5,154 matches
-
op. cit., 1985, p. 23. 453 Idem, p. 25. 454 Idem, pp. 27-28. 455 Donald Wayne Viney, p. 35. 456 George L. Goodwin, op. cit., p. 219. 457 Vezi David A. Pailin, op. cit., p. 106. VLAD VASILE ANDREICA Prefață 2 1 Argumentul ontologic și problema existenței în filosofia analitică 4 5 IONEL NARIȚA Prefață Prefață VLAD VASILE ANDREICA Argumentul ontologic în filosofia analitică Argumentul ontologic și problema existenței în filosofia analitică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
35. 456 George L. Goodwin, op. cit., p. 219. 457 Vezi David A. Pailin, op. cit., p. 106. VLAD VASILE ANDREICA Prefață 2 1 Argumentul ontologic și problema existenței în filosofia analitică 4 5 IONEL NARIȚA Prefață Prefață VLAD VASILE ANDREICA Argumentul ontologic în filosofia analitică Argumentul ontologic și problema existenței în filosofia analitică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
op. cit., p. 219. 457 Vezi David A. Pailin, op. cit., p. 106. VLAD VASILE ANDREICA Prefață 2 1 Argumentul ontologic și problema existenței în filosofia analitică 4 5 IONEL NARIȚA Prefață Prefață VLAD VASILE ANDREICA Argumentul ontologic în filosofia analitică Argumentul ontologic și problema existenței în filosofia analitică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sprijină pe capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv educative, În procesul de Creativitate și progres tehnic 84 Învățământ, după un program bine fundamentat, prin segmentarea rațională a informației după principii ontologice și gnoseologice, având drept rezultat ridicarea muncii independente a elevilor sau studenților, ca și individualizarea conducerii procesului de Învățare de către personalul didactic. Pentru ca cei instruiți să obțină succese În Însușirea cunoștințelor În timpul muncii lor independente, activitatea de Învățare trebuie să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sprijină pe capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv educative, În procesul de Creativitate și progres tehnic 84 Învățământ, după un program bine fundamentat, prin segmentarea rațională a informației după principii ontologice și gnoseologice, având drept rezultat ridicarea muncii independente a elevilor sau studenților, ca și individualizarea conducerii procesului de Învățare de către personalul didactic. Pentru ca cei instruiți să obțină succese În Însușirea cunoștințelor În timpul muncii lor independente, activitatea de Învățare trebuie să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
filosofice; nu există un frumos al Bisericii și altul al artei. Există un singur adevăr, care ia aspectul binelui în practica dragostei și aspectul frumosului în plăsmuirile artei. El nu se impune samavolnic, ci se îmbrățișează cu credința, în virtutea libertății ontologice a omului. Drumul credinței, înțelegând prin aceasta aderența neclintită la revelație, duce prin Dumnezeu la esența lumii și a vieții. Din această aderență curge ca izvorul din stâncă modul teandric de a cerceta, de a filosofa, de a înfăptui și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de fum teoretic, în care culminează orgoliul autonom, e salutat cu hohote de sadică satisfacție de tartorul iadului, inspiratorul biblic al trufiei omenești. E aproape de prisos să amintim că autonomia e altceva decât ideea libertății creștine. Pornind din aceeași rădăcină ontologică, libertatea creștină e înfrângerea autonomiei individuale. Suficientă sieși acolo, rațiunea umană se recunoaște insuficientă dincoace. Exercițiul libertății creștine începe de fapt cu această recunoaștere a insuficienței individuale și continuă, în consecință logică, cu împlinirea ci în perfecțiunea divină. Să observăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Prin negație, ateismul afirmă în chip întors existența lui Dumnezeu. El e o pervertire a inteligenței, în felul demonilor, care cred și ci în existența lui Dumnezeu de vreme ce lucrează împotriva voinței lui. Dar cu aceasta atingem acel abis al libertății ontologice, care e însăși rădăcina spiritului creat. în creștinism, armonia sau dezacordul dintre religie și cultură, care dă conținutul coexistenței lui istorice, se desfășoară între cele două extreme, care sunt: libertatea omului și harul dumnezeiesc. În mod natural, omul e înzestrat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cultură, care dă conținutul coexistenței lui istorice, se desfășoară între cele două extreme, care sunt: libertatea omului și harul dumnezeiesc. În mod natural, omul e înzestrat cu diferite aptitudini sau daruri de a face și de a crea. În virtutea libertății