5,723 matches
-
mult mai puțin pregătit pentru a proceda just la această operă de asimilare. Cultura antică e în special de limbă greacă și după căderea Imperiului Roman, Occidentul creștin pierde contactul cu această cultură și intră în „noaptea barbară”. Renașterea cugetării mistice în Apus începe în veacul al IX-lea, după ce opera lui Dionisie Areopagitul se cunoaște prin traducerile în latinește; iar marea înflorire a filosofiei teologice, care poartă numele de Scolastică și culminează în veacul XIII, e rezultanta unor influențe atât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca acest filosof păgân, căruia i se dă în concesiune exclusivă, pentru veacuri, explicarea și sistematizarea rațională a dogmelor creștine! în materie de asimilare culturală, catolicismul înfățișează acest bizar fenomen de unilateralitate, pe care ortodoxia nu-l cunoaște. În direcția mistică, el e unilateral întrucât toată eflorescenta misticii medievale se inspiră numai din Dionisie Areopagitul. În direcția filosofiei teologice, e unilateral întrucât și-a făcut temelie unică din aristotelism. Nu exagerăm când zicem că aristotelismul e dogma naturală a catolicismului. Fenomenul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
p. 368 ) Reeditând acest tipic, bolșevismul din Rusia și din Spania l-a realizat cu orori de o amploare incomparabilă, prea cunoscute ca să mai insistăm asupra lor. E interesant să reținem că negativismul caricatural în Rusia e reprezentat prin cultul mistic al lui Lenin. „Sub pretextul că onorează amintirea mortului, aparatul politic a recurs la artificiile cele mai grosolane ale religiilor fetișiste modernizate prin procedeele reclamei celei mai triviale. Presa ( care la moartea lui a publicat un Requiem) întreține un misticism
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ivesc alte diferențe între felul nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nostru de a vedea și cel estetic curent. Astfel e problema destinației operei de artă și a contemplației, care pentru noi se bifurcă în alte două probleme: aceea a moralității artei și aceea a contemplației mistice. Analogia artei cu contemplația mistică, metodă inaugurată cu mare răsunet de Henri Bremond, e de natură să arunce o lumină mai înaltă asupra frumosului artistic și poate, să deschidă drumul unei ieșiri în larg din cercul tot mai strâmt în care se închide evaziva știință
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sensibile. Similar e cazul rapsodului orb, care a fost legendarul Homer și al modernului John Milton, care, cu ochii stinși, a văzut strălucirile Paradisului pierdut. Cazurile acestea, greu de lămurit pentru metoda esteticii moderne, sunt foarte apropiate de ceea ce teologia mistică numește „simțurile interioare”. Ele corespund simțurilor fizice prin care luăm contact cu lumea externă. Dar pe când acestea revarsă spiritul în afară de sine și îl împrăștie în senzații, simțurile lăuntrice funcționează întors, concentrându-l spre adâncul esențial și veșnic al lumii, spre
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vederea lui Milton, simțurile fizice trebuie să moară pentru lume, căci numai cu această condiție simțurile spirituale se pot încorda în contemplația frumuseții supranaturale. în lumina exemplelor date, care concordă cu teoria despre cele două categorii de simțuri, a teologiei mistice, există, prin urmare, o frumusețe sensibilă care e obiectul restrâns al esteticii moderne și o frumusețe suprasensibilă sau inteligibilă care, împreună cu cea dintâi, formează obiectul esteticii teologice. Care e pentru noi frumusețea inteligibilă prin excelență? (Prin frumusețe inteligibilă trebuie să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
scriitorii clasicismului creștin, cei care i-au dat mai multă amploare sunt Fericitul Augustin și Dionisie Areopagitul. Mai mult decât Fericitul Augustin chiar, Dionisie Areopagitul e doctrinarul estetic prin excelență al creștinismului. Sistemul său de filosofie bisericească și de teologie mistică e străbătut de la un capăt la altul de o sublimă viziune estetică a lumii în sensul creștin al cuvântului. Chiar dacă ar fi întru totul adevărată aserțiunea criticii moderne și anume că Dionisie, filosoful mistic, n ar fi totuna cu sfântul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de filosofie bisericească și de teologie mistică e străbătut de la un capăt la altul de o sublimă viziune estetică a lumii în sensul creștin al cuvântului. Chiar dacă ar fi întru totul adevărată aserțiunea criticii moderne și