5,091 matches
-
adevăr, într-o lumină defavorabilă postulatele teoretice din pricina cărora istoricul își interzice o metodă de cercetare, o formă sau alta de investigație. A te situa la intersecția celor două discipline, a încerca să le îmbogățești pe fiecare prin confruntarea lor mutuală nu înseamnă, de fapt, a face un lucru foarte îndrăzneț. Persistă o altă amenințare sau o altă ispită -, și mai redutabilă, în orice caz mai insidioasă. Aceleași structuri mitice, așa cum am spus, sînt susceptibile de a fi găsite în planul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
scop și în care oamenii se integrează, subordonîndu-se autorității; spre deosebire de societate, comunitatea este o asociație liberă, al cărui model îl constituie gruparea spontană a copiilor. Întemeindu-se pe această distincție, Petersen renunță la clasa tradițională care, nefiind alcătuită prin consimțămîntul mutual, nu reușește să-i angajeze pe toți elevii în jurul unui principiu comun, nu creează condiții pentru ca aceștia să lucreze din îndemn propriu, spontan, potrivit înclinațiilor. Clasa, spunea el, este o școală de instrucție (Lernschule) care se îngrijește numai de dezvoltarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unuia). Alteori, comportamentul lor era apatic, monitorul era mai puțin simpatizat. Stilul democratic provoca rar manifestări de agresivitate; dominantă a fost starea de satisfacție pentru modul cum erau antrenați în muncă; s-a constatat o creștere a gradului de simpatie mutuală, a coeziunii grupului. În sfîrșit, cel de-al treilea stil a provocat numeroase insatisfacții; nu-și puteau organiza activitatea, nu constatau progrese în îndeplinirea sarcinii lor; de aici și numeroase manifestări de agresiune. K. Lewin a explicat aceste manifestări prin
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Învățămîntul tradițional cu programe obligatorii, expuneri magistrale și cu examen nu înlesnește, după opinia lui Rogers, "învățarea experențială". Ce ar trebui să facă profesorul pentru a asigura o astfel de învățare? Să stabilească în clasă un climat pozitiv, de acceptare mutuală, care să-i permită să fie un participant la procesul colectiv de învățare. El, profesorul, se atașează grupului fără a cere sau impune ceva; el își ajută doar elevii să găsească problemele semnificative, problemele reale ale vieții: Dacă noi dorim
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale au devenit foarte populare în anii '60-'70. Aceste idei au fost aplicate de el la "grupurile de întîlnire", menite să favorizeze crearea unei atmosfere de încredere reciprocă, rezultată din absența oricărui directivism și din libertatea, ce se acordă mutual, de a-și exprima fiecare sentimentele și ideile; se obține astfel o mai profundă înțelegere a eului și a celorlalți, o mai mare independență personală, mal multă simpatie și toleranță, mai multă disponibilitate pentru schimbare și inovare (28, p. 9
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
A), potențializarea (P) și un principiu de densificare maximală a energiei (T). Orice manifestare a realității implică coexistența acestor trei principii, independente dar inseparabile. Considerate izolat, aceste trei principii sunt, deci, virtuale. Adevărata lor natură se revelează în interacțiunile lor mutuale: fiecare principiu interacționează cu el însuși sau cu celelalte două. Putem astfel vorbi despre o actualizare a actualizării (AA), despre o potențializare a actualizării (AP) și despre o actualizare în starea T (AT). În mod similar, putem introduce ceilalți șase
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
echilibrul social, reclamă prezența acestui factor. Ideea de bază pe care se sprijină societatea modernă e desigur aceea care, stipulând separația puterilor în stat, previne posibilitatea de a se ajunge la absolutism, dictatură, tiranie. Definirea precisă a competențelor și controlul mutual fac ca puterea legiuitoare, cea judecătorească și cea executivă să se armonizeze reciproc, asigurând un exercițiu cât mai deplin al drepturilor fiecărui cetățean. Problema e, în orice sistem democratic, ca nimeni să nu dețină atâta putere încât aceasta să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un exces de emotivitate. S-ar putea spune că e vorba de realități cu totul diferite, dacă nu chiar opuse. De fapt, entitățile ce concură la definirea conceptului sunt afine, iar relațiile dintre ele, construite milenar, presupun o anume permeabilitate mutuală. Cu trei secole în urmă, Brâncoveanu se simțea îndrituit să evoce "la nostra Europa". O tendință de a diminua sau chiar aboli distanțele