5,311 matches
-
materiei. Mentalitatea tradițională considera minereul un embrion în pântecele Pământului-Mamă. Tendința firească a acestuia era de a se transforma, într-un timp foarte îndelungat, în aur. Eliade afirmă clar și direct: singurul fiu dorit al naturii este aurul. Ceilalți sunt „monștri”, „avortoni”, făpturi neizbutite. Or, susține din nou Eliade, alchimistul se interpune, mijlocind procesul și accelerând trecerea timpului. Se obține astfel aurul, cel care pe plan simbolic este echivalent cu nemurirea. În varii cărți ale sale, Mircea Eliade analizează scenariile istorico-simbolice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Pitești, Gherla, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, mai ales Aiud, Zarca Aiudului și pretutindenea în țară. Ca și cei din trecut, comunismul s-a năpustit valuri, valuri asupra Mișcării Legionare care s-a opus cu jertfe zguduitoare monstrului apocaliptic. Legionarii, prin lupta și jertfele lor, au zădărnicit și întârziat cu ani mulți nesătula gură de a ne devora total. Oastea legionară a fost decimată cu zecile de mii, dar nu răpusă. Azi, comunismul deghizat în democrație rămâne aceeași
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci/ L-a furat somnul de veci” (Epitaful unui hoț). Cultivând discret sau în forme violente, demascatoare
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
explicațiile atitudinii lui rigide. SCRIERI: 1 aprilie, București, 1873; 1 mai, București, 1874; Doamna Chiajna (în colaborare cu N. G. Rădulescu-Niger), București, 1891; Poeme pentru copii, București, 1897; Nuvele, București, 1899; Rime vesele, București, 1900; Versuri pentru copii, București, f.a.; Monstrul, București, 1907; Povestiri de război, București, 1907; Femeia cu ochii verzi, București, 1922. Traduceri: [Alfred de Musset, Émile Augier, Louis Ratisbonne, Eugène Manuel, Paul Déroulède, Ernest Grenet-Dancourt], Monologuri în versuri, București, 1891; [Albin Valabrègue, Edouard Pailleron, Georges de Porto-Riche, Paul
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri întruna mă latră // [...] Întreaga cornuta vedenie slută/ A țării-n robie căzută”. Se intensifică starea de revoltă, nevoia de răzbunare, ce se conturează clar acum, devenind predilecte în lirica militantă din anii ’50 a lui T., alături de tema războiului, a
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
ca o vijelie furioasă. Se adaugă „asaltul” a fel de fel de gângănii și de lighioane, fie țânțari însetați de sânge ori muște sâcâitoare, fie, în cealaltă extremă, coloși agresivi, ca elefanții și, în secvențe care își au trepidația lor, „monștrii apelor”, hipopotamii și crocodilii. Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu mai știe ce pățanii să înșire ca să stârnească și să întrețină interesul. Un ingredient ar fi trebuit să fie și umorul. Dar
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Verdaguer, București, 1931; El hombre mono y sus mujeres, pref. Domingo Fuenmayor, Barcelona, 1928; ed. (Misterele continentului negru), București, [1932]; El lago de los elefantes, pref. Miguel Rivas, Barcelona, 1928; ed. (Lacul cu elefanți), București, 1930; ed. București, 1990; El monstruo del água, pref. I. Ribera Roviro, Barcelona, 1928; ed. (Monstrul apelor), București, 1931; ed. (Monștrii apelor), București, 1958; Perdidos entre las fieras, pref. Miguel Rivas, Barcelona, [1928]; Corrida. Arte, sangre y pasión, pref. Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, H. Ionescu și
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Domingo Fuenmayor, Barcelona, 1928; ed. (Misterele continentului negru), București, [1932]; El lago de los elefantes, pref. Miguel Rivas, Barcelona, 1928; ed. (Lacul cu elefanți), București, 1930; ed. București, 1990; El monstruo del água, pref. I. Ribera Roviro, Barcelona, 1928; ed. (Monstrul apelor), București, 1931; ed. (Monștrii apelor), București, 1958; Perdidos entre las fieras, pref. Miguel Rivas, Barcelona, [1928]; Corrida. Arte, sangre y pasión, pref. Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, H. Ionescu și I. Vion, București, 1930; Peisagii iberice, București, 1930; Icoane dunărene
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Misterele continentului negru), București, [1932]; El lago de los elefantes, pref. Miguel Rivas, Barcelona, 1928; ed. (Lacul cu elefanți), București, 1930; ed. București, 1990; El monstruo del água, pref. I. Ribera Roviro, Barcelona, 1928; ed. (Monstrul apelor), București, 1931; ed. (Monștrii apelor), București, 1958; Perdidos entre las fieras, pref. Miguel Rivas, Barcelona, [1928]; Corrida. Arte, sangre y pasión, pref. Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, H. Ionescu și I. Vion, București, 1930; Peisagii iberice, București, 1930; Icoane dunărene, pref. Ion Simionescu, București, 1933