ontologice, el le poate mânui sau îndruma încotro voiește. E incontestabil că el poate să se manifeste ca poet, ca artist plastic, ca muzician, ca filosof și ca savant, făcând abstracție de creștinism sau de harul dumnezeiesc. Căci una e harul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vieții istorice fecunditatea imensă pe care au dat-o culturii fie ortodoxia, fie catolicismul. Singurul lucru adevărat din citatul pe care l-am făcut e că există artiști creștini și artiști necreștini. Această îndoită posibilitate e dată în natura libertății ontologice despre care am vorbit. În ce privește artiștii, savanții și filosofii creștini, vom distinge două categorii, după destinația specială a operei lor. Astfel, din întâia categorie fac parte cei ale căror opere sunt destinate să fie încorporate în cultul bisericesc și să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ideea de formă, care e tomistă în măsura în care e aristotelică. ,Formă va să zică principiul care face perfecțiunea a tot ce există, care constituie și desăvârșește lucrurile în esența și în calitățile lor, care în sfârșit, dacă mă pot exprima astfel, e secretul ontologic pe care îl poartă în ele, ființa lor spirituală, misterul lor operant; e înainte de toate principiul propriu de inteligibilitate, claritatea proprie a oricărui lucru. Astfel orice formă e o urmă sau o rază a Inteligenței creatoare imprimată în inima ființei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Astfel, imoralitatea în artă nu se circumscrie într-o sferă abstractă, ci privește întreaga viață națională. În fața societății, artistul e responsabil ca și preotul. Cu atât mai responsabil cu cât darul ce i s-a dat e mai mare. Libertatea ontologică e substanța intimă a spiritului omenesc, e însăși măduva personalității. În ea rezidă toată demnitatea omului de purtător al chipului lui Dumnezeu, dar și toată responsabilitatea lui morală. Teoria, care apără libertatea nelimitată în artă, apără de fapt iresponsabilitatea creatorilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care apără libertatea nelimitată în artă, apără de fapt iresponsabilitatea creatorilor de artă. Dar cum putem socoti iresponsabili moralmente tocmai pe cei investiți de Dumnezeu cu darul extraordinar de a-i reproduce chipul creator în ordinea naturală a lumii? Nelimitată ontologic, înlimitele puterii creaturale, libertatea individuală se mărginește în viața socială de celelalte libertăți individuale. Ea se îngrădește ca proprietățile materiale. Legile, fără de care viața colectivă nu poate dura, corespund din ordinea morală acestor îngrădiri din ordinea materială. Nelimitat de nimeni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Instinctul sexual în funcția lui normală e legat de o anumită voluptate pusă de Dumnezeu ca mijloc prin care se asigură procreația. În lumea animală, el funcționează în chip inconștient numai în această direcție normală. Omul, bucurându-se de libertatea ontologică, are facultatea să separe scopul determinat al instinctului, care e procreația, de mijlocul lui de realizare, care e voluptatea, și să transforme voluptatea în scop unic al iubirii. Devierea instinctului de la scopul procreator și consumarea lui în voluptatea sterilă constituie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
libertate proprie, ceea ce îl ridică mai presus de marele cosmos, pe care îl rezumă. Omul în lume e creator nu ca produs al rasei, al mediului și al momentului, ci ca imagine vie a lui Dumnezeu, mișcându-se în zona ontologică a libertății individuale. Rezumat al rasei, al mediului și al momentului, el personalizează aceste elemente în virtutea libertății proprii și a darului creator cu care e înzestrat. În această lumină, orizontul izvoarelor de inspirație se confundă cu orizontul libertății în care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a sfințeniei, e după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Omul numai după chipul lui Dumnezeu nu e desăvârșit moralmente. Adam a fost creat după chipul lui Dumnezeu cu perspectiva de a fi desăvârșit după asemănare. Această desăvârșire atârna de libertatea ontologică a persoanei sale. Dacă Adam ar fi rămas în armonia paradisiacă a harului dumnezeiesc, conlucrând cu el din liberă voință la împlinirea poruncilor ce i s-au dat, desăvârșirea lui morală ar fi fost o realitate, iar păcatul inexistent. A
