8,290 matches
-
odinioară Pentru Românie Mare! Hai să dăm suflet cu suflet Toți românii de afară Ce ne-am săturat de umblet Și cerșit din țară-n țară! Hai să dăm lacrimi cu lacrimi Să scăpăm de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru plânsa noastră țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte
HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345264_a_346593]
-
Pentru Românie Mare! Hai să dăm suflet cu suflet Toți românii de afară Ce ne-am săturat de umblet Și cerșit din țară-n țară! Hai să dăm lacrimi cu lacrimi Să scăpăm de-a urii gheară, De-ale patimilor patimi Pentru plânsa noastră țară! Hai să dăm clopot cu clopot, Glas de doină dulce-amară În al dorurilor clocot Pentru neam și pentru țară! Hai să dăm munte cu munte, Sat cu sat, moară cu moară, Râu cu râu, frunte cu
HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345264_a_346593]
-
labirint te scoate, doar firul dragostei, Tezeu! CRISTALE-N RUGĂ Îmbătrânit de-a muritorilor povară Îți sădeam întinerirea în cânturi de vioară Cu gândul purității te atingeam Și flacără devastatoare deveneam De dragul tău, de dragul neîmplinitei căutări De dragul meu, ce -n patime și desfătări Ades mă risipeam, spre adorate-nfiorări... Cum cristalele vibrau în rugă, în înserări Rugatu-m-am! să mă înalț în armonii Te-am căutat și te-am găsit în insomnii Știi! serile când m-atingeai cu flori opale Undele
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Nomazi ce colindă iubirile, de n-am fi devenit Despre noi înșine n-am fi știut aproape nimic Trandafiriul cerului, freamătul sălbatec Logodna soarelui cu polenul lunatec Temeliile munților, neverosimile tipare Treptele, pașii cometelor, ai stelei polare Aromele încifrate în patima ierburilor Murmurul nedeslușit al izvorului cerbilor Ce urmază să ne scalde azi și totdeauna În extazul azurului când trăirea-i numai una Adieri lângă tâmple ne torc poveștile, sensul Toate știu unde le duce împărătește mersul. Toate cunosc regala , adevărata
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
ci părți perfect articulate într-un gigantic plan divin sunt cele vii și cele moarte, precum și-acelea care vin... Cutremurat de măreția sublimului fără hotar, am înțeles cam care-i baiul cu-al omului perfid calvar, un paradox de patimi zămislit, ce liniștea i-o ciugulește - el, vierme pe acest pământ, buricul lumii se dorește! Dar mai știam că din ce-i viu doar omu-i marele rebel, mereu trudind să-și schimbe soarta după un plan croit de el. Atât
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CÂT DE GREU E PĂCATUL? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului Drumul de la grădina Ghetsimani până la Golgota amintește oricărui credincios de patimile Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Ne sunt prezente și astăzi în memorie cele 14 popasuri care sunt subsumate celor mai importante momente ale supliciului: - Palatul lui Pilat, condamnarea la moarte - Pretoriul, pornirea spre Golgota; - Prima cădere a Mântuitorului sub povara Crucii
CÂT DE GREU E PĂCATUL? de ION UNTARU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345355_a_346684]
-
practice, devenind astfel un model pentru „ucenicii“ săi ... (Fragment dintr-un discurs al Patriarhului Daniel al BOR). Știm cu toții că omul, copilul, este un univers deschis, limitele acestui univers fiind aceleași dintotdeauna: abisurile tenebroase ale căderii, ale păcatului și ale patimilor și înălțimile sau piscurile senine ale virtuților. Păcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente și grosiere ale energiilor și resurselor umane, și virtuțile, care constituie adevărata vocație și lucrare a omului, au fost aceleași de la început, deși au fost
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
dintr-un discurs al Patriarhului Daniel al BOR). Știm cu toții că omul, copilul, este un univers deschis, limitele acestui univers fiind aceleași dintotdeauna: abisurile tenebroase ale căderii, ale păcatului și ale patimilor și înălțimile sau piscurile senine ale virtuților. Păcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente și grosiere ale energiilor și resurselor umane, și virtuțile, care constituie adevărata vocație și lucrare a omului, au fost aceleași de la început, deși au fost numite diferit. Ceea ce s-a schimbat nu este atât
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
