6,081 matches
-
spre prejudecățile despre început), să încercăm să rămânem încă aici, în zona unei neputințe metodologice de a înainta către "adevăr", asumându-ne stabilitatea (în fața scaunului de judecată, împreună cu tradiția filosofică). Poate că ceea-ce-este, ființa ca atare, dacă tocmai aceasta reprezintă miza unui demers filosofic, așa cum suntem instruiți de tradiție, chiar și atunci când acel ceva căutat, și tocmai de aceea găsit, este "fără ființă" (fiind, totuși, originarul, nemijlocitul, principiul etc.) se va deschide și se va arăta cu de la sine putere ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-a dreptul încarcerați în acel orizont al neputinței metodologice de a înainta către adevăr, având însă, nefiresc, o puternică senzație de certitudine asupra diverselor lucruri, primul dintre acestea fiind tocmai "ființa" noastră. Din perspectiva acreditărilor filosofice contemporane, mirările cu miză metodologică, așa cum sunt și cele de mai sus, reprezintă simptomul unei deficiențe "discursive". Doar expozeurile metodologice încărcate de certitudine constituie, pentru cei mai mulți dintre noi, semnele directe ale puterii de a filosofa (sau de a face filosofie). Cu toate acestea, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
da seamă de unele "fețe" non-raționale, de exemplu, "filotice"? Și putem da la o parte, fără riscul de a neantiza idealul însuși, aspectul său ontologic, oarecum firesc, renunțând la faptul că el presupune ceva ce este, luând în seamă doar miza sa directă în privința exercițiului unor funcții epistemice? Chiar și atunci când concentrăm discursul către arătarea de sine prin propria natură atât de amalgamată, idealul în cauză ocupă un loc în orizontul rostirii semnificative despre ceea-ce-este, aceasta reprezentând, cum spuneam mai sus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa directă în privința exercițiului unor funcții epistemice? Chiar și atunci când concentrăm discursul către arătarea de sine prin propria natură atât de amalgamată, idealul în cauză ocupă un loc în orizontul rostirii semnificative despre ceea-ce-este, aceasta reprezentând, cum spuneam mai sus, miza unui demers filosofic, chiar și atunci când se cere ca idealul în cauză să fie depășit. Poate chiar și atunci când tema explicită a demersului pe care îl pretinde este însăși cunoașterea, adică puterea de pătrundere în "taina lumii" structurată chiar pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și actele lor motivante pentru reconstrucțiile filosofice; rosturile acestei distribuiri ne vor fi clare abia după încheierea reducției judicative. Acum, poate că ele par simple prejudecăți; dar tocmai această "părere" asupra lor trebuie să intre în joc, fiindcă ea poartă miza diferenței dintre judicativ și non-judicativ și chiar a unei diferențe din interiorul dictaturii judicativului, anume aceea dintre judicativul constitutiv și cel regulativ. De aceea, părerea în cauză motivează proiectul unei "istorii fenomenologice a judicativului", care pune în mișcare tocmai aceste
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu trebuie confundat, raportat la primele reconstrucții fenomenologice, nici cu "idealitatea specifică" despre care vorbește Husserl ("semnificația în sine", "abstracția", "ideația", "specia" sau "generalitatea specifică") și nici cu "generalitatea", ca obiectualitate dată prin actul ideației, concept al lui Heidegger.19 Miza problemei cunoașterii în perioada dominată de sofiști și de cei trei filosofi "clasici" greci (Socrate, Platon și Aristotel) este natura obiectului cunoașterii. Această natură este dată în și prin obiectul pe care și-l însușește, în vederea prelucrării, "subiectul" cunoașterii (conștiința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o "metodologie transcendentală", ocupată cu câteva probleme "formale", toate referitoare la posibilitatea unui sistem complet al rațiunii pure. Analitica și dialectica, părțile logicii transcendentale, ocupă o parte din proiectul critic; și este vorba despre partea esențială a acestuia, raportat la miza sa: scoaterea la iveală a condițiilor de posibilitate a judecăților sintetice a priori. Tocmai pe baza cercetărilor din "Analitica transcendentală" și din "Dialectica transcendentală" poate fi operată diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă: prima problemă "tehnică" a proiectului critic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mod. Scopul acestei discuții ține, așadar, de deschiderea unui orizont de interpretare a sensurilor judicative kantiene din perspectiva problemei fundamentale a constituirii cunoștinței. Pe o asemenea cale ne apropiem de evidențierea condițiilor de posibilitate ale reducției judicative a judicativului constitutiv, miza acestei părți din lucrarea de față. Asupra "eficienței" judicativului constitutiv în ipostaza sa de proiect critic kantian se va discuta și mai departe. Constituirea cunoștinței veritabile reprezintă, și în contextul de față, orizontul de interpretare cel mai generos cu putință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau structurile operaționale constitutive. Accentul obiectual al demersului "analitic" kantian, din partea ultimă a Analiticii transcendentale, este o consecință a unui dezechilibru pe care filosoful l-a acceptat anterior, în favoarea aspectului operațional al constituirii fenomenale. Dar cred că mai există o miză, oarecum metateoretică, dar cu o anumită semnificație propriu-zis "critică", pentru acest accent: este vorba despre "respingerea idealismului" și formularea unei "teoreme" prin care Kant reafirmă dualitatea operațional-obiectuală a oricărui tip de constituire fenomenală (fenomen ca atare și cunoștință): "Conștiința simplă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
