4,633 matches
-
Pălăngeanu a condus organizația Munca Tineretului Român, calitate în care, pe 8 martie 1943 s-a întâlnit cu Reichsarbeitsführer Konstantin Hierl, șeful "Reichsarbeitsdienst" din Germania Nazistă , iar în 1944 a fost numit Inspector cu pregătirea premilitară. Emil Pălăngeanu s-a pensionat în anul 1945. Generalul de divizie, Emil Pălăngeanu, a fost arestat la 15 august 1952, în vârstă de 61 de ani și a fost condamnat la 60 de luni de muncă forțată, sub acuzația de ""activitate dușmănoasă împotriva regimului democrat
Emil Pălăngeanu () [Corola-website/Science/320288_a_321617]
-
în Statele Unite pentru a preda la Colegiul de Medicină Baylor de la Houston. În 1965, a devenit cetățean naturalizat al Statelor Unite. În 1970 a ajutat la înființarea Institutului Salk din La Jolla, California unde a lucrat până în 1989 când s-a pensionat. Guillemin și Andrew V. Schally au descoperit structurile TRH și GnRH în laboratoare separate. Împreună cu alți laureați ai Premiului Nobel, Guillemin a semnat o petiție prin care cerea ca o delegație a Comitetului Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului să poată
Roger Guillemin () [Corola-website/Science/320364_a_321693]
-
talente, printre care și Floarea Calotă. Au fost adunate peste 200 de piese originale, dintre care unele au fost publicate în volumul "Folclor din Teleorman" publicat împreună cu C. Munteanu și M. Cazacu. În 1979, la vârsta de 64 ani, se pensionează. În 1995, Florea Răgălie, veteran de război, este decorat cu "Crucea Comemorativă a Celui de-al II-lea Război Mondial" pentru servicii militare aduse statului român în război. Se stinge din viață pe 11 iunie 2003.
Florea Răgălie () [Corola-website/Science/321040_a_322369]
-
(n. 30 martie 1854, Timișoara - d. 22 septembrie 1924, Viena) a fost un militar austro-ungar, feldmareșal, născut în Banat într-o familie maghiaro-germană. În 1914 urma să se pensioneze, dar izbucnirea Primului război mondial l-a făcut să rămână în posturi de comandă, în 1918 fiind ultimul comandant suprem al Armatei Comune austro-ungare. Hermann Kövess a fost fiul lui Albin Kövess, căpitan, de origine maghiară, (care, ulterior, a avansat
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
ceea ce Stalin a numit „competență și organizare în îndeplinirea eficientă a sarcinilor speciale”. Cele aproximativ 7.000 de victime executate în 28 de zile rămâne unul dintre cele mai cumplite „recorduri” în materie de crimă în serie. Blohin a fost pensionat forțat după moartea lui Stalin, deși Lavrenti Beria avea să declare public că generalul s-a remarcat prin „serviciu ireproșabil”. După ce și Beria și-a pierdut postul și viața (28 iunie 1953), Blohin a fost degradat, ca urmare a campaniei
Vasili Blohin () [Corola-website/Science/320723_a_322052]
-
Gura Humorului. Numirea lor s-a făcut cu nr. 2943 din 7 decembrie 1822, iar preluarea parohiei s-a efectuat la 2 martie 1823 de către preotul iezuit Andrei Pierling și ajutorul său, Iosif Steidler, iar capelanul Theodor Lazar a fost pensionat. La început au fost doi preoți, apoi trei, pentru ca mai apoi, după 21 de ani, la încheierea misiunii lor în Bucovina, să fie cinci preoți iezuiți. Plata preoților iezuiți se făcea din fondul religionar, câte 200 de florini anual pentru
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
postul de profesor la catedra de desen, după natură și antic, la Școala de Arte Frumoase din Iași. După anul 1920, a fost transferat la Școala de Belle Arte din București, unde a predat până în anul 1935, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. A continuat să picteze și să expună. În 1951, pentru a putea fi acceptat la expoziția anuală de la sala Dalles, în plină epocă a realismului socialist, bătrânul Artachino a trebuit să picteze un tablou înfățișând o
Constantin Artachino () [Corola-website/Science/321563_a_322892]
-