dintre culturi pare de mult evidentă, dacă nu și justificată. Ea denotă pe de o parte o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prin alta e la fel de condamnabil. Cultura impregnată de "viziunea învingătorilor" spunea J.M. Domenach, nu trebuie să facă loc unei viziuni de "învinși". Echilibrul spiritual la care se cuvine să aspirăm în mod firesc trebuie să se întemeieze pe interacțiunea creatoare, mutuală, persistentă, eficace a tuturor culturilor, ceea ce presupune o reală permeabilitate din partea fiecăruia. În materie de cultură, principiul "care pe care" nu e admisibil, nici realist. La un examen mai atent, acolo unde se credea că ar fi vorba de aculturație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
soluționare necesita în primul rând o altă mentalitate, o nouă "ordine de gândire" pentru a folosi chiar sintagma titulesciană, al cărei sens era însă mai amplu, depășind sfera relațiilor româno-maghiare. Aceasta voia să însemne, în primul rând, voință de cunoaștere mutuală, efort de a-l înțelege pe "celălalt", permeabilitate. O schimbare semnificativă, în bine, se putea dobândi numai cu timpul, printr-o politică de cunoaștere și persuasiune. Ceea ce V. Pârvan scria, după întâia mare conflagrație, e perfect actual și poate sugera
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a schimbat de atunci mai deloc. O comisie mixtă avea misiunea să cerceteze manualele de istorie și să propună îmbunătățiri menite a contribui la schimbarea imaginii celuilalt, la interpretări mai apropiate de adevăr, a ușura cu alte cuvinte o comprehensiune mutuală. Rezultatele acelei comisii sunt însă insignifiante, iar alte modalități care să urmărească același scop nu știm să fi fost puse la lucru în mod eficient. Suntem acum, după confruntările dramatice din martie, în situația de a regândi sine ira et
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
prelungirea firească valorizantă, a actului istoric și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la rândul ei asupra istoriei. Registrele comunică între ele, transferul de substanță este mutual. "Istoria, s-a spus, este inseparabilă de istorie", observația îl implică pe observator. Calitatea acestuia din urmă determină în bună măsură calitatea discursului istoric. Este vorba de însușiri personale, desigur, însă și de calitatea experienței de care dispune istoricul. De
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se adună acolo atâta lume dispusă a-și vorbi fără să se cunoască, numai după o discretă "lectură" a ecusonului de identificare, încât se poate conta pe o experiență demnă de interes. Asemenea contacte înseamnă pe de o parte cunoașterea mutuală, iar pe de alta un mod de a "scurtcircuita" informația în domenii de interes comun. Fiecare participant e, de regulă, deținătorul unei experiențe complexe și poate da seama, rapid, de ceea ce e în adevăr esențial. Cărți, extrase, programe, circulă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
31). Învățătorul trebuie să pornească în activitatea sa de la faptul că fiecare disciplină de învățământ este interdisciplinară și orice activitate desfășurată trebuie să implice „ o logică a descoperirii, bariere care sunt suprimate, comunicarea între diferite domenii ale cunoașterii, o fecundare mutuală” (T. B.Bottomore, 1986, p. 33). Totodată învățătorul trebuie să răspundă , prin activitatea sa, în învățământul primar la întrebările: „Este interdisciplinaritatea un obiectiv important și demn de aplicat ?” ; Se poate lucra pentru atingerea acestui obiectiv într-un mod conștient și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de simulare se vor face după ce ați îndeplinit cerințele de concurs! OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE ASTRONOMIE 2004 -JUNIORI 1. Cunoașteți constelațiile? Recunoașteți constelațiile din fotografie (bolta cerească vazută spre vest) și alegeți din lista de mai jos denumirea corespunzătoare. 4. Eclipsa mutuală a doi sateliți ai lui Jupiter Figura de mai sus prezintă curba de lumină a unui fenomen de eclipsare mutuală între sateliții galileeni Io (J1) și Europa (J2). Principial, fenomenul este asemănător eclipselor de Luna, cu deosebirea că în cazul
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Recunoașteți constelațiile din fotografie (bolta cerească vazută spre vest) și alegeți din lista de mai jos denumirea corespunzătoare. 4. Eclipsa mutuală a doi sateliți ai lui Jupiter Figura de mai sus prezintă curba de lumină a unui fenomen de eclipsare mutuală între sateliții galileeni Io (J1) și Europa (J2). Principial, fenomenul este asemănător eclipselor de Luna, cu deosebirea că în cazul de față avem de a face cu trecerea unuia dintre sateliții galileeni prin conul de umbră al celuilalt. Studiind figura