categorii ale intelectului pur. De aceea, cercetarea se va concentra chiar asupra acestui loc, trecând dincolo de el numai atunci când se va simți nevoia unor dovezi prin care să fie depășită insuficienta claritate a celor aflate în limitele sistematicii speciilor nimicului. Miza demersului o reprezintă, de fapt, posibilitatea de a indica tocmai contribuția "absenței" timpului la constituirea fenomenală proprie acestor două trepte ale sale: cea sensibilă și cea schematic-imaginativă. Neuitând măsura acestei contribuții în ceea-ce-este noumen-ul în raport cu fenomenul. Un aspect strict formal
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă, că își prescrie sieși regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De altfel, aceasta pare a fi miza lui Heidegger, deși, după cum am văzut, judicativul poate fi luat în seamă, până la proba contrarie decisivă, drept una dintre regulile de metodă ale analiticii existențiale. Deocamdată neelucidat, actul de timporizare a fiecărui "fact" (făptuiri) a Dasein-ului așadar, act cu totul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
său ultim, de analitica transcendentală kantiană). Și Heidegger pune la punct o metodologie a rostirii filosofice, cu certe intenții regulative și constitutive prin raportare la condițiile de acreditare a discursului de tip filosofic: la el, a discursului ce are drept miză depășirea metafizicii. Nu ne-am putea explica altfel, de exemplu, prezența abundentă a elementelor de metodologie filosofică în Ființă și timp, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, chiar în Scrisoare despre umanism (adică și în lucrări mai târzii) etc. Aceste fapte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aflăm în fața unui comentariu fenomenologic asupra problemei statutului copulativ sau/și existențial al lui "este" din structura judecății de predicație specifice logicii de tradiție aristotelică. În fond, este vorba despre o veritabilă reconstrucție ontologică a lui "este". Ceea ce înseamnă că mizele generale ale demersului sunt: necesitatea operării unei diferențe între sensul copulativ și cel existențial ale lui "este"; posibilitatea de a valorifica sensul existențial într-un demers propriu-zis ontologic, fără angajamentele specifice predicației, adică judicativului, pe cât cu putință. Revenind asupra analizelor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpul se află, tocmai datorită operaționalității sale, în fiecare "ființare" constituită; iar acest fapt are semnificație obiectuală. Împrejurarea din urmă este deosebit de semnificativă în ordinea constituirii enunțului în aspectul său obiectual. Prin enunț, susține Heidegger, privirea ambientală și-a trecut miza de la obiectul dat în unitatea sa ustensilică (ființare-la-îndemână) la obiectul care doar ființează (ființare-simplu-prezentă). "Ca"-ul originar, existențial-hermeneutic, propriu înțelegerii de primă instanță, care ia obiectul întâlnit drept lucru bun la ceva, este învăluit în enunț; capătă astfel evidență "ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Kleininger, Editura Humanitas, București, 1999. Heidegger, Martin, Prolegomene la istoria conceptului de timp, trad. Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2005. Heidegger, Martin, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, trad Bogdan Mincă și Sorin Lavric, Editura Humanitas, București, 2006. Heidegger, Martin, M., Despre miza gândirii, trad rom. Cătălin Cioabă, Gabriel Cercel și Gilbert Lepădatu, Editura Humanitas, București, 2007. Held, Klaus, "Husserl's Phenomenological Method", în Donn Welton (Ed.), The new Husserl. A critical Reader, Indiana University Press, Bloomington, 2003. Heraclit, (1) The presocratic philosophers
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființării adică Nimicul înțeles ca ființa însăși rămâne dat uitării?" Idem, "Introducere la ' Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 364. 179 Introducere la "Ce este metafizica?", p. 359. 180 Idem, "Timp și ființă", în vol. Despre miza gândirii, p. 52. 181 "Ce este metafizica?", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 44. 182 FT, p. 203. 183 FT, p. 208. 184 FT, p. 218. 185 FT, p. 217. 186 FT, p. 205. 187 FT, p. 211. 188
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
imaturitatea cronică a unui bleg. Ilia Ilici nu face nimic, dar motivațiile lui nu țin nici de psihologie, nici de sociologie. Oblomov e metafizician, e Hamlet în variantă rusească. Indecizia, deliberarea nesfârșită, suspensia oricărei opțiuni culminează în paralizie și moarte. Miza inadecvată pe un paradis al candorii, nevroza scrupulului nemăsurat, lehamitea, teama de complicațiile inutile ale unei lumi care, pe de altă parte, e inconsistentă, toate laolaltă compun o retorică a zădărniciei care blochează, demobilizează și, în final, ucide. Apuseanul Hamlet