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie să reamintim că în viziunea mistică a contemplației ceea ce descoperă omul de un preț fără pereche e cunoașterea de sine, e vederea propriei obârșii cerești, e intuirea rădăcinii sale ontologice. Suntem făpturi concrete în timp și în spațiu, dar ca idee trăim din veșnicie în Dumnezeu. Adevărul acesta al existenței noastre ideale metafizice, al nemuririi noastre create, dă perspectivă infinită strofei ce urmează: îngemănând potrivnice silințe, Cobor zâmbind din alba
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
esență, lingvistul din Montevideo precizează, mai întâi, că limbajul este o "activitate umană" sau o "facultate umană"195, sintagmă în cadrul căreia ambii termeni sunt definitorii. Pe de o parte, limbajul este o "activitate umană", adică o activitate determinantă pentru statutul ontologic al omului. Limbajul - afirmă Coșeriu pe urmele lui Hegel - este "una dintre cele două dimensiuni ale existenței omului; cealaltă fiind munca. Omul este singura ființă care muncește și care vorbește, în sensul propriu al acestor termeni. Prin muncă, omul își
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
preterit", "actual"/"non-actual" ș.a.); e) semnificatul ontic, adică "valoarea existențială atribuită în mod intențional stării de lucruri la care se referă o frază ("propoziție")"; de exemplu, fr. Jean lit și Jean ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
măcar în mod implicit, câmpul idiomatic al FURIEI conține și o serie de evaluări privind fenomenul desemnat. Chiar și metaforele conceptuale derivate din scenariul prototipic (FURIA E O SUBSTANȚĂ CARE DEPOSEDEAZĂ INDIVIDUL DE PROPRIUL SĂU CORP) cuprind aprecieri de natură ontologică (FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ), psihologică (FURIA ESTE O BOALĂ/NEBUNIE) sau estetică (FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ); iar, prin aceasta, ele evidențiază și anumite atitudini etice referitoare la procesul subsecvent. În consecință, am putea spune că, aidoma celorlalte configurații
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poetice, un act mult mai radical, de natură transfigurativă: acesta presupune, în ultimă instanță, nu doar un simplu transfer "semantic", ci o transgresiune a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Domnu Stamatin echivalează cu o strategie diaforică, menită să scoată în relief opoziția ireductibilă NEBUNIE (= "imanență") vs. MOARTE (= "transcendență"). Această dizanalogie este mediată apoi, în manieră endoforică, cu ajutorul celeilalte expresii, în cadrul căreia culturemul săltat deschide o nouă dimensiune, a "verticalității" ontologice, grație schemei imagistice a ASCENSIUNII. În sfârșit, strategia epiforică a construcției de sens, pe care suntem capabili să o sesizăm abia retrospectiv, pe măsură ce luăm contact cu adevărurile fundamentale expuse de Domnu Stamatin, constă în "depășirea" tensiunii NEBUNIE vs. MOARTE prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relația dintre semne și "cunoașterea lucrurilor", care se concretizează mai ales prin ocurența unor simboluri și miteme aparținând textului biblic. Culturemele "Domnul (Dumnezeu)" și "Raiul", schemele imaginative ASCENSIUNE vs. CĂDERE, RODNICIE vs. PUTREZICIUNE, LUMINĂ vs. ÎNTUNERIC și opozițiile etice și ontologice BINE vs. RĂU, CREDINȚĂ vs. NECREDINȚĂ, VIRTUTE vs. PĂCAT, MATERIAL vs. SPIRITUAL îndeplinesc, prin forța lor evocativă, un rol crucial atât în articularea cuantelor, cât și în aceea a câmpurilor referențiale. Totodată, relația amintită se dovedește relevantă și în ceea ce privește încadrarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Putem izola Câmpuri precum S.U.A., Războaiele napoleoniene, Filozofia, "lumea" din romanul lui Tolstoi Război și pace, lumea de azi, memoria culturală etc. Folosesc cu precauție termenul "a izola", deoarece, în concepția mea, un Câmp sau un cadru nu sunt entități ontologice fixe; delimitarea lor depinde de strategiile de referință, înțelegere și explicare. Orice cr, cum ar fi "o petrecere" în Război și pace, poate fi alcătuit dintr-o serie de cr-uri mai mici (personaje, grupuri, dans, băuturi etc.)./ Nu există nicio
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
omului. Nu există o diferență de esență între imaginea perceptivă și cea imaginată și atunci de ce este necesar să reducem imaginarul doar la nivelul imaginilor ce au drept sursă imaginația? Analiza imaginarului trebuie să se realizeze raportându-ne la realitate. Ontologic, ceea ce numim drept "realitate" există ca atare, dar cunoașterea ei este posibil doar fenomenologic. Astfel interacțiunea dintre om și realitate se construiește o lume specială care este o sumă a reprezentărilor omului asupra realității. Dar această lume nu este o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]