4,720 matches
-
pe identificarea unor axe integratoare. Astfel, L.-V. Thomas (1991, pp. 382-383) consideră că riturile pot fi: a) colective sau personale: după numărul de actori implicați În performarea lor (unele acte magice, rugăciunile, anumite sacrificii pot fi individuale. În schimb pelerinajele, carnavalurile sau riturile politice nu pot fi decât colective); b) corporale sau verbale: după forma de exprimare (În general, riturile implică simultan manifestări corporale și verbale. Totuși, rugăciunile, descântecele, blestemele pot fi numai verbale, iar unele acte magice sau anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În celelalte contactul reprezintă sursa acțiunii ceremoniale); d) de separare sau integrare: după relația dintre individ și grup (riturile de inițiere instituie o separare temporară Între neofit și societate, În timp ce riturile de excludere impun această separare ca definitivă. Rituri precum pelerinajele sau manifestările politice accentuează integrarea Într-o comunitate); e) negative sau pozitive: după relația cu sacrul (unele rituri, precum blestemul sau excomunicarea, conduc la ruperea de sacru a obiectului acelui act ceremonial, iar altele, precum sacrificiul sau riturile de consacrare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
violente, precum excomunicările și degradările, sau „normale”, precum lăsarea la vatră și pensionările). Riturile de trecere referitoare la Întreaga societate Încearcă să controleze crizele politice și să consacre intrarea Într-o nouă epocă; d) riturile În mișcare: paradele, procesiunile și pelerinajele. Primele sunt mișcări de mulțimi care etalează public un obiect sacru (religios sau laic) și devoțiunea mulțimii, iar ultimele sunt călătorii (individuale sau În grup) În căutarea unui loc despre care se crede că posedă puteri ieșite din comun, puteri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate de performare și includ elemente de negare a ordinii sociale. Dintr-un alt punct de vedere J. Honnigmann (1964, p. 82
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai multe subclase: a) evenimente care modelează: acestea oferă o versiune mai simplă și mai clară a structurii sociale, de obicei mai puțin vizibilă În vâltoarea manifestărilor cotidiene (În terminologia deja consacrată de antropologie, echivalentul acestor evenimente ar fi magia, pelerinajele, riturile de trecere sau riturile de instituire); b) evenimente care prezintă: acestea sunt „declarative”, deoarece nu trimit decât la ele Însele, la propriul lor univers (sacrificiile); c) evenimente care reprezintă: „Dacă evenimentele care modelează fac ca schimbările care au loc
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale Puterii. Întrebarea esențială pentru discuția noastră este dacă formele de etichetă, de la formulele de salut până la modurile de utilizare a tacâmurilor la un dineu oficial, de la rigorile militare până la cele ale protocolului diplomatic, ar fi compatibile cu - să spunem - pelerinajele, sacrificiile, vrăjitoria sau riturile funerare. Mi se pare că o asemenea operație conceptuală este excesivă, deoarece, chiar dacă riturile implică atribute precum caracterul convențional (codat social, stereotip, repetitiv) sau funcția de comunicare, aceasta nu Înseamnă că orice comportament care Întrunește asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și contracararea faptelor acestora, conducerea sufletelor celor morți către lumea de dincolo. Frecvent, șamanii sunt organizați În confrerii (ceea ce implică numeroase rituri de selectare și de inițiere progresivă În tainele șamanismului). Ei conduc diferite ceremonii colective și se angajează În pelerinaje către anumite locuri sacre. De asemenea, posedă numeroase obiecte dotate cu puteri magice (oase, tobe, imagini sculptate ale unor spirite sau animale magice, haine cu imagini specifice, o bonetă aparte etc.). Cel mai adesea, intervenția șamanică are loc În timpul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunicării văzute doar ca transfer de mesaje, informații și obligații, reprezintă un cadru de interpretare simplificator și rigid. Nu trebuie să uităm că și alte rituri asigură comunicarea cu puterile supranaturale: spre exemplu, inițierile din riturile de trecere, procesiunile religioase, pelerinajele, sesiunile oraculare sau șamanismul au ca scop primirea sau transmiterea unui mesaj către divinități. De fapt, esența ofrandelor și sacrificiilor nu stă În simplul act al transmiterii unui mesaj, ci În crearea și menținerea unei legături permanente și profunde Între