anume că Dionisie, filosoful mistic, n ar fi totuna cu sfântul Dionisie din Areopag, ci alt autor ascuns sub acest nume, scriindu-și opera abia în veacul V, chiar dacă ar fi adevărat că el e influențat în bună măsură de neoplatonism, aceste presupuse influențe se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar fi adevărat că el e influențat în bună măsură de neoplatonism, aceste presupuse influențe se contopesc și se subordonează în ansamblul unei concepții creștine din care s-au hrănit apoi un Maxim Mărturisitorul, un Ioan Damaschin și întreaga gândire mistică a Răsăritului și Apusului creștin. Dacă critica modernă îi contestă autenticitatea ca persoană, opera lui, prin cea mai vastă influență pe care a exercitat-o asupra dezvoltării ulterioare a teologiei, rămâne consacrată și încorporată pentru totdeauna patrimoniului nostru intelectual. După
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care e cu binele identică, tot astfel există o lumină necreată. „Lumina e imaginea bunătății” zice Dionisie(Numele divine, IV, 8). Dumnezeu e conceput ca lumină spirituală, lumina pe care o preamărește Evanghelia lui Ioan, sau ca foc necreat. Părintele misticii speculative are o predilecție deosebită pentru foc, pe care îl socotește imaginea cea mai convenabilă a divinității „La teologi, zice el, esența supremă, pură și fără formă, ne este adesea zugrăvită sub chipul focului, care are în proprietățile sale sensibile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
natura divină. Căci focul material e răspândit peste tot și se amestecă, fără să se confunde, cu toate elementele, față de care el rămâne totdeauna eminamente distinct”(Ierarhia cerească, p.61 ). Lumina transcendentă a focului imizibil constituie obiectul sublim al contemplației mistice ortodoxe. Ea se poate experimenta în viziunea suprasensibilă a sfinților. Ea s-a descoperit în transfigurarea Mântuitorului pe muntele Taborului. Dacă natura acestei lumini este creată sau necreată, această chestiune a iscat marea dispută teologică din veacul XIV, care a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
soarele nu mai este. Poeții glorifică în mii de chipuri lumina și artiștii de toate categoriile o absorb în operele lor, fiindcă numai așa pot fi frumoase. Dar mai presus de toți și de toate, sfinții se ridică în contemplația mistică până la experimentarea suprasensibilă, până la vederea miraculoasă a luminii necreate. „Fericită e mintea care, trecând peste toate cele ce sunt, se bucură neîncetat de dumnezeiasca frumusețe”(Maxim Mărturisitorul: Centuria I, 19 în Filocalie ), exclamă sfântul Maxim Mărturisitorul. Ca să aprofundam mai bine
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică. Prin natură, prin sfințenie și prin artă, făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca spre obârșia și fericirea ei. Dumnezeu asemănându-se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
le făcuse, a găsit că sunt bune foarte și desăvârșit de frumoase ca făpturi. Căci omului creștin, adică sfântului, îi e dată putința să aibă o perspectivă vizionară mult mai înaltă și mai largă decât o are geniul natural. Contemplația mistică, deși atât de asemănătoare în unele puncte cu cea artistică, îi e mult superioară. Sfântul poate vedea direct și nemijlocit, adică poale experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creștină, care este îmbrățișarea extatică a dragostei lui Dumnezeu față de om și a omului față de Dumnezeu, are un caracter mai mult estetic decât etic. Când o definește astfel Sergiu Bulgakov se gândește, desigur, că ea nu e altceva decât unirea mistică a Sophiei create cu Sophia necreată. Și dacă viața religioasă culminează în acest fapt, care e tot așa de experimental ca și cel estetic obișnuit, înțelegem cât de neserioasă apare ultima obiecțiune modernă, din cele pe care le-am pomenit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dacă am elimina capodoperele pe motiv că nu insuflă o emoție pur estetică! De fapt, orice artă mare suie înălțimile pe aripile de vultur ale religiei. N-am vrea însă să fim greșit înțeleși când am afirmat că în contemplația mistică avem de-a face cu un fapt experimental ca și cel estetic obișnuit. Între aceste două experiențe e o mare deosebire. Experiența estetică e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
