4,645 matches
-
ca „cioban la sterpe”. Dinu are un fiu însurat care l-a făcut bunic. Dinu a ținut loc de tată fiilor surori noastre Netuț a rămasă văduvă, până au ajus amândoi nepoții lui, ofițeri cu studii superioare. Dinu a fost mângâierea părinților la bătrânețea lor. El ia plâns și le-a făcut înmormântare cre știneasă la amândoi. Când, la cimitir, a dat „de pomană” peste mormintele lor câte o oaie, După ce a reușit să creeze fiului său cele mai bune și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mod poarta se deschide, excitația celulelor T depășește pragul critic, influxurile din ce În ce mai numeroase fiind trimise spre centrii superiori ce integrează mesaje nociceptive, le modulează și le recunoaște ca fiind dureroase . Pe scurt, conform acestei scheme, o stimulare cutanată ușoară, tactilă (mângâiere, masaj sau grataj superficial) nu pune În joc decât fibre de diametru mare, Închizând, poarta spinală; dacă acest gen de stimulare precede un influx dureros, el este capabil de a Împiedica transmisia nociceptivă, atunci când o excitație intensă, activând fibre de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Keats 2001: 8; vezi și comentariile lui Coote 1995: 22). Simțindu-se cumva pedepsit de soartă, Chatterton a ajuns să declare în sus-menționata scrisoare adresată lui Catcott (datată 12 august 1770) că nu era creștin: Cerul să îți trimită ție mîngîierile creștinismului! Eu nu le cer; căci eu nu sînt creștin. . . . (apud Masson 1874: 233) Masson rezumă excelent situația generală, incluzînd posibile cauze medicale, ce a condus la gestul disperat al lui Chatterton, suicidul - redăm aici pasajul pe larg, datorită relevanței
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
imaginea poetică din faimosul poem The Raven / Corbul de E. A. Poe.] "Ci odihnește-te muză a mea, dar fă-o numai spre a plînge Un prieten ce eu am îndrăgit cu fiecare literă ce-i sacră tipărită! Necunoscută fie-mi mîngîierea, pacea, adormirea, Philips e mort, ș-atuncea e-o plăcere a murire!" Elegy on the death of Mr. Phillips / Elegie la moartea dlui Phillips (din ediția lui Skeat, 1883) - "șuvoi de suferință"; "Melancolia cea Neagră"; Nebunia mînioasă, frenetică, răsunătoare, groaznică
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de altare și pentru cei ucigași de Dumnezeu. Înverșunarea luptei noastre și dăruirea noastră pentru Hristos și Neam nu are limite. Legionarii mor și ei dar până atunci făptuiesc. Ei nu vor să dispară fără a lăsa o urmă de mângâiere urmașilor, credința, lumină de neclintit pentru care legionarii au îndurat monstruozități unice. Am dat morți fără de număr, am dat valori spirituale și culturale, am fost surghiuniți în propria țară, am fost alungati și exilați pe pământuri străine. Unora le-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un sugar vede că alt copil suge la sânul mamei, devine violent, furios. La frații mai mari, gelozia față de nou-născuți poate duce până la părăsirea domiciliului. Complexul apare prin grija și tandrețea inegal distribuite de părinți, preferința spre unul dintre copii, mângâierile sau laudele inegale, aplicarea pedepselor preferențial. La vârsta adultă, persoanele care poartă acest complex se manifestă prin gelozie agresivă față de tot ce este susceptibil de a intra în rivalitate pentru a obține o laudă, o promovare la serviciu, o ascensiune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt, în realitate, reuniuni mondene, prilejuri de taifas, șuete frivole, bârfă și un paravan pentru idile deșucheate. Doamna Mihailidis își logodește nepoata, iubită în taină de un poet simbolist, cu
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
n-aveai voie să ridici ochii... mergeam unul după altul, amețeai, numai aer nu era, că se ridica praful ăla, da’ ne scoteau să zică ei că ne dau aer. Când se ridica praful ăla, era infernal. Da’ singura mea mângâiere e că, privind pe sub sprâncene, vedeam turlele unei biserici din apropiere și vârfurile unor plopi. Și pe mine asta mă făcea să plâng de emoție... Și după ce am stat la Uranus o perioadă de Încordare, o perioadă de așteptare care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nicolae Blaremberg, Ion Brătianu, Stătescu, Câmpi nea nu, Ion Ghica etc.51 Iată, ca mostră a elocinței vremii, toastul lui N. Blaremberg: „În minutul când atâți fii vitregi sfâșie cu