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descrie funcționarea specifică riturilor de trecere, În analizele consacrate vieții ceremoniale a populației Ndembu din Zambia, unde Turner a efectuat cercetări de teren (1967), conceptul de liminalitate a fost apoi extins pentru a explica mecanismele specifice unor ansambluri rituale precum pelerinajul, inițierile, carnavalurile, existența monastică, turismul, viața În kibbutz sau În taberele hippy, mișcările de protest social și chiar revoluțiile. În viziunea lui Turner, liminalitatea se definește prin câteva caracteristici fundamentale. În primul rând, are o dimensiune contestatoare: Liminalitatea este locul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
manifestări ale civilizațiilor non-moderne și cu toate că el se lega de o sumă de alte concepte (societas, communitas, ritual, simbol, rădăcini paradigmatice etc.) cu Încărcătură specifică, Victor Turner a Încercat extrapolarea sa la manifestări contemporane: el a interpretat din această perspectivă pelerinajele (tradiționale și moderne), revoltele populare, teatrul și ansamblul creației și trăirilor culturale. Conștient de diluarea teoretică pe care o implica o asemenea lărgire, el a propus noțiunea de liminoid pentru a defini acele situații analoage interstițiului ritual, dar care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apropierea de moaște și ordinea sărutării acestora exprimând centralitatea În sistemele Puterii religioase și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui pelerinaj, ziua slujbei este precedată de numeroase rituri de purificare, actul de a săruta sau de a atinge moaștele dezvăluie un substrat magic (magie prin contagiune), iar arătarea domnitorului și a familiei sale În văzul „norodului”, precum și confirmarea puterii lui de către
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stradale erau rituri ale solidarității locale. Ele puteau fi folosite și pentru a construi imagini ale unei ordini sociale alternative. Clasele Înstărite foloseau dramatizarea străzii În moduri variate, pentru a construi imagini ale legitimității puterii pe care o dețineau. Pelerinajultc "Pelerinajul" În diferite momente ale anului, În diferite puncte ale planetei, mii de oameni pornesc Într-o călătorie, uneori mai lungă, alteori mai scurtă, mânați de același țel: să ajungă Într-un loc considerat sfânt, să se Împărtășească din puterea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pornesc Într-o călătorie, uneori mai lungă, alteori mai scurtă, mânați de același țel: să ajungă Într-un loc considerat sfânt, să se Împărtășească din puterea acestuia și să se reîntoarcă, schimbați de această experiență, acasă. Lumea creștină cunoaște marile pelerinaje către Ierusalim, Roma, Fatima, Lourdes, Santiago de Compostella sau mai micile pelerinaje către mânăstiri, biserici, lăcașuri de cult sau morminte din diferite țări și regiuni. Lumea islamică este marcată de pelerinajele la Mecca și Medina. În lumea hindusă, pelerinajele cele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
același țel: să ajungă Într-un loc considerat sfânt, să se Împărtășească din puterea acestuia și să se reîntoarcă, schimbați de această experiență, acasă. Lumea creștină cunoaște marile pelerinaje către Ierusalim, Roma, Fatima, Lourdes, Santiago de Compostella sau mai micile pelerinaje către mânăstiri, biserici, lăcașuri de cult sau morminte din diferite țări și regiuni. Lumea islamică este marcată de pelerinajele la Mecca și Medina. În lumea hindusă, pelerinajele cele mai cunoscute au ca țintă râul Gange (la Varansi) și muntele Kailas
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
schimbați de această experiență, acasă. Lumea creștină cunoaște marile pelerinaje către Ierusalim, Roma, Fatima, Lourdes, Santiago de Compostella sau mai micile pelerinaje către mânăstiri, biserici, lăcașuri de cult sau morminte din diferite țări și regiuni. Lumea islamică este marcată de pelerinajele la Mecca și Medina. În lumea hindusă, pelerinajele cele mai cunoscute au ca țintă râul Gange (la Varansi) și muntele Kailas din Tibet, În timp ce pelerinii budiști se Îndreaptă spre templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marile pelerinaje către Ierusalim, Roma, Fatima, Lourdes, Santiago de Compostella sau mai micile pelerinaje către mânăstiri, biserici, lăcașuri de cult sau morminte din diferite țări și regiuni. Lumea islamică este marcată de pelerinajele la Mecca și Medina. În lumea hindusă, pelerinajele cele mai cunoscute au ca țintă râul Gange (la Varansi) și muntele Kailas din Tibet, În timp ce pelerinii budiști se Îndreaptă spre templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către