la Universitatea Texas din Austin. Între timp,în anii 1949-1950, a fost antrenat în cercetările nucleare ale SUA, care se făceau la Los-Alamos, în vederea lansării bombei cu hidrogen. A fost profesor la această Universitate până în anul 1986, când s-a pensionat.În anii 1980 a vizitat URSS, unde cu ocazia unor simpozioane științifice, a comunicat cu cercetătorii sovietici din fizica nucleară, A.D. Saharov și Ya. B. Zeldovici, care au creat armele atomice și de hidrogen sovietice. A decedat în anul 2008
John Archibald Wheeler () [Corola-website/Science/321596_a_322925]
-
însă este eliberat de la închisoarea Gherla abia pe 15 august 1964. Își reia căsnicia de numai șase luni după aproape șapte ani de privațiuni în lagăre, și își dedică viața exclusiv familiei și informării sale până în decembrie 1986, când se pensionează din funcția de traducător tehnic la Institutul de Cercetare și Proiectare Tehnologică pentru Construcții Mașini - ICTCM Bucuresti. Devine membru al Kameradschaft WAS (Workuta-Azbest-Stalingrad) din Germania și al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, precum și al Asociației Naționale a Veteranilor de
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
De asemenea, se poate specula că Slobodan Miloșevici ar fi putut ținti și umilirea generalului Panić, deoarece demiterea sa, în august 1993, a fost făcută la mai puțin de trei luni de data la care oricum acesta s-ar fi pensionat. Absolvent al școlii militare iugoslave în calitate de comandant de tanc, a urcat rapid în ierarhia Armatei Populare Iugoslave în anii 1970 și 1980, ajungând în funcția de comandant al Primului District Militar din Belgrad și la comanda trupelor iugoslave care au
Života Panić () [Corola-website/Science/321736_a_323065]
-
Jugoslavije" - VJ). Panić a inițiat, în 1993, înzestrarea nou-createi Armate Iugoslave cu noi planuri de luptă și strategii, dar nu era pregătit să facă față luptelor pentru putere care s-au ivit în Belgradul din acea vreme și s-a pensionat. A decedat la Belgrad, pe 19 noiembrie 2003, la scurt timp după ce a împlinit 70 de ani.
Života Panić () [Corola-website/Science/321736_a_323065]
-
vreme la tiroidă, ceea ce a făcut necesară o altă intervenție chirurgicală. În noiembrie 2012, ea declara că nu mai are motivația să se lupte cu boala, fiind hotărâtă să se bucure de familia ei. Din cauza bolii a trebuit să se pensioneze. Pe 7 iunie 2013 au apărut știri că ar fi internată în stare gravă la Cluj-Napoca. Marioara Murărescu a decedat la 30 ianuarie 2014. Interviuri - , Montréal-Canada în 1977- Marioara Murărescu și Tezaurul ei folcloric, - interviu, prof. Vania Atudorei, 04 martie
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
a fost o scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare română. A fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata școala filozofică neokantiană de la Marburg. În 1948 a fost pensionată de la catedră și a petrecut un an și șapte luni de închisoare la Jilava și la Ghencea. După detenție, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costești de lângă Târgu Frumos până în 1954. A creat Catedra de estetică și istoria teatrului la
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
și drama elisabetană (cu precădere Shakespeare). A ținut și cursuri de sociologie la Înalta Școală de Asistență Socială, militând penru emanciparea și educarea femeilor. În 1940 ia atitudine publică împotriva asasinării lui N. Iorga de către legionari. În 1948 a fost pensionată. A afirmat că "O țară care își reneagă trecutul, nu are viitor". În 1951 este arestată făcând un an și șapte luni de închisoare, urmați de domiciliu obligatoriu în satul Costești din apropierea localității Târgu-Frumos, unde rămâne până în ianuarie 1954 în
Alice Voinescu () [Corola-website/Science/315352_a_316681]
-
Japonia. A publicat o serie de traduceri din română, în paralel cu activitatea didactică care a început în 1969: lector, apoi conferențiar, iar la urmă profesor universitar la Facultatea de Științe Pedagogice a Universității Tokio. Din 1989, când s-a pensionat de la Universitatea Tokio, este profesor emerit al aceleiași universități. Până în 2004 a fost profesor și șef de catedră la secția de literatură a Universității Bunka Joshi Daigaku din Tokio.