când am afirmat că în contemplația mistică avem de-a face cu un fapt experimental ca și cel estetic obișnuit. Între aceste două experiențe e o mare deosebire. Experiența estetică e o vedere directă ce se produce prin simțuri. Experiența mistică e tot o vedere directă, ce se produce însă fără mijlocirea simțurilor și e prin aceasta, infinit mai pură decât cea estetică. Dar viața religioasă are diferite grade de contemplație, pe care nu e locul să le numărăm aici. Cea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
muritorilor. Intuiția imaginativă, creatoare de frumos, e de alt ordin psihologic și nu e o însușire comună. Benedetto Croce și toți esteticienii, care caută un factor comun esteticii, fac o regretabilă confuzie când identifică aceste două feluri de contemplație. Teologia mistică, după cum am arătat, face o distincție foarte limpede între una și cealaltă, și astfel doctrina creștină ne ajută cu luminile ei analogice să despicăm elementele eterogene ale acestei confuzii estetice. Psihologia mistică e incomparabil mai bogată, mai profundă și mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
când identifică aceste două feluri de contemplație. Teologia mistică, după cum am arătat, face o distincție foarte limpede între una și cealaltă, și astfel doctrina creștină ne ajută cu luminile ei analogice să despicăm elementele eterogene ale acestei confuzii estetice. Psihologia mistică e incomparabil mai bogată, mai profundă și mai subtilă decât știința psihologică modernă, care oscilează între metode contradictorii și consideră sufletul, ca să zicem așa, numai epidermic. După cum esteticienii vorbesc ironic despre „misticismul estetic”, tot așa psihologii de azi disprețuiesc vechea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai subtilă decât știința psihologică modernă, care oscilează între metode contradictorii și consideră sufletul, ca să zicem așa, numai epidermic. După cum esteticienii vorbesc ironic despre „misticismul estetic”, tot așa psihologii de azi disprețuiesc vechea psihologie speculativă și resping din principiu psihologia mistică fără să bănuiască măcar imensa comoară de cunoștințe cuprinse în ea. Căci psihologia mistică, întemeindu-se firește pe speculația teologică, e o știință eminamente experimentală, cum se măgulesc învățații de azi s o numească pe cea modernă. Afară de dogmatică, poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca să zicem așa, numai epidermic. După cum esteticienii vorbesc ironic despre „misticismul estetic”, tot așa psihologii de azi disprețuiesc vechea psihologie speculativă și resping din principiu psihologia mistică fără să bănuiască măcar imensa comoară de cunoștințe cuprinse în ea. Căci psihologia mistică, întemeindu-se firește pe speculația teologică, e o știință eminamente experimentală, cum se măgulesc învățații de azi s o numească pe cea modernă. Afară de dogmatică, poate în nici un alt domeniu cugetarea și observația creștină nu s-au aplicat mai încordat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu. Toată această experiență clasificată cu o rară finețe e o terra incognito pentru învățații grosolanei psihometrii materialiste actuale. Între ei, Henri Delacroix, de pildă, e o raritate. Fără să fie un credincios, el a studiat cu respectul cuvenit psihologia mistică și în tratatul său mult citat Psychologie de l’art, face adeseori apel la fenomenele vieții spirituale pentru a lumina pe cele estetice, fără să aibă însă curajul de a-și impune o metodă din aceste analogii accidentale. Mistica, deosebind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a viziunii. Lupta cu rezistența materiei și truda legată de ea sunt mărturisite aproape de toți creatorii de frumusețe, care văd marea distanță dintre sublimitatea viziunii și insuficiența mijloacelor de expresie. Din acest punct de vedere ei se aseamănă cu scriitorii mistici care se plâng de sărăcia cuvintelor când vor să descrie lumina inefabilă a contemplației supranaturale. Frumusețea operei realizate stă în conformitatea ei cât mai intimă cu viziunea geniului. Din operă cunoaștem măreția acestei viziuni. Artistul terminând-o și contemplându-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omenească din artist, care e cu neputință să nu distingă binele de rău. Și dacă totuși persistă în rău, cazul lui e unul de perversitate diabolică. Întemeiată pe cele mai aprofundate și mai subtile analize ale sufletului omenesc, doctrina noastră mistică ne învață că duhul diabolic lucrează de preferință asupra spiritului omenesc și formele pe care le îmbracă sunt mai ales acelea care populează văzduhul lăuntric al fanteziei. Demonul, după cuvântul lui Pavel, se înveșmânta chiar în chipul luminos al îngerului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]