34,654 matches
-
o săptămînă. Prin comparație, este mai simplu să spui ce lipsește din meniul unui arestat român: lipsesc cărnurile de pui, de vită, de pește, lipsesc fructele, legumele, dulciurile, condimentele. În ultimii ani meniul a cunoscut ușoare îmbunătățiri, mai ales în penitenciarele cele mai vizitate de autorități și de străini: București, Timișoara, Arad, Buziaș. Eforturile administrative de îmbunătățire a hranei sînt suplimentate de pachetele alimentare trimise de rude. "O dată pe lună îi trimit un colet voluminos: 2 kg zahăr, 2 salamuri, vreo
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
variată, bine preparată și prezentată și care să corespundă calitativ și cantitativ regulilor dietetice și de igienă". "O reducere a cheltuielilor alimentare duce la o creștere uriașă a cheltuielilor medicale, tratarea bolilor apărute în urma poastei alimentații costînd mai scump sistemul penitenciar decît asigurarea unei hrane de calitate."211 Așa cum cercetările de management demonstrează că sărăcia este expresia unei proaste organizări și a unei viziuni greșite despre viață, putem extrapola concluziile și afirma că sărăcia și primitivismul hranei din închisori sînt expresia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
psihici care inhalează tot felul de substanțe toxice (prenadez, lac de mobilă, vopsea etc.). Ei s-au alăturat astfel celorlalți consumatori de droguri legale (alcool, tutun, diverse medicamente), fenomenele de politoxicomanie fiind majore în mai toate stabilimentele. Interzicerea drogurilor în penitenciare, chiar și a celor legale, duce la căutarea unor substitute mai nocive pentru sănătate (alcool făcut din loțiune de bărbierit, țigări făcute din paie etc.), agravînd și mai mult bolile deja existente. Chiar dacă nu deținem date statistice privind consumul de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și-au tăiat burta încercînd să-și extragă diverse organe interne. Bolile mintale, favorizate de anxietate, dar și de disfuncționalități în condițiile de viață și de ereditate, sînt tot mai numeroase, transformînd închisorile în aziluri psihiatrice. Conform estimărilor medicilor din Penitenciarul Iași, peste 30% din arestați suferă de grave probleme psihice, delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
accepte încătușarea deținuților de patul de spital fapt considerat tortură de organismele internaționale), pacienților abrutizați și aduși în situația de a nu putea urma tratamentele prescrise, din cauza condițiilor de detenție, de hrană sau a absenței medicamentelor etc. Medicii din sistemul penitenciar provin în special din rîndul medicilor militari școliți înainte de 1989, obișnuiți deja cu privațiunile inerente sistemului, aflați în pragul pensionării și greu adaptabili la tehnicile medicale și tratamentele moderne. Supraaglomerați prin turismul medical din închisori, căci spitalele sînt "mici paradisuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închipuite, medicii sînt nevoiți să trateze tot mai superficial fiecare caz în parte, făcînd tot mai greu diferențierea între un bolnav real și unul închipuit. Obligați, în plus, de tot felul de reglementări sau complicități interne să trateze și personalul penitenciar, medicii se văd în situația de a reduce serios timpul alocat tratării deținuților. "La Tîrgu Jiu, de exemplu, s-a constatat faptul că cei doi medici generaliști (a căror sarcină exclusivă ar trebui să fie cei aproape 1.300 de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
chiar cinci ore pe zi cadrelor din unitate (circa 240, plus membrii familiilor lor) și personalului Tribunalului și Parchetului local (în jur de 250 de persoane). La Vaslui, medicii se ocupă de cadre zilnic între orele 7șș-9șș și 14șș-15șș. La Penitenciarul din Bacău, singurul medic generalist are în grijă exclusiv cadrele, iar la Ploiești cabinetul medical rezervă cadrelor două ore pe zi. APADOR-CH repetă că o asemenea practică nu are cum să nu afecteze calitatea actului medical care ar trebui asigurat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
medic este pus în situația să acorde în jur de 70-80 sau mai multe consultații și tratamente pe zi, pe durata celor 7 ore de program zilnic. Problemele cele mai acute ale deficitului de personal medical au fost întîlnite la penitenciarele din Tulcea (din 3 posturi de medici generaliști era încadrat numai unul) și la cel din Giurgiu, unde din 6 medici de medicină generală și 1 stomatolog, prevăzuți în statul de organizare, erau încadrați numai 2 generaliști."217 Ruptura de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Absența de la simpozioane și comunicări medicale, din spațiul public profesional contribuie la izolarea lor tot mai accentuată față de ceilalți colegi de breaslă, rămînînd în urma lor în ceea ce privește însușirea unor noi practici, tehnici și informații de specialitate. Farmaciile fiind absente din sistemul penitenciar, camerele gardienilor s-au transformat în adevărate depozite de medicamente, prescrise adesea fără avizul medicilor. Cabinetele medicale dispun de o dotare farmaceutică precară, obligîndu-i pe doctori să prescrie algocalminul în cazul oricărei boli, datorită prețului lui scăzut și ușurinței procurării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