Zăpezi de cântec neîntrerupt. Este un vuiet de verde abil Ce cutremură liniștea somnoroasă E un tărâm de speranță, un tril De dimineață aurie, luminoasă. E inundație de alb, de argint În ramurile de soare înfometate Care în țipăt de patimi sclipind Se leagănă lin, neînduplecate. Este un fluviu de culori ce curg În arterele mele pulsatorii viscolite De dragoste, de pânda în amurg A răzvrătirilor, spre clipe fericite. Ascunsă între rozalbele petale Mă pomenesc rugându-mă-n neștire Intre tufe
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345401_a_346730]
-
ale scriitorului. Toți fac parte din boema deșănțată a Bucureștiului. Noaptea mai ales, se reunesc prin birturi și taverne de mahala sau în tripouri clandestine, precum cel din casa Arnotenilor, unde se dedau beției, jocurilor de cărți, plăcerilor carnale și patimilor din zona promiscuității. Pașadia și Pantazi sunt ființe paradoxale, în ei se îmbină josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută rece, o mândrie aristocratică
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
sunt ființe paradoxale, în ei se îmbină josnicia cu finețea, viciul cu virtutea, decăderea cu demnitatea. Organizează orgii și chefuri, cutreieră mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută rece, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu demnitate, își satisfac patimile în mod lent, sunt desfrânați fără a cădea în trivialitate, beau țuică și șampanie, dar cu gesturi măsurate, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Ei își presară chefurile cu visuri melodice, uneori privesc tăcuți, cu ochii
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
voi reda încă una dintre poeziile care îmi încălzesc sufletul. Rugă de joi Doamne, nu mă osândi acum, pentru cele de mine niciodată gândite, niciodată făcute, ci, mai degrabă, aprobă despicarea cerului pentru durerile noastre de o întreagă Vinere a patimilor de nimeni niciodată știute; Doamne, mersul acesta pe ape, precum și dansul pe sârmă, e incomod deja, și încălțările ne mușcă groaznic câlcâiul obișnuit doar cu trecerea prin pasajul într-o zeghe de zebră; Doamne, întoarce-ți fața acum spre cele
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
stele-n buzunare Am ieșit la drumul mare am cosit și-un lan de astre dar nu m-am atins de soare nici de zările albastre Am cosit și-un lan de astre dar îți spun iubito zău astea-s patimile noastre eu poftesc la trupul tău Și-am ieșit la drumul mare ca să-ți fur o sărutare Costel Zăgan, CEZEISME, 2008 Referință Bibliografică: ÎNDRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 797, Anul III, 07 martie
ÎNDRĂGOSTIT LA DRUMUL MARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345523_a_346852]
-
două goluri rătăcind prin lume, Ca două fumuri într-un cerc de fum... Pesemne suntem trunchiuri de trapeze, Dar, strabici cum ne știm și blânzi, Ne credem disc de păpădii, sfârleze, Complementari de tandri și rotunzi... Și să sărut cu patimă de sferă Curbura ta ascunsă-ntre curburi, Concentrică madonă și veneră Să nu mă satur de-ale tale guri... Referință Bibliografică: Strabici și tandri / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 668, Anul II, 29 octombrie 2012. Drepturi de
STRABICI ŞI TANDRI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345520_a_346849]
-
14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Robiți de frumusețea lunii efemere Ni-s ochii plini de raze înmuiate-n vers. Lumina ei ne toarnă, în inimă, iubire Nouă ne-aparține întregul Univers! Mistuitoare flăcări sufletu-mi cuprind Nestăvilite arderi din patimă nebună. Sub simfonia lunii mă simt a ta regină Pe creștet îmi așezi, din stele, o cunună. Cu irisul flămând ți-am absorbit ființa Deși suntem alături, doru-mi este cosmic. Voi sfărâma clepsidra, secunda voi opri In infinit să piară
CU FOAME... DE IUBIRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376829_a_378158]
-
opri In infinit să piară, căci sufletul mi-e dornic. Știu că se grăbește, dar timpul... va mai sta Căci i-am ascuns secunda în clipele de șoapte. Cu foame... de iubire și-un dor nepotolit Vom fi uniți prin patimi incendiate-n noapte. © D. Theiss Referință Bibliografică: Cu foame... de iubire / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1414, Anul IV, 14 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CU FOAME... DE IUBIRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376829_a_378158]
-
