4,914 matches
-
strada Barbu Delavrancea. Debutează în 1916, în revista "Ion Creangă" din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). În amintirea sa, în parcul Mitropoliei din municipiul Târgoviște a fost ridicat un bust, pe care este înscris numele ei întreg, Smaranda Gheorghiu. Un alt bust al său se găsește în parcul Cișmigiu, din București, pe care este înscris textul "Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare
Smaranda Gheorghiu () [Corola-website/Science/315567_a_316896]
-
pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea se poate observa atenția pe care el a acordat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și chiar contabil-șef. Va lucra acolo până la pensionare în 1984, întreținându-și numeroasa familie cu opt copii, care s-au realizat cu toții, urmând studii superioare. După obținerea libertății Bisericii Greco-Catolice, în 1990, Grigore Dogaru trece la acțiune și prin Mitropolia de la Blaj caută sponsori în lumea catolică occidentală, ajutoare pe care le gospodărește cu multă chibzuință, ajutat și de credincioși, mai ales cu multa muncă fizică, cât și cu aportul material și moral al copiilor săi. Începe construirea a două
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
persoană Mancu (Manciu), care, la derivarea cu formantul -ești, care a dat naștere denumirii Măncești, modificată apoi Muncești, prin apropiere formală de apelativul muncă. Primul act referitor la localitatea omonimă datează din 1642. Moșia satului s-a aflat în stăpânirea Mitropoliei Moldovei până în 1812. În 1820 satul avea cca. 50 de gospodării, o biserică de lemn, o moară de apă pe Bâc, grădini, livezi, ș.a. În viața economică a târgului Chișinău, localitatea este antrenată din sec. al XVII-lea. La momentul
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
chiliile din curtea bisericii au fost folosite pe post de cazarmă de către armata austriacă, ele fiind distruse de incendiul devastator din 11 septembrie 1917. Din întregul ansamblu al mănăstirii au rămas doar biserica și turnul-clopotniță. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Înălțarea Domnului" din Burdujeni-Târg avea o sesie parohială de 4,50 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 390 familii cu 1.506 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Târg era păstorită de preotul paroh
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
oaste în Moldova regele Jan Sobieski al Poloniei. La retragere, a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu el, din Suceava, moaștele Sfanțului Ioan cel Nou, odoarele și documentele Mitropoliei. Au fost duse și așezate la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moșste au rămas în pământ străin până în 1783, cănd episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a reușit să le readucă acasă, fiind reașezate tot
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlii din Ițcani-Gară, Mihail Șeltes (Scheltys), și pe cheltuiala credincioșilor din satul Aron Pumnul și a Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) a fost construită în apropierea gării o biserică cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" (sărbătorit la 8 noiembrie). Biserica a fost sfințită la data de 2 octombrie 1938. Între anii 1969-1970, biserica a fost
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
din pridvor în pronaos s-a pictat următoarea pisanie: ""Această sf. biserică cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil, s-a clădit între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sîrbu și dir. școlar Șeltes Mihail pe cheltuiala credincioșilor și a Mitropoliei Bucovinei. S-a sfințit în 2 octombrie 1938. S-a pictat între anii 1969-1970 sub arhipăstorirea Î.P.S. Iustin Moisescu mitropolitul Moldovei și Sucevei, preot paroh Vedeanu Victor, cu sprijinul și cheltuiala credincioșilor, de către colectivul de pictori, arhim. Sofian Boghiu
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Artelor retrocedarea Bisericii Învierea Domnului din Suceava către cultul ortodox. Printr-o scrisoare din 19 mai 1936, în urma intervenției mitropolitului Bucovinei Visarion Puiu, Ministerul Cultelor a luat această biserică din folosința comunității greco-catolice rutene și a trecut-o în proprietatea Mitropoliei Bucovinei, neoferind ucrainenilor un fel de despăgubire. Episcopul greco-catolic Alexandru Rusu al Maramureșului, care-i păstorea și pe greco-catolicii ruteni, a protestat în Senatul României împotriva acestei măsuri, ceea ce a generat o discuție aprinsă, la care a luat parte și
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Militare Suceava. Apoi a fost capelă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cernăuți-Suceava (1945-1948) și capelă pentru practica liturgică a Școlii de Cântăreți Bisericești (1948-1952), depinzând administrativ de Parohia "Sf. Dumitru", și în cele din urmă biserică misionară dependentă de Mitropolia din Iași (1951-1956). Începând din anul 1957 ea a devenit biserică parohială. În 1957 au fost efectuate o serie de restaurări, cu această ocazie fiind demolată sacristia construită de catolici. Lucrările de restaurare și conservare din anii 1982-1989 au avut
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. În acea perioadă, în orașul Suceava nu existau decât 8 biserici ortodoxe și 3 biserici armenești, dar nici o biserică romano-catolică. În aceste condiții, preotul romano-catolic din Suceava a trimis o petiție Mitropoliei din Iași în care a făcut propunerea ca una dintre bisericile ortodoxe să fie cedată comunității de cult romano-catolice. De asemenea, a făcut o petiție și către alte autorități, printre care și la împăratul Iosif al II-lea (1780-1790), care
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Mihai Bradu, noul acoperiș păstrând în linii mari forma originală. Cu mari greutăți s-au procurat scânduri de stejar, ca urmare a bunăvoinței directorului Ioan Popescu și a ing. Dumitru Nacu de la fostul IPRUC Suceava, cu sprijinul credincioșilor și al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, preoți fiind Pr. Nicolae Horga. După Revoluția din decembrie 1989, s-au efectuat lucrări de restaurare a turlei și exteriorului bisericii, încheiate în 1997. În anii 1996-2004 s-au efectuat lucrări de restaurare a picturilor murale interioare