loc acțiuni grave (iar sinuciderile și loviturile cauzatoare de moarte se produc, de regulă, seara și noaptea), în locul unei intervenții de urgență bolnavul aflat pe moarte fiind obligat să aștepte sosirea salvării de la spitalul civil, efectuarea formalităților de ieșire din penitenciar etc. Sănătatea deținuților nu trebuie să mai fie o problemă strict penitenciară, căci ea afectează starea de sănătate a populației. Maladiile întîlnite în închisori (SIDA, rîie, tuberculoză etc.) necesită implicarea unui corp medical exterior, precum și luarea în considerare a deținuților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
strict penitenciară, căci ea afectează starea de sănătate a populației. Maladiile întîlnite în închisori (SIDA, rîie, tuberculoză etc.) necesită implicarea unui corp medical exterior, precum și luarea în considerare a deținuților în strategiile terapeutice naționale. De aceea reforma sănătății în mediul penitenciar trebuie să intre în vizorul organizațiilor medicale superioare. Colegiul medicilor trebuie să se sesizeze și în cazul abaterilor sau neglijențelor doctorilor din pușcării (epidemia de rîie de la Codlea din anul 2002 este dovada iresponsabilității cadrelor medicale, nesancționate pînă în prezent
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
momente după eliberare pentru că nu au posibilitatea continuării tratamentelor. Este cunoscut cazul unui deținut din Iași care a refuzat eliberarea, solicitînd rearestarea pentru continuarea injecțiilor cu insulină, refuzul administrației ducînd la decesul lui chiar în fața porții închisorii. Reforma sanitară în penitenciare face posibilă diminuarea efectelor patogene ale instituției și dezvoltarea celor reparatorii, cu beneficii uriașe pentru arestați și pentru societate. Educația Problema educației este fundamentală pentru înțelegerea gradului de civilizație a unor grupuri sociale, instituții, popoare etc., pentru că ea se definește
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și în închisoare, educația este pentru ei vitală. În primul rînd, pentru a înțelege procesul la care sînt supuși, legile care le permit reducerea pedepsei. În toate stabilimentele există deținuți care citesc cu atenție legile și dau în judecată statul, penitenciarul, victimele, familiile, cunoștințele pentru obținerea anumitor beneficii. Deținuții care au "afaceri" (procese judiciare în curs) sînt priviți cu respect de către ceilalți și ajutați să înțeleagă mai bine mecanismele justiției și sensurile legilor. În schimb, deținuții care încearcă să studieze anumite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu munca, arestații beneficiind de un număr redus de ore de instruire. Din acest motiv, doar foarte puțini deținuți au fost înscriși în programele de continuare a studiilor: "La data de 15 iunie 2003, în școlile și clasele din sistemul penitenciar au promovat cursurile un număr de 1.382 de deținuti și minori, astfel: 658 la cls. I-IV și 724 la cls. V-VIII". Și tot un număr asemănător au fost calificați sau inițiați în diverse meserii: "tîmplari (252), lăcătuși
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
coordonator al unui grup de tip revistă satirică; tehnoredactare, hîrtie și copiator pentru reviste; materiale și organizarea propriu-zisă de expoziții; materiale și jurnaliști pentru realizarea studiourilor tv și/sau radio; donații de cărți, reviste și ziare; programe de alfabetizare (în penitenciarele unde nu a existat posibilitatea angajării de către penitenciar a unui profesor); programe de pregătire pentru liberare; programe de asistență juridică; programe de pregătire profesională (învățarea unei meserii noi pentru reintegrare post-liberare); programe de asistență religioasă; donații pentru deținuții necăutați; programe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tehnoredactare, hîrtie și copiator pentru reviste; materiale și organizarea propriu-zisă de expoziții; materiale și jurnaliști pentru realizarea studiourilor tv și/sau radio; donații de cărți, reviste și ziare; programe de alfabetizare (în penitenciarele unde nu a existat posibilitatea angajării de către penitenciar a unui profesor); programe de pregătire pentru liberare; programe de asistență juridică; programe de pregătire profesională (învățarea unei meserii noi pentru reintegrare post-liberare); programe de asistență religioasă; donații pentru deținuții necăutați; programe de asistență pentru deținuții cu familii, în special