2016 Toate Articolele Autorului CĂRĂRI DE DOR autor, Bertoni D Albert Cărările iubirii sunt deschise Trecând prin ele orice muritor Iubirile nescrise, dar promise Sunt ridicate numai peste vise Din dorurile care dor când îți e dor Cărările croite-n patimi grele Cu greu se vor deschide-n timpul lor Dar de arunci cu ochiul peste ele Vei constata că au niște zăbrele Să nu te lase ca să treci în viitor Cărările ascunse, din inimă Sunt pietruite-n timpul ce-a
CĂRĂRI DE DOR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376940_a_378269]
-
milenare. Răsari din umbra nopții Ca stelele pe cer Și-n răsăritul zilei, Trezești vechiul mister. Din valurile ceții Acum, tu mă ridici Și inima-mi pulsează, În clipele de-aici. Și nu mă-ndur să-ți sorb Aprins de patimi grele, O lacrimă ce cade, În focul firii mele. Nu vreau să te cutremur Nici focu’ să ți-l iau, Dar lasă-mă o clipă Alăturea să-ți stau! Tu, stea prea minunată Și Lună între stele Coboară-te prin
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
muzical de altădată mai poate avea viață în fața asalturilor profanatorii ale spectacolului validat de o categorie de public mulțumit cu arta inferioară, romanța are răspuns invariabil. Muzica de mătase a romanței e urzită în brocarte sufletești, cu iubire, dor și patimă umană! Ea e glăsuită azi de interpretul Constantin Florescu pe o linie lirică foarte emoționantă, melancolică, purtând sensibilitatea în absolutul ei! Nimic nou, dar nici nimic vechi, această voce poate că s-a zămislit spre a se intercala între iubitul
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
trăirile umane în congruențe cu atingerea oricât de puțin aspră a unui singur sunet muzical agresiv! Romanța lui Constantin Florescu întinde umanul până la puterea maximă de a se trăi tot într-o voce și a se rosti întreaga iubire și patimă, în șoapta unui cântec! O poezie simfonică e întregul repertoriu de romanțe al maestrului Constantin Florescu. Dincolo de carte, poemul se cere caligrafiat în spirit, în primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
au luat, l-au dus Iar ca pat luna i-au dat Plapumă...ceru-nstelat. Viața cursul își urmează Însă inima e trează Ani la rând va suferi Oare-ar mai putea iubi? Plânge sufletul cu lacrimi Plânge sufletul cu patimi, Plânge sufletul cu sânge Plânge...dar...degeaba plânge.. Referință Bibliografică: DESTINE / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESTINE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377015_a_378344]
-
Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului E-o noapte întunecoasă, Ca și în al meu suflet. Durerea mă apasă, Dar o ignor și cuget. Nu vreau să-mi curgă lacrimi Nici sufletul să-mi plângă, Nestăvilite patimi, Durerea le alungă. Sub razele de lună Ce trist te înconjoară, Trădarea se răzbună, Speranța ne-o omoară. C-ai suferit, știu bine. Știu că și azi mai suferi, Dar nu fugi de tine! Ci luptă să te aperi. Voi
PUTEREA E ÎN NOI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377081_a_378410]
-
mărime de cealaltă și colorată cu o altă nuanță de verde, galben, negru sau maroniu, după ce cultură era pe fiecare lot de pământ. Când au ajuns deasupra plafonului de nori, a preferat să citească din cartea luată de acasă, volumul Patimi și iubiri, ale poetului său preferat Constantin Triță. Deschise la poezia „Lângă tine” Lângă tine...într-o seară Cu atingeri diavolești, Vise-au început să doară, Risipindu-se-n povești. Dăltuită-ntr-o privire, Din adâncuri de-nceput, M-ai
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit Roman Braga, astăzi propaganda în favoarea normalizării anumitor păcate și patimi are consecințe și efecte profund negative asupra vieții sufletești și spirituale a tinerilor, mai mult chiar decât propaganda ateismului din timpul regimului comunist. Ce măsuri și soluții credeți că ar trebui luate și adoptate pentru ca numărul victimelor așa numitei democrații
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
tânărul să aibe puterea sufketească și tăria de character să spună nu. Cui? Nu păcatului care-l vede pe stradă, ci să spună nu chiar lui însuși. Căci este mult mai greu să-ți spui nu ție însuți, păcatelor tale, patimilor tale, dorințelor tale egoiste și posesive. Aceasta este educația care trebuie făcută. Ea nu s-a făcut niciodată în școală. Pe asta o fac părinții acasă. Nu-i impui și nu-i torni pe gât predici, fiindcă toți s-au
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]