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
insula cea verde sunt excentrice faptelor: tinerii îndrăgostiți își petrec vremea lângă lac, adorm în căpițe de fân proaspăt cosit, tot lângă lac, înoată pe rând în tăria nopții, urmărindu-se reciproc, dar revin la mal, sub teiul preferat. Deși miza este înalt metafizică imaginea frumuseții eterne -, în adâncimile trăirilor amestecate din Cezara se regăsesc, totuși, reflexe ale iubirii copilărești și materne. Ieronim/Eminescu simțea parecă un ghimp în inimă când ea era față, nu mai avea acea libertate de vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ci unor personalități emblematice pentru "fixonomia" târgului și epocii. S-a scurs, deci, un veac și mai bine de un sfert de la lansarea primului sondaj de opinie în spațiul mioritic! Avem toată siguranța că n-a fost măsluit n-avea miză politică. Dacă luăm de bune spusele lui Șuțu, Iașul era, pe atunci, o filială a raiului pe pământ: Se trăia bine, căci se răsplătea îndeajuns munca (se putea fără sindicate? n.n.). Se trăia larg, se trăia bine (și încă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de cele mai multe ori, este nocivă" și "obligă la lectură subalternă". Până acum, ne-am iluzionat pur și simplu, deoarece ""clasic", "capodoperă", "permanență" sunt termeni de jargon profesoral, simple ticuri verbale". La ce bun să inventăm un clasicism românesc, câtă vreme "miza pe clasici duce la dirijism și intoleranță", "exemplaritatea clasicilor deschide calea tuturor dogmatismelor", iar "noțiuni precum clasici și capodoperă sunt consolidate prin autosugestie". Un rol nefast l-ar fi avut și "Istoria..." lui Călinescu: "a izbutit să insinueze imaginea grandioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să i se încredințeze comanda formațiunii care va ataca reduta Grivița. Acum, după atâtea decenii, când avem posibilitatea unei priviri mai limpezi și mai detașate, înclinăm a crede în sinceritatea elanului patriotic, fără a neglija procentul de premeditare disperată în miza pe cartea reabilitării față de tron. Sub zidurile Griviței muriseră câteva mii de oșteni ruși, iar Batalionul 2 de vânători, pe care Candiano l-a condus la atac, a pierdut în sângeroasa zi de 30 august 1877, 5 ofițeri (din 9
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a fenomenelor psihosociale: lectura francofonă (Ethnopsychologie; Psychologie interculturelle), precum și cea anglofonă (Cross Cultural Psychology), și articulează deopotrivă tensiunea, dar și complementaritatea interpretativ-experimental promovată de cele două școli tradiționale. Un reper teoretic important al actualității, care constituie și o sinteză asupra mizelor și angajamentelor disciplinei, îl reprezintă cartea lui Michael Cole, Cultural Psychology: The Once and Future Discipline (1996/2003). Aceasta a obținut premiul anual Harvard University Press pentru "un demers major care vizează cunoașterea educației și societății", și a fost considerată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sintetică (Gavreliuc, 2006) și de primele referințe comparative (Pitariu, Budean, 2007; Gavreliuc, 2009; Glăveanu, 2009; Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Dincă, 2009), această paradigmă integrativă devine accesibilă și psihologilor români, care o asumă în studiile lor din ultimii ani. 1.2. Miza unei abordări proprii psihologiei interculturale. Definiții operaționale Psihologia interculturală urmărește studiul variabilității postulatelor psihologice în funcție de determinările culturale (registrul teoretic), precum și studierea formelor specifice de exprimare socială a subiecților inserați în culturi diferite (registrul practic). Miza cunoașterii interculturale este conferită de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din ultimii ani. 1.2. Miza unei abordări proprii psihologiei interculturale. Definiții operaționale Psihologia interculturală urmărește studiul variabilității postulatelor psihologice în funcție de determinările culturale (registrul teoretic), precum și studierea formelor specifice de exprimare socială a subiecților inserați în culturi diferite (registrul practic). Miza cunoașterii interculturale este conferită de amploarea unor cauze multiple. Avem în vedere, în primul rînd, prezența unor cauze de natură epistemologică, impuse de o necesară infuzie de relativism, izvorîte din constatarea variațiilor culturale, sociale și istorice ale comportamentelor subiecților. Reperele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în domenii diverse, care gestionează raportul interindividual și intergrupal între reprezentanții unor culturi diferite. Tot mai multe programe masterale și doctorale includ tematica interculturală, valorificînd potențialul de cunoaștere și acțiune furnizat de eterogenizarea identitară proprie unei lumi globalizate. în sfîrșit, miza abordării interculturale este conferită și de un ansamblu de cauze izvorîte din universalizarea unor probleme sociale, sugerînd vocația preventivă a unei opțiuni de acest gen. Astăzi, fenomene precum traficul de ființe umane, terorismul, șomajul, emigrarea nu mai pot fi izolate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]