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
bun proiect de restaurare și design interior din 2007. Aflată pe cel mai înalt punct natural din București, clădirea beneficiază de o vedere panoramica asupra întregului oraș și totodată de o locație centrală și discretă în apropiere de Centrul istoric, Mitropolie, Palatul Parlamentului. Hotel Carol Parc din București este un hotel de cinci stele din apropierea istoricului parc Carol, deținut de omul de afaceri Adrian Petre. Inaugurat în septembrie 2007, a câștigat rapid reputație, ca unul dintre cele mai exclusiviste (și scumpe
Palatul Suter () [Corola-website/Science/318571_a_319900]
-
ar fi construit la Scânteia o biserică. Biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil" din Scânteia a fost construită în secolul al XV-lea. Pisania originală nu s-a păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat un amplu tablou votiv pictat în 1846 și care are, la partea inferioară, următoarea inscripție: "„Acest sfânt
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
așezată cu absida Sfântului Altar spre Strada Dr. Lister, cu intrarea dinspre Strada Sfântul Elefterie și prezintă o fațadă spre Piața Operei. Biserica are dimensiuni monumentale (36 x 25 metri), fiind asemănătoare cu bisericile: "Parcul Domeniilor", "C.A.M. Belvedere" și Mitropolia veche din Târgoviște.Biserica este de tip cruce greacă înscrisă. Această frumoasă biserică găzduiește o parte din moaștele Sfântului Mare Mucenic Elefterie.Moaștele Sfântului Elefterie au fost dăruite de către Mănăstirea Țigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie cel Nou
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România și urmaș al ctitorilor. Iconostasul Bisericii "Sf. Nicolae" din Poieni a fost restaurat în perioada iulie - septembrie 2006 de restauratorii de la Centrul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului de Artă Creștină "Resurectio" - Iași al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserica "Sf. Nicolae" din Poieni are formă de navă, cu altar semicircular. În interior, ea este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridoviorul are formă pătrată și este mai scunde decât celelalte încăperi. La
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
Mentalities" (Hamilton), "New European Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée" (Paris), "Dix-Huitième Siècle" (Paris); al revistelor "Synthésis" (redactor-șef adjunct 1972-1989), "Studii și Cercetări de Istoria Artei", "Viața Românească". Colaborator important al revistelor românești "Cahiers Roumains d'Études Littéraires", "Luceafărul", "Mitropolia Olteniei", "Revista de Filologie Romanică și Germanică", "Revista de Istorie", "Revista de Istorie și Teorie Literară", "Revue Roumaine", "Revue Roumaine d'Histoire", "România literară", "Secolul XX", "Transilvania", "Viața Românească" etc., precum și al unor periodice și cotidiene precum "Dilema", "22", "România
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Triodioane din 1747, legate în lemn și piele, achiziție din anul 1820; Penticostarion legat în aceeași manieră, tipărit în 1783; Ceaslov, tipărit la Episcopia Râmnicului, în 1786; Molitvelnice, tipărite la București în 1794; Psaltirea, apărută în 1796 la Tipografia Sfintei Mitropolii, Minee din 1805 etc. Celelalte cărți și reviste din bibliotecă, editate de Biserica Ortodoxă Română, acoperă întregul secol al XX-lea, constituind un apreciabil fond documentar. Un obiect cu valoare istorică este și clopotul de aramă, pe care se află
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Bucovinei a reactivat Mănăstirea "Sf. Atanasie" din Podgorii - Iași ca mănăstire de călugărițe, aparținând de Mănăstirea Galata. Reactivarea a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (temei nr. 6544 din 28.10.1993) și de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei (temei nr. 2445/2001). La 29 aprilie 2001 a avut loc slujba de reactivare a mănăstirii, săvârșită de un mare sobor de preoți și diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea. Întreg patrimoniul Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
ajunsese la 1.683, paroh fiind Petru de Androhovici. În 1890, Parohia Drăgoiești era păstorită de parohul Atanasie Procopovici. În anul 1907, preot paroh era Gavriil Boca, născut în 1877 și hirotonit preot în 1905. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cooperatorului de 6 hectare, o sesie a cântărețului
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
a 50 de sate "„care au fost date de ... Alexandru voievod”". Biserica de lemn din Românești a fost construită în jurul anului 1759. Biserica dispune de manuscrise liturgice în limba slavonă din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
armonizată, la școala Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi“, continuând conducerea corului său, care, până în 1863, a cântat alternativ la bisericile din Iași, făcând repetiții în casele de pe strada Sărăriei ale tatălui dirijorului, Tudorachi Burada, iar în 1864 a organizat corul de la Mitropolia Moldovei și Sucevei. Gheorghe Burada a profesat și ca șef de orchestră la Teatrul cel Mare din Copou, făcând și aranjamente muzicale pentru o serie de piese din repertoriul teatrului. A funcționat timp de aproape un deceniu ca profesor la
Gheorghe Burada () [Corola-website/Science/321093_a_322422]
-
zvonuri că proiectul actualei biserici ar fi fost făcut pentru Catedrala ortodoxă din Cernăuți, dar primarul din Cajvana a cumpărat proiectul de la un funcționar important al vremii căruia i-a oferit o pereche de boi. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Cajvana avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
al pronaosului. De asemenea, una din vechile uși interioare a fost mutată în peretele sudic al încăperii mormintelor unde s-a deschis o nouă intrare în biserică. Cu acest prilej, s-a refăcut și acoperișul. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Solca avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]