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
mii de feluri. Oștenii lui Măra „scuipă venin”, „se înalță din Ocean asemenea păsării Garuḍa”; înarmați cu munți în flăcări, aleargă urcând alți munți”; „aruncă cu șerpi născuți în Ocean”; „scot din el (pentru a și face arme din ei) monștri fabuloși”; „aruncă munți stâncoși în foc”; „aruncă copaci cu tot cu rădăcini și blocuri de fier fierbinte”; ploaia, tenebrele, fulgerul completează tabloul și figurează ca semnele cele mai caracteristice ale întregii scene. Meritele anterioare ale lui Śăkyamuni și dispoziția sa blândă, prietenoasă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
niște abuzuri, niște lucruri ireale... Atâta răutate câtă a fost În stare Securitatea să pună pe spatele copiilor... Nu știu cum o putut să aibă atâta răutate... Ăștia n-au avut copii? Ăștia n-au avut familie? Ăștia n-au avut... Erau monștri care au făcut ceea ce au făcut... Știți cumva ce Încadrare ați avut? Da. Articolul 208 din Codul Penal, În care am fost noi Încadrați, era crimă de uneltire contra orânduirii sociale. Procurorul a cerut schimbarea articolului de lege În baza
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tact. În vervă, Ernest Gavrilovici mi-i evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o toantă de-a lui Nădrag din satul meu, care umblă mereu desculță), pe băncile din parc. Formația acestora
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în orice caz, ar fi avut un ecou mult mai restrîns. *Roxana e cum nu se poate mai supărată că i-a intrat în cameră „o muscă foarte mare, foarte grasă, foarte rea, foarte activă”. Zîmbind, am plecat să vînez „monstrul”! *1940: „Acela a fost cel mai catastrofal din seria anilor catastrofali” (Geo Bogza, „Răscrucea nenorocirilor”, în „România literară”, 27 nov. 1980, p. 7). Atunci, în prima lună a verii, într-o sîmbătă, m-am născut. Sper să am cîndva timp
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noastre mîna pe cîrpa de șters tabla. M-am uitat în sală: tăticii și mamițele se amuzau. Neexistînd individualități puternice, clasa lui Ducu e mai omogenă, mai solidară, cu un climat de toleranță reciprocă. În cea a Roxanei sînt cîțiva „monștri de egoism”, fapt care a și dus la apariția „grupulețelor”, indiferente unul față de altul sau ostile. Acum armonizarea lor (pe care o încearcă J.C.) nu mi se mai pare posibilă. *După ședință, Jean Ciută mi-a reproșat (iar eu am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a actului creației și cu un spirit de sacrificiu demn de un român adevărat. Câinii morții este cu siguranță unul din cele mai importante romane românești contemporane, roman care a zguduit conștiința celor ce au avut posibilitatea să l asculte. Monștrii născuți din voința dictaturii au fost imortalizați de Paul Goma cu atâta forță, încât cu greu îți poți stăpâni sentimentele de repulsie care îți zguduie ființa. Stăruie întrebarea: A fost posibil așa ceva? Paul Goma este singurul scriitor român (căci scriitorului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
române de Securitate pentru exterior m-au făcut să cunosc toate aspectele hidoase ale spionajului comunist, deși în calitate de inginer am fost confruntat mai ales cu probleme tehnologice. Am fost martorul apariției unui mecanism complicat, care a luat treptat dimensiunile unii monstru hrănit de incapacitatea regimurilor comuniste de a-și produce propriile tehnologii, de exigențele Moscovei și megalomania conducătorului român. Din nefericire, timp de 20 de ani am fost implicat în activități care aveau ca obiect furtul de tehnologie din Occident. Această
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
