5,301 matches
-
arhitecți etc.). Aceste profesii și ocupații sunt întreprinderi, iar titularii lor sunt profesioniști, în sensul Codului civil 52. În categoria profesioniștilor sunt incluse și "orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale", inclusiv cele care nu au caracter lucrativ. Ca urmare, se regăsesc în categoria profesioniștilor și întreprinderile care nu au scop lucrativ: O.N.G.-urile (asociațiile și fundațiile), cluburile sportive, cultele religioase, societățile profesionale cu personalitate juridică, entități cu sau fără personalitate juridică ce exercită profesii liberale. Aceste
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sensul Codului civil 52. În categoria profesioniștilor sunt incluse și "orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale", inclusiv cele care nu au caracter lucrativ. Ca urmare, se regăsesc în categoria profesioniștilor și întreprinderile care nu au scop lucrativ: O.N.G.-urile (asociațiile și fundațiile), cluburile sportive, cultele religioase, societățile profesionale cu personalitate juridică, entități cu sau fără personalitate juridică ce exercită profesii liberale. Aceste entități pot fi angajatori, pot fi supuse (majoritatea) procedurii insolvenței, pot fi subiecte ale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
activității prin cooptarea de resurse umane, materiale, financiare, temporale are sau nu personalitate juridică. Ca urmare, din această perspectivă sunt întreprinderi și persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, asociația în participațiune; • dacă desfășurarea activității are sau nu caracterul lucrativ. Din acest punct de vedere au calitatea de întreprinderi și asociațiile și fundațiile; • dacă sursa de finanțare este privată sau publică. Întreprinderea economică este definită de art. 2 lit. f din O.U.G. nr. 44/2008 după ce la lit.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
anacronică. În concepția Codului civil, considerăm că o societate constituită pe baza contractului de societate poate fi considerată un profesionist, ca entitate colectivă care exploatează o întreprindere. 4.3. Asociațiile și fundațiile În marea categorie a persoanelor juridice fără scop lucrativ sau nonprofit, care pot fi atât de drept public, cât și de drept privat, sunt incluse asociațiile și fundațiile, reglementate de O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Amintim că persoanele juridice se clasifică, după modul de înființare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
asociații și fundații. Amintim că persoanele juridice se clasifică, după modul de înființare, în persoane juridice de drept public, înființate de stat, și persoane juridice de drept privat, înființate de particulari, iar după scopul lor, în persoane juridice cu scop lucrativ și persoane juridice fără scop lucrativ sau nonprofit. Categoria care ne interesează aici, a persoanelor juridice fără scop lucrativ, se împarte, așa cum rezultă chiar din titulatura O.G. nr. 26/2000, în asociații și fundații. Asociația este subiectul de drept
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
juridice se clasifică, după modul de înființare, în persoane juridice de drept public, înființate de stat, și persoane juridice de drept privat, înființate de particulari, iar după scopul lor, în persoane juridice cu scop lucrativ și persoane juridice fără scop lucrativ sau nonprofit. Categoria care ne interesează aici, a persoanelor juridice fără scop lucrativ, se împarte, așa cum rezultă chiar din titulatura O.G. nr. 26/2000, în asociații și fundații. Asociația este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
înființate de stat, și persoane juridice de drept privat, înființate de particulari, iar după scopul lor, în persoane juridice cu scop lucrativ și persoane juridice fără scop lucrativ sau nonprofit. Categoria care ne interesează aici, a persoanelor juridice fără scop lucrativ, se împarte, așa cum rezultă chiar din titulatura O.G. nr. 26/2000, în asociații și fundații. Asociația este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
numit de fondatori; fundația nu are adunare generală, deoarece nu are membri, fondatorii având alt statut juridic decât acela al membrilor, datorită, în esență, caracterului irevocabil al actului de fundație. Amintim, de asemenea, criteriul de diferențiere între persoanele cu scop lucrativ și cele fără scop lucrativ: • în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ, profitul net realizat se împarte membrilor societari sub formă, în principal, de dividende, constituind o sursă de venit al acestora, iar în cazul dizolvării și lichidării activul net
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
