unor copii de 7-8-9 ani și care, pesemne, fac o mare plăcere puștoaicelor de 11-12 ani, mult prea bucuroase în a-și arăta mugurii sexualității. Îmi e scârbă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
din ultima cartolină; eu aș fi puțin mai nuanțat. În marea majoritate a cazurilor net-cafe-urile din România sunt abjecte. Chiar lângă piața unde locuiesc, în București, se găsește unul, pe care și eu îl folosesc pentru mici „depanaje“ comunicaționale. Cu toate că localul nu este foarte căzut, locul se găsește sub amprenta viciului fondator: pornografia și fumatul în exces. Patronul îi conduce pe anumiți clienți într-un separeu (moștenirea Ceaușescu, când fiecare stabiliment aveau un colț rezervat inițiaților...), unde se află calculatoare dedicate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
asimila, strica, perverti, degrada adică româniza. Codruț (Adăugat anterior): Știam că vom balcaniza chiar și acest port-drapel al mondializării din momentul în care, prin ’97-’98, am văzut la Mac Doul’ din Kogălniceanu liceeni jucând cărți pe mesele minuscule din local. Fapt de negândit în Occident. Nu mă surprinzi cu nimic. (Mirel) 19 iulie 2006 Credeam că invazia capitalurilor sau a investițiilor străine va schimba, volens-nolens, economia și mentalitatea noastră. Poate că viitorul chiar o va dovedi statistic. Poate că avântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
am absolvit liceul și am scăpat de constrângerile lui conservatoare, el și-a lăsat plete pe care acum le poartă frumos strânse într-o coadă care-i conferă ceva din aerul medieval, pentru că are un păr negru cârlionțat. A părăsit localul pe la ora 2 noaptea. A luat-o pe bulevardul central care poartă numele primului rege român, nume pe care nu-l merită defel. A trecut pe lângă un bloc. Într-un apartament se desfășura un super-keff al noii generații, cea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
eu am luptat o vreme. Am făcut multe comentarii sportive fară să fiu plătit. Cu toate acestea, se vede că pe termen lung am fost răsplătit. Bibliografie Allen, B., Montell, L. (1981), From memory to history: Using oral sources in local historical research, American Association for State and Local History, Nashville, TN. Allport, G. (1942), The use of personal documents in psychological science, Social Science Research Council, New York. Atkinson, R. (1985), Life outcomes: Elderhood in a bicameral culture, University Microfilms International
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
comentarii sportive fară să fiu plătit. Cu toate acestea, se vede că pe termen lung am fost răsplătit. Bibliografie Allen, B., Montell, L. (1981), From memory to history: Using oral sources in local historical research, American Association for State and Local History, Nashville, TN. Allport, G. (1942), The use of personal documents in psychological science, Social Science Research Council, New York. Atkinson, R. (1985), Life outcomes: Elderhood in a bicameral culture, University Microfilms International, Ann Arbor, MI. Atkinson, R. (1995), The gift
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
vioara, ele fiind susținute, mai nou, de violă și contrabas. Percuția se realizează cu toba și / sau țambalul. Dar, fără o abordare complexă a fenomenului folcloric românesc, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova ar fi rămas la stadiul de ansamblu 15 local, iar destinul său artistic ar fi fost probabil limitat la „culoarea locală” a zonei. Meritul incontestabil al ctitorilor săi este acela de a-i fi șlefuit cu mare artă talentele și de a-l fi propulsat cu ambiție și destoinicie
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
care stau să cadă? Și cum ar fi descris oare Anthony Bourdain Bucureștiul dacă le-ar fi văzut? Astea rămân doar curiozități personale, în film acest București nu există. A doua critică: reprezentanții ministerului îl duc pe realizator la un local select din capitală, cu meniu și atmosferă medievale. Mâncăruri fine, prețuri exorbitante, puneri în scenă grotești - mă rog, toate pentru a-l lămuri pe vizitator cum trăiește românul de rând, nu? Concluzia lui? „Un kitsch ce pare un omagiu adus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
dăduse întâlnire nu veni nici peste o oră, nici peste două. „Cum, Gennosse Polâhaev (directorulă n-a venit încă? Ciudat“ - îl ironiza Skumbrievici. De unde să știe bietul neamț că Polâhaev „era plecat (7 zileă la Moscova să intervină în chestiunea localului“, iar cel care trebuia să se ocupe de el era asaltat de problema „reorganizării învățământului sindical“. Așa că bietul nostru Sause, timp de o săptămână, nu a izbutit decât „să viziteze 3 muzee, să vadă baletul Frumoasa adormită și să stea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
comunicare la Colocviul GLOW 22, Berlin. 46 K. Hale, S. Keyser, Prolegomenon to a Theory of Argument Structure, Cambridge, Mass., MIT Press. 47 Liina Pylkkänen, Introducing Arguments, teză de doctorat, MIT. 48 Categoria Tr este preluată de la C. Collins, 1997, Local Economy, Cambridge, Cambridge University Press și adaptată. 49 C. Fillmore, "The Case for Case", în: E. Bach, R. T. Harms, editors, Universals in Linguistic Theory, New York, Holt, Rinehart, and Winston, 1−88. 50 Stan (2005: 171) arată că termenii Agent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
des sénateurs et ses effets" Pouvoirs, 44, 1988, pp. 35-57, p. 38. 19 Mattei DOGAN, "La stabilité du personnel parlementaire sous la Troisième République", Revue Française de Science Politique, vol. III, 1953, pp. 319-348; IDEM, "The Ordinary Deputy and His Local Horizon in France", în L. LONGLEY, A. AGH, D. ZAIC (eds.), Parliamentary Members and Leaders: The Delicate Balance, IPSA Research Committee of Legislative Specialists, Montréal, pp. 95-106; IDEM, "La longévité des carrières politiques 1870-1940", în J.M. MAYEUR și alții (ed.
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Adunarea generală a acționarilor societății 27. După transferul acțiunilor către terți, adunarea generală este constituită din acționari și reprezintă organul suprem de conducere al societății. 28. Adunările generale sînt ordinare și extraordinare. Acestea se vor ține la sediul societății în localul ce va fi indicat în convocare. 29. Adunarea generală ordinară se întrunește cel putin o dată pe an, în cel mult 3 luni de la încheierea exercițiului financiar. În afara altor probleme înscrise pe ordinea de zi, adunarea generală este obligată să hotărască
HOTĂRÎRE Nr. 15 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107503_a_108832]
-
prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare. ... (5) Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului, în cazul în care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept. ... Capitolul VI Autoritatea judecătorească Secțiunea 1 Instanțele judecătorești Articolul 124 Înfăptuirea justiției (1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. ... (2) Justiția este unica, impartiala și
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
culturale își exercită activitățile lor cu respectarea dreptului intern al statului primitor, sub rezerva dispozițiilor prezentului acord, si a dreptului internațional. Articolul 7 Părțile contractante își acorda reciproc asistență pentru că centrele culturale înființate prin prezentul acord să fie instalate în localuri corespunzătoare. Articolul 8 În acord cu statul primitor, centrele culturale își pot organiza activitățile în afara clădirilor lor și utiliza alte localuri pentru a desfășura activități vizînd articolul 5. Articolul 9 Părțile garantează accesul liber al publicului la activitățile centrelor culturale
LEGE Nr. 27 din 6 martie 1991 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind statutul şi modalităţile de funcţionare a centrelor culturale în cele doua tari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107527_a_108856]