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în special pentru rezolvarea problemelor copiilor; evenimente organizate cu ocazia sărbătorilor; organizarea de concursuri pentru: pictură, literatură, artizanat, teatru; grupuri de educație prin teatru în scopul resocializării; consiliere psihologică; grupuri de reducere a comportamentului violent; grupuri de adaptare la stresul penitenciar; comunitatea terapeutică program complex de modificare a comportamentului infracțional, reducere a comportamentului violent și pregătirea pentru reinserție în societate; consiliere pentru reducerea stresului penitenciar program pentru cadrele de penitenciar"220. Se estimează că mai bine de jumătate din indivizii încarcerați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în scopul resocializării; consiliere psihologică; grupuri de reducere a comportamentului violent; grupuri de adaptare la stresul penitenciar; comunitatea terapeutică program complex de modificare a comportamentului infracțional, reducere a comportamentului violent și pregătirea pentru reinserție în societate; consiliere pentru reducerea stresului penitenciar program pentru cadrele de penitenciar"220. Se estimează că mai bine de jumătate din indivizii încarcerați au participat la unele din programele ONG-urilor și că aceste instituții au atras anual peste 1 milion de euro din fonduri externe pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
grupuri de reducere a comportamentului violent; grupuri de adaptare la stresul penitenciar; comunitatea terapeutică program complex de modificare a comportamentului infracțional, reducere a comportamentului violent și pregătirea pentru reinserție în societate; consiliere pentru reducerea stresului penitenciar program pentru cadrele de penitenciar"220. Se estimează că mai bine de jumătate din indivizii încarcerați au participat la unele din programele ONG-urilor și că aceste instituții au atras anual peste 1 milion de euro din fonduri externe pentru derularea acestora. Mai importante decît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lecturile. "Uitarea timpului care nu trece este fără îndoială principala funcție a lecturii în închisoare."221 Deoarece cititul reduce agitația din celule, unele cadre încurajează această practică, împrumutînd deseori cărți de la bibliotecile publice, căci fondul de carte al bibliotecilor din penitenciare este adesea redus, alcătuit după 1990 aproape în exclusivitate din donații. Dezinteresul bibliotecarilor pentru semnarea unor protocoale cu diverse instituții (ministere, școli, fundații, ambasade, edituri etc.) pentru achiziționarea de cărți este dat și de lipsa unui spațiu adecvat pentru depozitare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cărți este dat și de lipsa unui spațiu adecvat pentru depozitare și pentru lectură. În ciuda faptului că bibliotecile sînt instrumente esențiale în procesul de educare și formare a personalității, rolul lor este marginalizat, dovadă fiind faptul că în ultimii ani penitenciarele nu au achiziționat din fonduri proprii nici o carte. Situate de regulă în clădirile social-educative, accesul la biblioteci este permis doar în urma aprobării unei cereri scrise, după cum nici accesul la rafturile cu cărți nu este permis. Propunerile de construire a unor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
muncă, angajații nu s-au mai zbătut pentru găsirea și negocierea unor contracte externe, ținîndu-i închiși pe deținuți peste 23 de ore pe zi în celule, cu consecințe nefaste asupra stării lor de sănătate fizică și mintală. Mai ales în penitenciarele din Capitală (Rahova și Jilava), arestații nu au posibilitatea să iasă la muncă nici dacă solicită acest lucru sau dacă îndeplinesc criteriile legale (să nu fie infirmi, bătrîni, bolnavi, arestați preventiv, recidiviști sau condamnați pentru fapte grave și cu pedepse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au declarat că motivele refuzurilor au fost cu totul altele, ținînd de neacceptarea unor ilegalități propuse de administrație (angajarea la "negru" a unora, plata unor comisioane nelegale către direcție, trimiterea unor arestați la lucru la vilele unor persoane din conducerea penitenciarului etc.). Aceste practici imorale și ilegale nu se întîlnesc doar în închisori, ci și în alte medii militare, unde soldații sînt scoși la muncă la construcția caselor comandanților sau la firmele unor indivizi aflați în tot felul de complicități cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
liberare. În plus, scoaterea la muncă se soldează cu reducerea unor zile de pedeapsă, favorizînd astfel eliberarea înainte de termen, iar plata unei treimi din salariu permite acumularea unei sume de bani utile în momentul părăsirii închisorii Din aceste considerente, unele penitenciare au acceptat trimiterea la muncă a cît mai multor arestați. La Iași, de pildă, aproape jumătate din deținuți sînt scoși la munci în exteriorul închisorii, restul fiind fie bolnavi, bătrîni, recidiviști sau periculoși, fie refuzînd această activitate. O dată făcut public
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
preferată doar pentru că nu există alternativă. Sclavia ca recompensă este o formă de barbarie asemănătoare celei feudale, în care deținuții preferau să tragă la galere, la vîsle în locul încarcerării. În al șaselea rînd, reținerea a trei sferturi din bani de către penitenciar este o formă legalizată de furt, banii nefiind utilizați pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, ci pentru modernizarea clădirilor administrației, schimbarea uniformelor cadrelor etc. Iar sfertul ce le revine (echivalentul în lei a maximum 20 de euro pe lună) nu este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]