cele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la Varansi) și muntele Kailas din Tibet, În timp ce pelerinii budiști se Îndreaptă spre templele de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către cele 88 de temple de la Shikoku (Japonia). Dintre acestea, pelerinajul la Mecca se individualizează prin complexitatea sa religioasă și ceremonială, care permite articularea pelerinajului prin mai multe familii de acte rituale: Niyya - intenția. Ca toate celelalate prescripții rituale, Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la Bodh Gaya și Sarnath (din India), Lumbini și Bodnath (Nepal), către muntele Wu-t-ai (China) sau către cele 88 de temple de la Shikoku (Japonia). Dintre acestea, pelerinajul la Mecca se individualizează prin complexitatea sa religioasă și ceremonială, care permite articularea pelerinajului prin mai multe familii de acte rituale: Niyya - intenția. Ca toate celelalate prescripții rituale, Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a fi fost precedată de intenție, niyya. Ea nu are nevoie de altă condiție formală
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
către cele 88 de temple de la Shikoku (Japonia). Dintre acestea, pelerinajul la Mecca se individualizează prin complexitatea sa religioasă și ceremonială, care permite articularea pelerinajului prin mai multe familii de acte rituale: Niyya - intenția. Ca toate celelalate prescripții rituale, Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a fi fost precedată de intenție, niyya. Ea nu are nevoie de altă condiție formală pentru a fi agreată decât de sinceritate. ș...ț Totul este astfel conceput Încât pelerinul să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu va leza pe nimeni prin luarea acestei hotărâri pioase: nu numai că nu trebuie să contacteze datorii În vederea efectuării călătoriei, dar nici nu trebuie să lase datorii la plecare. ș...ț Ihram - sacralizarea. Credinciosul care decide să meargă În pelerinaj acționează exact ca și când ar fi pentru sine propriul „preot”. ș...ț Toate ritualurile pelerinajului se Îndeplinesc Într-un teritoriu determinat. Ele Încep cu sacralizarea inaugurală. Ea constă În Îmbrăcarea veșmintelor - două piese din stofă, necusute și sandale, la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trebuie să contacteze datorii În vederea efectuării călătoriei, dar nici nu trebuie să lase datorii la plecare. ș...ț Ihram - sacralizarea. Credinciosul care decide să meargă În pelerinaj acționează exact ca și când ar fi pentru sine propriul „preot”. ș...ț Toate ritualurile pelerinajului se Îndeplinesc Într-un teritoriu determinat. Ele Încep cu sacralizarea inaugurală. Ea constă În Îmbrăcarea veșmintelor - două piese din stofă, necusute și sandale, la rândul lor, fără cusături - ce trebuie purtate pe toată durata ceremoniilor, Începând cu momentul În care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
șapte ori distanța dintre as-Șafa și el-Murwa, doi munți situați la o distanță de 394 de metri unul de altul, Între care a avut loc preumblarea disperată a mamei și copilului abandonați (A. Guellouz, 1996, pp. 311-315). Punctul culminant al pelerinajului este momentul contactului cu centrul sacru, reprezentat aici de muntele Ararat, contact marcat prin rituri de purificare, meditație și rugăciuni: Wuquf - oprirea pe muntele Ararat. Oricare ar fi modalitatea În care pelerinul Își organizează timpul până În cea de-a șaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
starea de ihram, „sacralizare” și să fi Îndeplinit În acea zi, cel mai târziu, cele două obligații constând În tawaf și sa’y, menționate mai sus. Căci În această zi el este chemat la tarwiya, „reflectare”, asupra etapei esențiale a pelerinajului, oprirea pe muntele Arafat, În timpul zilei de 9, până la apusul soarelui ș...ț Punctul culminant al acestei zile, care este ziua pelerinajului, sunt momentele care precedă apusul soarelui. De aceea, in extremis și invocând iertarea divină, se poate ajunge În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
y, menționate mai sus. Căci În această zi el este chemat la tarwiya, „reflectare”, asupra etapei esențiale a pelerinajului, oprirea pe muntele Arafat, În timpul zilei de 9, până la apusul soarelui ș...ț Punctul culminant al acestei zile, care este ziua pelerinajului, sunt momentele care precedă apusul soarelui. De aceea, in extremis și invocând iertarea divină, se poate ajunge În acest loc chiar În momentul respectiv. Ziua trebuie să fi fost petrecută, În totalitate sau În parte, În aceste locuri și să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]