6,060 matches
-
român. Jertfa lui Decebal a fost gratuită. Dacii au dispărut, nu a mai rămas nimic de la ei. Românii sunt romani puri. Avem de-a face, firește, cu logica particulară a miturilor fondatoare. Toate comunitățile — tradiționale sau moderne — Își construiesc o mitologie a originilor. „Întemeierea“ este pentru o comunitate ceea ce este certificatul de naștere pentru un individ. Fără un asemenea act nu exiști, sau exiști Într-o formă diminuată ori marginală, fără să fii recunoscut ca atare. De aceea comunitățile țin atât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu alte cuvinte, moștenitoare a imperiului universal). Cum ar fi putut românii să reziste unei asemenea tentații? Miturile fondatoare sunt o categorie universală, dar intensitatea lor, gradul de actualizare se explică prin stările prezente. Dacă pentru români genul acesta de mitologie este esențial, faptul se datorează, În bună măsură, unor complexe și frustrări. Cele două țări române din epocă, țara Românească și Moldova, erau relativ neînsemnate pe harta Europei, supuse Imperiului Otoman și cu drepturile deseori Încălcate de statele mai puternice. Pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perioada preromană (civilizației „orale“ a dacilor nefiindu-i caracteristice nici scrisul, nici reprezentările figurative), dar nici În Dacia romană, bogată În zeități de tot felul. Pe aproape nimic s-a scris o Întreagă bibliotecă și s-a constituit o complexă mitologie antică și modernă: exemplu relevant pentru modul cum funcționează „logica mitologică“. În cultura română modernă, Zalmoxis a susținut la un moment dat teoria monoteismului religiei dacice. Sub acest aspect cel puțin, dacii ar fi fost mai evoluați decât grecii și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Zalmoxis a susținut la un moment dat teoria monoteismului religiei dacice. Sub acest aspect cel puțin, dacii ar fi fost mai evoluați decât grecii și romanii, mai aproape decât ei de creștinism. Un singur zeu, față de puzderia de zei ai mitologiei greco-romane! Credința În nemurirea sufletului! Unii, mai Înfierbântați, au văzut În Zalmoxis chiar un precursor al lui Isus Cristos. Până și Mircea Eliade risca — Într-o lucrare de tinerețe — o frază ca aceasta: „Când primii misionari creștini au venit să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
latiniștii aveau cel puțin argumentul limbii care pleda În favoarea originii romane. „Daciștii“, pentru a fi convingători, trebuiau să demonstreze că româna nu se trage din latină, ci din dacă, ipoteză care nu poate stârni decât indignare sau ilaritate printre lingviști. Mitologia nu cunoaște Însă dificultăți. Unii români au ajuns să se considere daci puri (și par foarte mulțumiți!). Tonul l-a dat Nicolae Densușianu (1846-1911), un erudit fantast, autor al unei masive cărți intitulate Dacia preistorică (publicată postum, În 1913). Teza
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pădurile (Xenopol a susținut teza unei „retrageri la munte“, iar C.C. Giurescu, mai târziu, a văzut În pădure principalul adăpost al românilor În epoca migrațiilor). Sunt imagini romantice — cu siguranță nu Întru totul corespunzătoare realității —, care au hrănit o Întreagă mitologie: distincția dintre români și „ceilalți“, civilizația de factură aparte a românilor, Înfrățiți cu natura („codrul, frate cu românul“)... Cert e Însă că această zonă s-a aflat timp de secole la o margine a Europei și a cunoscut o viață
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
insinuat În cultura românească. Stare de spirit exprimată de Miron Costin Într-o frază memorabilă: „Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi.“ În fața turcilor Raporturile cu turcii reprezintă un important capitol de istorie, dar și de mitologie românească. Imaginea mitologică este a unei lupte neîntrerupte și a unor strălucite biruințe obținute de micile țări române Împotriva unui imens imperiu. Românii și-au salvat astfel ființa națională, apărând totodată Europa creștină. Realitatea istorică este Însă — ca Întotdeauna — mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
15%. Începe deriva totalitară care, În epocă, e departe de a fi o specialitate românească. De la comunism la fascism sau nazism, aproape toate țările Europei trec, mai devreme sau mai târziu, prin febra totalitarismului (provocată de dezgustul democrației și de mitologia unei „lumi noi“ și a unui „om nou“). În februarie 1938, Carol II Își instituie propria dictatură. O nouă Constituție abandonează fundamentul liberal pe care se construise România modernă. Partidele politice sunt desființate, iar separarea puterilor În stat practic anulată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