are adunare generală, deoarece nu are membri, fondatorii având alt statut juridic decât acela al membrilor, datorită, în esență, caracterului irevocabil al actului de fundație. Amintim, de asemenea, criteriul de diferențiere între persoanele cu scop lucrativ și cele fără scop lucrativ: • în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ, profitul net realizat se împarte membrilor societari sub formă, în principal, de dividende, constituind o sursă de venit al acestora, iar în cazul dizolvării și lichidării activul net se împarte acelorași membri, proporțional
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fondatorii având alt statut juridic decât acela al membrilor, datorită, în esență, caracterului irevocabil al actului de fundație. Amintim, de asemenea, criteriul de diferențiere între persoanele cu scop lucrativ și cele fără scop lucrativ: • în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ, profitul net realizat se împarte membrilor societari sub formă, în principal, de dividende, constituind o sursă de venit al acestora, iar în cazul dizolvării și lichidării activul net se împarte acelorași membri, proporțional cu aportul constituit la înființare; • în cazul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
împarte membrilor societari sub formă, în principal, de dividende, constituind o sursă de venit al acestora, iar în cazul dizolvării și lichidării activul net se împarte acelorași membri, proporțional cu aportul constituit la înființare; • în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, profitul net are în mod obligatoriu destinația reînvestirii pentru dezvoltarea persoanei juridice, pentru realizarea scopului caritabil etc., neputând să constituie o sursă de venit al membrilor asociați sau al celor care lucrează în fundație, iar în caz de dizolvare și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
membrilor asociați sau al celor care lucrează în fundație, iar în caz de dizolvare și lichidare, activul net se atribuie altei persoane juridice de același tip, în ultimă instanță se face venit la bugetul de stat. Persoanele juridice fără scop lucrativ nu pot avea calitatea de comerciant deoarece se constituie cu acest scop sau obiect de activitate: desfășurarea unor activități de interes general sau în interesul unor colectivități ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Aceasta nu înseamnă că persoanele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
constituie cu acest scop sau obiect de activitate: desfășurarea unor activități de interes general sau în interesul unor colectivități ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Aceasta nu înseamnă că persoanele juridice de drept public și cele fără scop lucrativ nu pot încheia sau părți cipa la acte de comerț sau nu pot desfășura activități economice sau profesionale organizate sub formă de întreprindere. Potrivit O.G. nr. 26/2000, asociațiile și fundațiile pot înființa societăți comerciale, fiind interzisă repartizarea de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cazul în care profesionistul care a reunit bunurile ce constituie fondul de comerț are calitatea de comerciant. Fondul de comerț este o universalitate de fapt82. • Izvorul fondului de comerț: voința comerciantului care în calitate de întreprinzător afectează o multitudine de bunuri activității lucrative pe care o inițiază; patrimoniul comerciantului universalitate juridică-izvorul său fiind legea. • Fondul de comerț fiind un ansamblu de bunuri nu conține nici creanțele, nici datoriile comerciantului; sau fondul de comerț înglobează numai activul, deși face parte din patrimoniul comerciantului. Când
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în realitate are drept scop unic o bună și prudentă administrare a afacerii. Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți, denumită beneficiarul sponsorizării. Este considerat sponsor orice persoana fizică sau juridică din Romania sau din străinătate care efectuează o sponsorizare în condițiile legii. Este de notorietate că marea majoritate a sponsorilor este alcătuită din comercianți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
limite "obișnuite și rezonabile", calculate funcție de particularitățile speței 200. În literatura de specialitate s-a afirmat 201 că depășirea prejudiciul nu trebuie să fie mai mare de 25-30% în contractele civile și de 30-40% în cele comerciale în care caracterul lucrativ este mai pregnant. Potrivit altei opinii 202 reducerea clauzei penale se va face la o limită rezonabilă eventual dublul valorii prejudiciului produs. Principiile UNIDROIT prevăd că suma penalităților specificată în contract poate fi redusă la una rezonabilă. Suma convenită poate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
forma unui rate fixe, și adoptă un sistem de calcul flexibil: rata dobânzii legale "penalizatoare" (moratorii) se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, rata dobânzii legale penalizatoare se diminuează cu 20%. Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi publicat în Monitorul Oficial ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
