4,587 matches
-
Armata Niemen și Armata de pe Bug. Echilibrul de putere pe Frontul de Est s-a schimbat dramatic 13 armate ale Puterilor Centrale înfruntau nouă armate rusești slăbite. Sub presiunea Kaiserului, Falkenhayn le-a oferit lui Hindenburg și Ludendorff permisiunea unei ofensive în regiune. Având în vedere aceste evoluții, Stavka a decis să pună în aplicare o retragere tactică cu scopul de a obține timpul necesar pentru a activa potențialul industrial rus capabil de a sprijini efortul de război. Cea mai gravă
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]
-
a sprijini efortul de război. Cea mai gravă problemă pentru Armata Rusă în primăvara anului 1915 a fost lipsa armelor și a muniției, astfel un număr mare de oameni care au fost mobilizați în 1914 nu aveau nicio armă. După Ofensiva Gorlice-Tarnów de la începutul lunii iunie 1915, trupele lui August von Mackensen au traversat râul Sân și au capturat Przemyśl. La data de 20 iunie, comandantul rus a ordonat retragerea din Galiția, iar pe 22 iunie, germanii au ocupat Lvov, capitala
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]
-
brutal și transferați spre est. Grație cuceririi Liovului, generalul Mackensen a fost promovat la gradul de feldmareșal, comandantul unui grup de patru armate austro-germane. Între 23 și 27 iunie germanii au trecut, de asemenea, râul Nistru, în cele din urmă ofensiva a fost oprită la începutul lunii iulie, din cauza contraatacurilor rușilor. Pe 13 iulie, armatele Puterilor Centrale au reluat ofensiva. Linia unităților rusești a intrat în criză și a fost retrasă pe noi poziții defensive (Ivangorod-Lublin-Chełm). Varșovia a fost al doilea
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]
-
grup de patru armate austro-germane. Între 23 și 27 iunie germanii au trecut, de asemenea, râul Nistru, în cele din urmă ofensiva a fost oprită la începutul lunii iulie, din cauza contraatacurilor rușilor. Pe 13 iulie, armatele Puterilor Centrale au reluat ofensiva. Linia unităților rusești a intrat în criză și a fost retrasă pe noi poziții defensive (Ivangorod-Lublin-Chełm). Varșovia a fost al doilea cel mai mare oraș european care a căzut în mâinile germanilor, exact la un an după cucerirea Bruxelles-ului
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]
-
planuri au fost propuse și de către membrii minorității germane din Polonia din zona Łódź, care au protestat față de și, într-o scrisoare adresată guvernului german, au cerut anexarea vestului Poloniei de către Germania și colonizarea acestor zone cu etnici germani. După ce ofensiva germană a eșuat în bătălia de la Verdun și Austria a suferit eșecuri militare împotriva Italiei, generalii Hindenburg și Ludendorff, acum și o forță din ce în ce mai dominantă în politica din Germania și Austria, și-au schimbat pozițiile față de Polonia: după ce anterior considerau
Regatul Poloniei (1916-1918) () [Corola-website/Science/337132_a_338461]
-
de colonelul Ioan Rășcanu, fostul șef al Secției operații din Marele Cartier General. Conferința a stabilit proiectul planului general de operații al Antantei pentru anul 1917. Referitor la frontul românesc, planul prevedea o operație ofensivă în primăvara lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând la latitudinea autorităților militare ruse să stabilească direcția loviturii principale și numărul de lovituri rezervate pentru Frontul de est. Forma inițială a planului a fost coordonată și agreată de comandamentele rus și român
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de executare a operațiilor nu coincideau, linia directoare a planului era de a se realiza fixarea forțele inamice prin executarea de lovituri de fiecare dintre armate, în vederea împiedicării transferului de către inamic a forțelor de pe un teatru de operații pe altul. Ofensiva rusă era planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
fixarea forțele inamice prin executarea de lovituri de fiecare dintre armate, în vederea împiedicării transferului de către inamic a forțelor de pe un teatru de operații pe altul. Ofensiva rusă era planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat declanșarea ofensivei ruse preconizate. Pentru a clarifica situația, între 22 aprilie/5 mai-29 aprilie
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
planificată a se desfășura la începutul lui martie 1917 în Galiția, în timp ce ofensiva pe frontul român trebuia să înceapă în luna aprilie, concomitent cu acțiunile forțelor Antantei pe celelalte fronturi. Izbucnirea revoluției din Rusia (februarie/martie 1917) a amânat declanșarea ofensivei ruse preconizate. Pentru a clarifica situația, între 22 aprilie/5 mai-29 aprilie/12 mai 1917, prim-ministru Ion I.C. Brătianu, însoțit de generalul Constantin Prezan, a efectuat o vizită la Petrograd, iar la începutul lunii mai, generalul Prezan s-a
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
formulate de Marele Cartier General Român, rușii au acceptat modificarea din nou a planului, în sensul executării unei lovituri pe două direcții divergente astfel: un grup de 4-6 divizii române aflate în reorganizare, să spargă frontul în sectorul Nămoloasa dezvoltând ofensiva spre Râmnicu Sărat, în timp ce Armata 6 rusă să atace în direcția Brăila, cum fusese prevăzut inițial. Deoarece marile unități române preconizate a lua parte la ofensivă nu au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
de 4-6 divizii române aflate în reorganizare, să spargă frontul în sectorul Nămoloasa dezvoltând ofensiva spre Râmnicu Sărat, în timp ce Armata 6 rusă să atace în direcția Brăila, cum fusese prevăzut inițial. Deoarece marile unități române preconizate a lua parte la ofensivă nu au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii iunie 1917. Forțele româno-ruse erau formate din 32,5 divizii de infanterie - 26 ruse și 6,5 române, 13 divizii de cavalerie ruse și 2 brigăzi
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
spargă frontul în sectorul Nămoloasa dezvoltând ofensiva spre Râmnicu Sărat, în timp ce Armata 6 rusă să atace în direcția Brăila, cum fusese prevăzut inițial. Deoarece marile unități române preconizate a lua parte la ofensivă nu au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii iunie 1917. Forțele româno-ruse erau formate din 32,5 divizii de infanterie - 26 ruse și 6,5 române, 13 divizii de cavalerie ruse și 2 brigăzi de cavalerie române. Diviziile ruse de infanterie erau
Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 () [Corola-website/Science/337140_a_338469]
-
11 noiembrie 1918.<br> Drapelul de luptă al regimentului fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III: În campania anului 1916 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie, participând la Operația ofensiva în Transilvania , Bătălia de pe Valea Prahovei, Luptele de pe aliniamentul Cricov-Ialomița, Luptele de pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru, precum și al acțiunile militare care au condus la stabilizarea frontului pe Siret. În campania anului 1917 Regimentul 2 Vânători a participat la acțiunile militare în
Regimentul 2 Vânători (1916-1918) () [Corola-website/Science/337211_a_338540]
-
militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie
Brigada 22 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337269_a_338598]
-
militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Bătălia de pe Valea Oltului. În campania anului 1917 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
regimentele componente au fost contopite în Regimentul 45/60 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 23 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 33 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Bătălia de la Brașov, Bătălia de pe Valea Prahovei și Bătălia de la Râmnicu Sărat. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 33 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 3 Infanterie, alături de Regimentul 2 Vânători, Brigada
Brigada 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337273_a_338602]
-
regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 27 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 38 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 8 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 38 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 8
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
superioare de protejare a convoielor atât pe mare cât și din aer. Boulogne a fost folosit începând cu decembrie ca punct de comandă pentru mișcarea trupelor britanice dinspre sau înspre Anglia. Pe 10 mai 1940, germanii au declanșat "Fall Gelb", ofensiva împotriva Franței, Belgiei și Tărilor de Jos. În doar câteva zile, blindatele germane au reușit să străpungă centrul frontului francez la Sedan și să înainteze în forță spre vest, de-al lungul văii râului Somme. Dat fiind faputl că britanicii
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
și să-și concentreze toate forțele în direcția Balcanilor. Planurile militare turcești prevedeau un război de apărare pe teatrul de război în Balcani pe două linii: pe Dunăre și minții Balcani, iar în Caucaz era prevăzut și un plan de ofensivă . Planurile militare rusești în cadrul acestui deziderat au fost întocmite în 1827 de către Șeful Statului-major baronul I. Diebici, care le va transmite Comandantului suprem al armatei a II-a generalului Wittghenstein . Planul definitiv a fost emis abia la 22 martie 1828
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
trebuia să ducă principalele operații militare, nu a participat la întocmirea acestui plan care nu corespundea potențialului real al armatei . Luptele din Caucaz urmau să asigure din spate frontul din Balcani și să slăbească forțele inamicului, în special la Dunăre. Ofensiva în Caucaz urma în direcția Caras - Erzerum . Campania din 1828 pe frontul din Balcani În ce privește de intervenția trupelor ruse pe teritoriul Principatelor române, atitudinea poporului român poate fi rezumată prin celebra frază a domnitorului Ioniță Sandu Sturza: „Nici n-am
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
orele 11.00 lagărul turc se afla în mîinile rușilor. La 30 mai sunt definitivate lucrările pentru montarea podului pe Dunăre, după care pe malul drept trece corpul al III-lea. În aceeași zi generalul Madatov ocupă cetatea Isaceea . În ceea ce privește ofensiva spre Balcani, a fost aleasă calea litoralului Mării Negre. La 1 iunie este ocupat Babadagul, iar la 6 iunie trupele rusești se opresc în satul Caras, întrucît armata rusă era repartizată la prea mare depărtare una de alta, fără a putea
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
Principatele . Luptele încruntate pentru cetatea Giurgiu încep la 21 iunie și deși timp de 9 ore armata comandantului turc Cuciuc-Ahmed-pașa care a atacat prima a fost distrusă, armata rusă s-a limitat la „șederea sub cetate”, fără a trece în ofensivă. Luptele pentru Silistria nu s-au încheiat cu succes pentru ruși, astfel obiectivul de bază al campaniei din 1828 din Balcani nefiind atins. În cadrul luptelor au participat, ca și în războaiele ruso-turce precedent și voluntari români. În luptele de la Cioroiu
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
ireal elaborat, și a situației în care se afla armata țaristă - epidemiile de ciumă și holeră, lipsa produselor alimentare, și nu în ultimul rînd a armamentului, cît și organizării proaste a armatei ruse. Campania din Caucaz este deschisă prin începerea ofensivei contra cetății Anapa, care este cucerită de flota Mării Negre și un detașament rusesc. Paralel sunt începute acțiuni în direcția cetății Karsa prin Gumra. La 14 iunie generalul Paskevici cu armata sa trece râul Arpaciai și înaintează spre Karsa. La 17
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
21 august spre Ardagan, care, părăsită de turci, este ocupată de ruși la 22 august. În urma asediului cetății Poti (litoralul Gruziei) de către generalul Ghesse, la 15 iunie comandantul garnizoanei turcești Aslan-bec ia înmînat cheile cetății. La 25 august Ciavciavadze începe ofensiva în pașalîcul Baiazet. În dimineața zilei de 28 august, cînd acesta a ajuns în orașul Baiazet, a venit un sol din partea lui Beliuli-pașa și i-a deschis porțile cetății. După care au fost ocupate, fără luptă, orașele Diadin, Hamura. Practic
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]