infirmitate, nu de puține ori, așteptând să fie activizată, manipulată, Încolonată În cazonele valorificări birocratice ale cruzimii și aservirii, ale duplicității, ale indiferenței abrutizante. Îngerul tenebrelor nu este doar cronica persecuțiilor la care este supus artistul care a de-mascat monstrul orb și rapace, nu este doar cardiograma frântă a unei lumi despiritualizate și totuși Însetate de credință și adevăr. Este În primul rând și mai ales un „roman total”, făcut din vise, Îndoieli, știri de gazetă, convorbiri Întâmplătoare, În acea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și având trei coarne, era evocat prin numele pe care i-l dăduseră indienii, „odontotyrannos”. Fabuloasa apariție era menționată și În scrierile neopitagoreanului Philostratus și chiar Înaintea acestuia, În literatura iudaică apocaliptică, apoi În cartea lui Daniel (7.7), unde monstrul „odontotyrannos”, văzut cu aceeași escatologică oroare și spaimă, Întruchipa, prin „dinții de oțel și ghearele de bronz”, forța devastatoare pe care tiranii moderni o vor regenera cu proaspătă vitalitate. Nu eram deloc sigur că asemenea pedante precizări nu ar plictisi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aici o figură tutelară „eliberării de matcă”: preotul protestant și profesor de religie. Un pedagog temerar, care condamnase deschis, În clasă, „trufia nemților”. Hulit, șicanat, batjocorit de elevi, „cu tot sadismul de care era În stare o haită de mici monștri. Orele de clasă trebuiau să fi fost pentru el un adevărat iad - cum erau și pentru mine, căci Îl iubeam, sufeream cu el și eram laș - nu Îndrăzneam să-l apăr deschis”. Elevul Îl zărește, după război, pe fostul profesor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de gardieni de la școala de la Râmnicul Sărat. Toți erau selectați din oameni cu predispoziție spre crimă, lipsiți de sentimente umane și cu reflexe de fiare. În aceste celule nu avea voie să intre decât Locotenentul politic Ștefan, care era un monstru, cu un cap asimetric, masiv, caracteristic lombrozian. Limbajul pe care îl aveau nu consta decât din înjurături și epitete ca: Bandiților! Criminalilor! Nu avea nimeni voie să stea întins pe pat în timpul zilei, în afară de Oprișan Costache, care era tuberculos în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Se întreba cum funcționează o minte care este în stare să imagineze și să aplice atâtea sisteme de tortură, pentru cei condamnați și atâta deviere de la condiția umană pentru cei care erau puși să-i supravegheze, făcându-i din oameni, monștri. Totul părea o construcție a unei lumi supraumane, diabolice, făcută de însuși Satana, care îți planta în suflet întrebarea exprimată plastic de unul din cei ce au străbătut acest infern, Aurel Vișovan. O, Doamne, unde ești? Și astfel ajunge la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care nu le știm. în anii de încercări din timpul detenției, credința lui a crescut progresiv, pe măsura intensității suferinței. Proba cea mai concludentă, în acest sens, este căldura lui sufletească prin care a reușit să rupă, din galeria de monștrii ai „reeducării” pe unul din cei mai înrăiți, Nuti Pătrășcanu, care fusese pus în celulă cu el, pentru a-l tortura și el și-l face un învățăcel docil, al gazetăriei dintre cele două războaie. Acest fapt l-a costat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de undeva niște picături de apă lovind pământul. — De ce erau atât de furioși pe noi? am întrebat. — Nu pot suferi lumina și nici pe cei care trăiesc la lumină. Nu pot să cred că Simbolatorii s-au aliat cu asemenea monștri. La ce-or fi buni, totuși? În loc să-mi răspundă, m-a strâns de mână. — Știi la ce mă gândeam? — Nu. Aș vrea tare mult să plec cu tine în lumea aceea nouă. — Și să te lepezi de lumea asta? Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sunt făcute zob . Un mobil se naște din nimic . “Pozna” are ceva din folclorul religios medieval al evreilor ghetoului din Praga potrivit căruia rabinul Low a plăsmuit Golemul, pe fruntea căruia scriind o siglă misterioasă s-a transformat într-.un monstru devastator.) Ucronie Casian , ucronie ! Ia aminte la trillerul hagiografic , ista: “Onan își împrăștia semința pre pământ ... pedepsit de soția lui , Tamara !” Așa s-a născut ideea de revoluție la Iași, reprimată în fașă, mai salubris spus, sperma rasă cu mătura
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cronicile aparțin lui Mircea Ionescu-Quintus, Costin Monea, Mihail Crăciunescu, Octavian S. Mărculescu, Ion Tobor, Gheorghe Axente. La „Cronica literară”, Niculae Manolescu analizează, cu gust și discernământ critic, aparițiile editoriale curente, autorii comentați fiind Cezar Petrescu, V. Voiculescu (Urcuș), Dan Petrașincu (Monstrul), Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Mircea Gesticone, Haig Acterian (Shakespeare), Al. O. Teodoreanu, G. Tutoveanu, G. Banea, Aron Cotruș, Damian Stănoiu, B. Jordan, Gaby Michăilescu. Revista cultivă duelul epigramistic (Mircea Ionescu-Quintus, Leonida Secrețeanu, Costin Monea) și instituie un concurs de poezie
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]