penalizatoare se diminuează cu 20%. Nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României va fi publicat în Monitorul Oficial ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica. În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ dobânda penalizatoare stabilită de părți nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Orice clauză prin care se încalcă această prevedere este nulă de drept. În acest caz, creditorul este decăzut și din dreptul de a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
C.civ. Debitorul din materie civilă situația este dezavnatjat, indiferent că este titularul unei datorii bănești ori de altă natură. Și situția debitorului comercial al unui capital este nefericită, dar el activează într-un domeniu în care se desfășoară activități lucrative și, în principiu, nu poate fi titularul unei liberalități. În vârful ierahiei celor păgubiți de noua tendință legislativă este debitorul unei liberalități: el va fi obligat de drept de la scadență la plata dobânzii moratorii dacă a întârziat în executarea obligației
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în materie comercială nu constituie o clauză penală excesivă 274. În literatura de specialitate s-a afirmat că depășirea prejudiciul nu trebuie să fie mai mare de 25-30% în contractele civile și de 30-40% în cele comerciale în care caracterul lucrativ este mai pregnant. Potrivit altei opinii reducerea clauzei penale se va face la o limită rezonabilă eventual dublul valorii prejudiciului produs. În proiectul Codului civil legiuitorul roman a agreat și el drept criteriu valorea prejudiciului efectiv suferit de creditor, însă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
număr destul de mare de cazuri anual. Dacă în țările dezvoltate, numărul cazurilor de tetanos a scăzut semnificativ în ultimul deceniu (SUA 0,03/100.000 locuitori în 1990), boala rămâne mult mai frecventă în țările nedezvoltate, afectând în special populația lucrativă de vârstă adultă [15]. Multe cazuri apar primăvara și vara la lucrătorii agricoli. De asemenea, se constată o incidență crescută la toxicomanii ce folosesc droguri injectabile. Rata mortalității se situează între 25-85%. 9.1.2. CAI DE INFECTIE Plăgile mai
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
că "anumite lucruri nu au mai ajuns în secolul al XXI-lea. Teoria socială postmodernă pare a fi unul dintre ele". 437 Thomas Osborne, spre exemplu, susține că "modernitatea și postmodernitatea sunt în mod esențial concepte idealiste care nu sunt lucrative la nivelul societății. A avea o perspectivă sociologică realistă asupra modernității și postmodernității înseamnă a argumenta și evidenția realizarea faptului că niciuna dintre acestea nu a existat" (Thomas Osborne, Aspects of Enlightenment: Social Theory and the Ethics of Truth, UCL
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
originară. Celebrul explorator și om de știință francez J. Y. Cousteau spunea că în esență noi oamenii suntem „apă de mare organizată”. Așadar, omul ca formă superioară a vieții provine incontestabil din mare iar faptul că în numeroasele sale activități lucrative și recreative el revine periodic la această matrice originară este cât se poate de normal și de logic în același timp. Întreaga existență și dezvoltare a ființei umane a fost legată de-a lungul veacurilor de cursurile de apă și
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
a „doamnei T.” și iminenta publicare a unui nou roman. An de an, ingratitudinea plată a autorităților - îi este refuzată angajarea la stat până și ca invalid de război -, precum și inaptitudinea sa funciară de a face din scris o ocupație lucrativă îi vor măcina și umili orgoliul, împingându-l către dispoziția sumbră din care s-a ivit George Demetru Ladima: „Ce să fac? Dacă mă ocup de studiile filosofice, mor de foame, dacă fac gazetărie nu pot s-o fac la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ansamblu de criterii, uneori contradictorii, ca: funcția, obiectivul, comportamentul economic, sursele de finanțare și statutul juridic. Conform Manualului Frascati, unitățile cu activitate de cercetaredezvoltare se grupează În cinci sectoare de execuție: sectorul Întreprinderilor; sectorul guvernamental; sectorul instituțiilor private fără scop lucrativ; sectorul Învățământului superior; sectorul străinătate. Sectorul Învățământului superior include institutele de Învățământ superior și de specialitate, clinicele universitare, stațiunile experimentale și institutele de cercetare ale căror activități științifice sunt legate de institutele de Învățământ. Acest sector acordă o atenție deosebită
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]