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză a tipurilor de supervizare (obiectivele studiului) Efectele supervizării se pot exprima în termeni de acumulare a cunoștințelor și deprinderilor supervizaților pentru implementarea proiectelor. Avem
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
simultan în spațiu, Saussure a opus limba naturală sistemelor de comunicare vizuală care oferă "complicări simultane pe mai multe dimensiuni" (CLG: 103). Pornind de la linearitate, lingvistul genevez afirmă caracterul discret al limbajului (în opoziție cu continuu), rezultat al caracterului diferențial, mutual opozabil al semnelor lingvistice. 4. CHARLES SANDERS PEIRCE SI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei Dacă pentru Saussure și lingvistica de obediență saussuriană semnul rezultă din reuniunea semnificantului și semnificatului sau a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca ansamblu de principii ce reglementează activitatea discursivă (maxime conversaționale la Grice, legi ale discursului la Oswald Ducrot, postulate conversaționale la Gordon-Lakoff). Discursul, conversația, dialogul în varianta cooperativă formulată de Paul Grice (1975) sînt reprezentate de o succesiune de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția fiecărui participant trebuie să fie determinată ceteris paribus de momentul și scopul sau direcția acceptată a schimbului discursiv"), actorii discursivi trebuie să respecte un set de maxime: * a cantității (contribuția discursivă trebuie să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiect al încrederii și mediator al încrederii (în persoane, partide, instituții). Declinul masiv al încrederii, rezultantă a scandalurilor din viața publică (din Japonia în SUA, din Franța în România sau Italia) și eșecurilor economice (recesiune, falimente ale băncilor și fondurilor mutuale, cădere liberă a monezilor naționale est-europene etc.) ar putea fi stabilizat sau chiar dezinversat de mass-media prin promovarea transparenței comunicaționale și a eticii responsabilității (în locul "eticii" utilitare). Ni se pare demn de menționat în această privință rolul justițiar al mass-media
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vremii. Problema nu era nici simplă, nici banală. De pildă, Platon afirma că "zeii există, ei sînt preocupați de soarta omenirii și nu mai pot fi mituiți prin sacrificiu"31. Odată cu această afirmație se conturează ideea imposibilității existenței unui contract mutual între om și zeu. Mai rezervat, Tucidide credea că, în principal, criza socială și politica sunt cauzele care conduc la creșterea superstiției în rândul oamenilor. Când lucrurile merg prost, masele recurg la speranțe deșarte date prin oracole și preziceri"32
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
one, different from the one proposed by modern science. Referring to this aspect, documenting and field studies led me to some unexpected observations. Between divination and science we can find some connections that materialize in special attitudes: rejection and refusal, mutual justification and neutrality. The rejection and refusal are normal things. Actually, it's about two different knowledge paradigms. Ion Petru Culianu explains this fact by the paradox of the apterous fly. More that this, at social level, this would mean
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
authority dispute. The priest, the magician, the fortune teller, the doctor, the chemist, the judge, all of them dispute their authority and their skills in solving social and individual problems. It's more difficult to think about the trial of mutual justification. The situation is a real one that can be found either in the interdisciplinary approaches or in the case of the divinatory practices. On one hand, can be noticed the desire of the modern scientists to be closer to
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
moment poate fi aducătoare de satisfacții, replica dură aduce mari daune unor relații. Rareori conduce la o evaluare corectă a problemelor reale sau Ia posibile compromisuri. Mai mult. generează certuri aprinse și-i face pe oameni să-și piardă respectul mutual ('încerc să-l conving cu argumente, dar el tot ce găsește de făcut este să urle. Nu cred că are ceva materie cenușie în cap!") și respectul față de ei înșiși ("De ce i-am spus asta? Acum chiar o să creadă că
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]