mâinile lor impii sânul matern al țării, ne rămâne o mângâiere ș-o mândrie, aceea de-a vă putea arăta! Simțimintele ce ne animează în acest moment ne sunt așa de comune încât ne putem înțelege și cu jumătate vorbele... Divorțul între guvern și națiune este astăzi consumat, este complect și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atunci în toate cercurile. La Union-Suisse se refuzau în toate serile 3- 400 de persoane. Tot Bucureștiul alerga acolo. Scaunele erau ocupate până în stradă; bineînțeles, cei de la periferie nu mai vedeau nimic din ceea ce se petrecea pe scenă. Aveau numai mângâierea că au putut găsi un loc la Union După sfârșitul reprezentației în toate serile un lung șir de trăsuri lungeau Podul Mogoșoaiei până la Herăstrăul vechi. Aceasta era grădina la modă unde se petreceau toate chefurile cele mari ale bucureștenilor. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu o tristă experiență de viață, care mi-a anihilat orice năzuință de mai bine și mai frumos. Mulțumesc din inimă pt. frumoasele gânduri și aduceri aminte, asigurândute că și-au ajuns cu prisosință scopul urmărit de a-mi aduce mângâiere. Fie ca Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să vă aducă În anul 1989 și mai departe ... sănătate deplină, pacea sufletului și tot ce mai doriți! Stela Lovinescu 549 LOVINESCU, Vasile 54 1 (București), 12.I.72 Stimate domnule
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a fost o atenție de om extrem de delicat sufletește. Vă mulțumim atât Dvs. cât și D-nei. La amândoi ne-a făcut o deosebită plăcere. Pe timpul Întunecat de ploaie și frig, toate cele aduse la cunoștință, au fost pentru noi o mângâiere! Singura care ne-a mâhnit, a fost suferința din jurul Dvs.118. Noi vă dorim din suflet sănătate. Dacă omul privește viața cu resemnare și cu mai multă indiferență, pare totul plin de soare, pe care... dincolo nu-l vom mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Liceului „Nicu Gane”, frate cu geologul Nicolae Grigoraș; muzeograful Gherman, de la Muzeul Mureșenilor, cu care am urmat cursurile de reciclare la București, În 1974-1975. Aprecierile lor asupra expunerii, au constituit o confirmare În plus despre nivelul ei, aducându-mi și mângâiere sufletească. 611 moderne, În grafică și color, cu care ocazie v-a căutat și a auzit numai păreri frumoase despre persoana Dvs. Regretă că nu v-a putut Întâlni. În iulie, din nou ei fac un lung voiaj prin Germania
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de luminare și răspândire a cunoștințelor, prin Înlăturarea prafului ce se așterne peste mulți din oamenii culturii de altă dată. Cu deosebite salutări, M. Niculăiasa 11 C.P. (Lămășeni), 17.7.1989 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru sincerele cuvinte de mângâiere și Încurajare pentru zilele ce mi-au mai rămas (și celor ce i-ați amintit). Golul din locuință și din suflet persistă. și nu știu dacă va putea fi uitat cu ușurință. Sunt singur În gospodărie. Îmi caut de lucru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și urări de liniște sufletească În 1971. Iartă te rog Întârzierea răspunsului; dar pentru noi sărbătorile de Crăciun sunt un prilej de tristețe și n-am fost dispuși de loc. Matale Îți dorim toți - cari te prețuim, numai bine și mângâiere În marea Încercare care ai suferit 490. Te sărutăm cu tot dragul, Tansi 491 și Melanie 492 Tempeanu 493 488 Dumitru Frițescu, institutor În Fălticeni, pensionar, fost elev al lui Virgil Tempeanu la școala Normală „ștefan cel Mare” din acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de lucru! Tânjeam Însă după puțină liniște. Căutam un răgaz, ca să mă orientez Încotro s-o apuc. Sufletul meu Îndurerat, Învăluit de tristețe, rămăsese la „Galerie”, marea pasiune a vieții mele. Amintirea clipelor frumoase, a unor Împliniri rodnice, Îmi aduceau mângâiere. Măcar la atâta, aveam dreptul! 988 71 Buftea, 5 mai 1975 Iubite domnule Dimitriu, Mai Întâi creștinescul „Cristos a Înviat și la mulți ani” apoi Întrebarea, dacă ați primit grăbita mea scrisoare, prin care vă imploram, să nu dați curs