complexă.<endnote id="21"/> Eugen Lovinescu (1881-1943), cel mai de seamă critic literar al generației sale, s-a străduit o viață Întreagă să-și convingă compatrioții că orașul cosmopolit oferă un mediu social și psihologic mai interesant decât satul patriarhal. Mitologia satului s-a dovedit Însă tenace, asociată cu cealaltă mitologie, a „sufletului românesc“. Românii și-ar avea esența lor spirituală, iar această esență se păstrează În lumea neamestecată și nealterată a satelor, nicidecum În orașele „Înstrăinate“. Chiar epoca lui Carol
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
seamă critic literar al generației sale, s-a străduit o viață Întreagă să-și convingă compatrioții că orașul cosmopolit oferă un mediu social și psihologic mai interesant decât satul patriarhal. Mitologia satului s-a dovedit Însă tenace, asociată cu cealaltă mitologie, a „sufletului românesc“. Românii și-ar avea esența lor spirituală, iar această esență se păstrează În lumea neamestecată și nealterată a satelor, nicidecum În orașele „Înstrăinate“. Chiar epoca lui Carol II, În plin avânt modernizator, a fost marcată de o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cum nu văzuseră mai Înainte „sistematizarea“, de o și mai mare amploare, a orașelor. Se vede că satul are o semnificație mitică (acolo se află rădăcinile noastre). Și În acest domeniu, Ceaușescu a mers foarte departe, dar tot În sensul mitologiei comuniste. Comunismul preconiza o lume nouă; aceasta Însemna, evident, și transformarea radicală a peisajului și habitatului. Zone Întregi ale orașelor au fost rase fără a fi cruțate clădirile istorice și măcar mici segmente din peisajul tradițional.<endnote id="6"/> Cartierul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
biserici! Biserica ortodoxă nu a schițat nici o rezistență efectivă; nu este una dintre paginile glorioase ale istoriei ei. Ce s-ar fi Întâmplat dacă regimul comunist din Polonia ar fi Început să dărâme biserici? În schimb, Ceaușescu, tot pe urmele mitologiei comuniste și ale modelului sovietic, iubea canalele și lacurile artificiale. A reluat și terminat ceea ce regimul Gheorghiu-Dej nu reușise să ducă până la capăt: canalul Dunăre-Marea Neagră. A Început să sape și alte canale. Ideea era ca și Bucureștiul să se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o poziție fără rival. Inițial, comunismul procedase la o modificare și mai radicală a Panteonului, așezându-l În poziția cea mai Înaltă pe Nicolae Bălcescu (1819-1852), istoric și revoluționar de la 1848; el personifica evacuarea mitului dinastic — și, În genere, a mitologiei naționale — În favoarea noii mitologii revoluționare. Gheorghiu-Dej Își dădea mâna cu Bălcescu (fără să-l Întrebe pe cel din urmă dacă se simte onorat de companie; probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Inițial, comunismul procedase la o modificare și mai radicală a Panteonului, așezându-l În poziția cea mai Înaltă pe Nicolae Bălcescu (1819-1852), istoric și revoluționar de la 1848; el personifica evacuarea mitului dinastic — și, În genere, a mitologiei naționale — În favoarea noii mitologii revoluționare. Gheorghiu-Dej Își dădea mâna cu Bălcescu (fără să-l Întrebe pe cel din urmă dacă se simte onorat de companie; probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă la regii daci! —, ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă la regii daci! —, ca și la voievozii români din Evul Mediu, „interlocutorii“ lui preferați fiind Burebista și Mihai Viteazul; din nou, așadar, o deplasare, de la mitologia luptei de clasă și a revoluției, la mitologia „Conducătorului“ și a unității Întregului popor În jurul lui. După 1989, s-au petrecut o serie de „Întoarceri“: regii, Brătienii (figuri simbolice liberale și naționale deopotrivă), Iuliu Maniu (simbol național-țărănesc și martir al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă la regii daci! —, ca și la voievozii români din Evul Mediu, „interlocutorii“ lui preferați fiind Burebista și Mihai Viteazul; din nou, așadar, o deplasare, de la mitologia luptei de clasă și a revoluției, la mitologia „Conducătorului“ și a unității Întregului popor În jurul lui. După 1989, s-au petrecut o serie de „Întoarceri“: regii, Brătienii (figuri simbolice liberale și naționale deopotrivă), Iuliu Maniu (simbol național-țărănesc și martir al democrației)... Revenirea mareșalului Antonescu merită un comentariu. Condamnat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