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și pentru întregul popor, care suferă nevinovat calvarul de fiecare zi impus de un regim ce nu are nimic în comun cu neamul român. Mă adresez dvs. cu credința că aveți posibilitatea să alinați cel puțin cu un cuvânt de mângâiere și încurajare multă suferință. Iată despre ce este vorba: peste câteva zile se împlinesc 35 de ani de la așa-zisa aderare a Bisericii Greco-Catolice la biserica (mamă) ortodoxă prin actul de la Cluj, când un grup de preoți uniți au hotărât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acestor emisiuni, care sunt în prezent tot atât de importante (poate mai mult) de cum erau acum 20 de ani când am părăsit această țară atât de năpăstuită. Sunt sigur că un cuvânt din partea dvs. care să analizeze acest mișelesc act ar aduce mângâiere și putere de rezistență în mii de suflete care tânjesc după o vorbă de îmbărbătare. O recenzie și analiză a evenimentelor la împlinirea a 35 de ani la posturile dvs. de radio ar reprezenta cu siguranță un act de sprijin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
director, Este pentru prima dată cînd mă adresez dvs., în dorința ca cele scrise de mine să fie difuzate și cu speranța că cei care le vor asculta și trăiesc în aceleași condiții ca și mine vor avea cel puțin mângâierea că nu sunt singuri. Dețin o funcție de răspundere într-o întreprindere constructoare de mașini din țara noastră și practic meseria de inginer de peste 20 de ani. Ca orice conducător, nu-i așa, sunt și un om politic și, în această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din 6 april și Îți mulțumesc. Ea mi-a făcut mult bine (sufletesc) nu doar simpla bucurie a unui contact (regăsit) cu un om al cărui talent și ale cărui calități morale le-am prețuit dintotdeauna! Mi-ai făcut mare mângâiere cu rândurile ce mi-ai scris și Îți rămân profund recunoscător! Plec acum spre țară. Nu cu mare entuziasm, poți bănui. Dar situația Dicționarului și procesul cu casa din Cluj reclamă În fine prezența mea (am plecat de acolo la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu puteam să nu zâmbesc la gândul că tu nu știai și că te credeai foarte aproape de mine, iar mai târziu n-am mai vrut să-ți spun și mă enervai prin faptul că nu-ți dădeai singur seama, iar mângâierile tale nu mă mai impresionau. Și nu mă puteam hotărî să-ți spun să mă lași În pace, pentru că nu era ceva concret. Eram foarte apropiată de tine și totuși exista ceva, ca o umbră, aveam impresia că mă pot
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât pentru o fracțiune, doar atât. Ajutor nu mai poate veni decât de la soțul neștiutor și neajutorat, de prea departe. „«Iubitule, ajută-mă, ajută-mă!», striga ea În gând, simțind că strigătul era adevărat. Doar un gând. Ușor, ca o mângâiere: «Am Înaintat unul spre celălalt În mod misterios atrași prin spațiu, de-a lungul anilor... iar acum, pătrund În tine pe căi regretabile, care rănesc».” Apelul rămâne fără răspuns și orice răspuns ar fi fost tardiv. Nu ajută nici substituirea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ani de temniță sau lagăr, fără ca să le poată nimici dârzenia credinței lor. Purtau în ei instinctul sănătos al neamului, care, trecând prin toate vicisitudinile soartei, de două mii de ani trăiesc și luptă pentru un viitor mai bun. O mare mângâiere a fost pentru mine întâlnirea cu Corneliu Georgescu. El, pe vremea aceea, era concentrat ca ofițer la un regiment de artilerie cu garnizoana în apropierea Clujului. A venit să mă vadă. Parcă niciodată de când l-am cunoscut, n-am observat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
puterea noastră de rezistență și în renașterea neamului prin biruința Legiunii. întoarcerea de unde a plecat Ion Banea Cel dintâi gând după ce m-am ridicat din pat a fost să merg la Vurpăr. Acolo, în singurătatea ei, îndurerată și lipsită de mângâiere, aștepta mama lui Ion Banea. Ne-am înțeles cu vechiul nostru camarad și om de omenie Ion Lupean și cu mașina lui de piață am plecat la Sibiu. Era el (Lupean), nevasta mea, copilul nostru Mihai și eu. 0 după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pătruns parcă în sânge și în suflet și azi parcă mai continuă să vibreze pe coardele obosite ale nervilor. M-am apropiat încet de ea și nu puteam nici gura s-o deschid pentru a-i spune două vorbe de mângâiere. Cuvintele mi se opreau în gât ca niște așchii uscate. M-am așezat apoi pe lemne alături de ea. După mine a venit și soția mea cu copilul, iar din casă au apărut cele două copile cu tatăl orb și neputincios
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]