roman de dragoste și un roman filozofic, pe tema psihologiei raporturilor dintre un bărbat și o femeie, dar și a incomunicabilității dintre civilizații. În continuare, Eliade s-a Împărțit Între opera sa literară (parte „realistă“, parte fantastică) și cercetările de mitologie și de istorie a religiilor. El vede În gândirea mitică o dimensiune fundamentală a condiției umane; mitul nu Înseamnă neadevăr, ci tentativa de a pătrunde dincolo de Învelișul aparent al lucrurilor. Noaptea de Sânziene, romanul său cel mai elaborat, apărut mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În domeniu, deși nu lipsesc nici contestările, iar În ultima vreme se conturează o campanie care reactualizează angajamentul lui legionar din tinerețe, susținând că orientarea de atunci i-ar fi marcat și interpretările științifice. Tot ce se poate: interesul pentru mitologie se acordă adesea cu o orientare de dreapta, În timp ce stânga, mai prozaică, mizează pe raționalism. Aceasta nu Înseamnă Însă că trebuie repudiate cercetările mitologice! (abuzul de raționalism nu e mai rațional decât iraționalismul). Oricât de contestabile ar putea fi diversele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
această lume? —, cert este că el se numără printre acei câțiva savanți care au lărgit considerabil câmpul științelor umane În ultimul secol. Cu adevărat universală, opera lui Își trage seva de pretutindeni: misterioasele credințe ale dacilor (nu tocmai critic reconstituite), mitologia indiană, religiile triburilor australiene... și atâtea alte surse concură la realizarea unui profil al „omului esențial“.<endnote id="7"/> Scriitori, artiști, savanți, sportivi... Românii au o supărare (e doar una dintre multele lor frustrări). Ei cred că lumea ignoră, pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
idei și atitudini În acord cu noile orizonturi de așteptare. Literatura nu Înseamnă doar „producere“, ci și receptare, și chiar În primul rând receptare. Cei trei români au adus răspunsurile lor, propunând Occidentului saturat de atâta raționalism o infuzie de mitologie orientală, de absurd sau de nihilism filozofic. Și În artele plastice, românii au deprins repede rețetele occidentale și le-au aplicat cu talent. O vizită prin muzeele românești oferă ocazia descoperirii unei picturi de foarte bună calitate. Nicolae Grigorescu (1838-1907
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1898 și 1900, al lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis „Nababul“, lider conservator și cel mai bogat om din România), hoteluri, restaurante (printre care faimosul „Capșa“) și magazine... Este În egală măsură o axă politică, intelectuală, comercială și mondenă, Încărcată de mitologie, adevărat traseu inițiatic. Se circula În rânduri dese, pe trotuare, dar și, prin mijlocul străzii, trăsurile, apoi automobilele croindu-și cu greu drum... Perpendicular pe Calea Victoriei, de o parte și de alta a ei, se trasează În ultimele decenii ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Haven-Londra, 1951. </endnotelist> 4. Comunismul românesc <endnotelist> 1. Pentru logica comunismului În general — construirea unei lumi noi prin știință și tehnologie și În acord cu „legile istoriei“ —, trimit la lucrarea mea La Mythologie scientifique du communisme, Paris, 2000; ediție românească, Mitologia științifică a comunismului, București, 1999 și 2005. 2. Despre comunismul românesc, prima lucrare temeinică Îi aparține lui Ghiță Ionescu, Communism in Romania. 1944-1962, Londra, 1964. O privire sintetică asupra Întregii perioade, succintă, dar cuprinzând toate problemele, și cu o bună
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Londra, 1985; Guy Gauthier, Missy, reine de Roumanie, Paris, 1994; ediție românească: Missy, regina României, București, 2000. 4. În ce privește fenomenul literar românesc, referința principală rămâne marea sinteză a lui G. Călinescu (ea Însăși o lucrare cu totul specială, intrată În mitologia culturală românească): Istoria literaturii române de la origini până În prezent, București, 1941; versiune engleză: History of Romanian Literature, Milano, 1988. 5. Mircea Eliade, „Introducere“ la Bogdan Petriceicu Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice, vol. I, București, 1937, p. XXXVIII. 6. Despre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și (...) scuza mea. Dar mieux vaut tard que jamais. Cu toată prietenia, Vasile Lovinescu P.S. Îți mulțumim pentru felicitări pe care ți le dorim la fel. Am primit cu Întârziere scrisoarea matale. Am cunoscut-o pe Lucreția Andriu sub semnul mitologiei. Tatăl ei care fusese coleg de barou cu tatăl meu voia s-o mai vadă odată pe mama mea; era mai mult o plimbare În trecut decât o vizită. Bătrânul Își pierduse vederea și venise Întovărășit și călăuzit de fiica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
favoriții lor, își vor ridica toată Belgia în cap. De fapt, același deznodământ este posibil și în cazul unei victorii a englezilor. Dacă e să iasă cu scandal, se va întâmpla indiferent de rezultatul meciului... VITALIE CIOBANU: Personajul principal al mitologiei locale este Manneken-Pis: copilul care face pipi. Gloria sa a depășit de mult fruntariile țării. Potrivit legendei, niște burghezi bogați și-au pierdut unicul fiu în mulțime, în toiul unei serbări populare. După cinci zile, ei l-au găsit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]