Atsushi Naono () [Corola-website/Science/315464_a_316793]
-
atunci, la disciplina Finanțe generale, secția Finanțe și Contabilitate, unde a funcționat ca Conferențiar provizoriu până în 1971, an în care a ocupat prin concurs postul de Conferențiar titular la disciplinele Finanțe și Asigurări. Datorită mașinațiilor politice acelor vremuri s-a pensionat în anul 1976 cu titlul de Conferențiar universitar, doctor în economie (ulterior prof.univ. post-mortem). Teza de doctorat, cu tema "" Valorificarea superioară a resurselor de lână din România"", la care a lucrat ani de zile, a fost susținută în 1970, la
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
din Iași (1935), C. Burduja își susține teza de doctorat „"Contribuție la studiul florei și vegetației din Depresiunea Roznov-Neamț"” în anul 1949, sub conducerea înaintașului său Constantin Papp. A predat Geobotanica, Fitogeografia și Morfologia plantelor pănă în 1971, când se pensionează, funcționând în continuare ca profesor consultant și conducător de doctorat. Este văr primar cu Prof. Univ. Dr. Ioan Burduja de la Catedra de Economie. Florist și ecolog neîntrecut, autor al unui număr de peste 100 de lucrări științifice, privind vegetația Moldovei și
Constantin Burduja () [Corola-website/Science/321841_a_323170]
-
preotului Anton Popescu, iar în numărul din 17 martie 1940 se preciza că de redactarea revistei se va ocupa Secția culturală a Episcopiei Hușilor. La sfârșitul anului 1947, după cum relata „Cronica Hușilor” nr. 9-12/1947, preotul Anton Popescu a fost pensionat pe caz de boală din funcția de consilier referent al secției administrative a Episcopiei Hușilor. El a fost arestat în 1950 și condamnat. A fost deținut la Penitenciarul Aiud până în 1954, când a fost eliberat. Preotul Anton Popescu a murit
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
agricol și stenodactilograf până în 1960, când a fost încadrat că traducător autorizat la Întreprinderea Tehnofrig din Cluj (engleză, franceza, spaniolă, italiană). Începând cu data de 1 februarie 1965 a fost numit bibliotecar la Institutul Agronomic din Cluj, de unde s-a pensionat la 31 decembrie 1979. Din 1990, a fost numit din nou profesor și duhovnic la Institutul Teologic Universitar Greco-Catolic din Cluj-Napoca.
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
Institutul de Construcții și Planificare Urbanistică (ISPROR). Începând cu 1953, din ICSOR ("Institutul Central pentru Sistematizarea Orașelor și Regiunilor"), el a fost detașat la Departamentul pentru Monumente Istorice pentru o perioadă de 4 ani. Pe 12 februarie 1957, a fost pensionat, având o remunerație redusă. În ciuda adversităților și a dificultăților, Toma T. Socolescu și-a susținut concepția sa legată de arhitectură. Opera lui Toma T. Socolescu este studiată la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, iar el este considerat a
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Pedagogic din București"" În 1971 comisia Ministerului învățământului prezidată de N. Al. Rădulescu îi va acorda titlul de doctor docent. Din 1972 se întoarce la Catedra de Geografie fizică a Facultății de Geografie a Universității din București, de unde se va pensiona în anul 1975. a fost un profesor prin excelentă și un cercetător înnăscut. În învățământ a susținut, atât în cadrul Facultății de Geologie-Geografie, cât și la Facultatea de Istorie-Geografic a Institutului Pedagogic din București, cursuri de geografie fizică și regională, de
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
în 1946). A participat la luptele din cel de-al Doilea Război Mondial, cu gradul de sublocotenent de jandarmi. A activat apoi ca ofițer de jandarmi la garnizoanele din Corabia, Piatra Olt și Craiova până în anul 1953, când a fost pensionat medical din cauza invalidității. După pensionare, a lucrat mai mulți ani (1959-1969) în domeniul turismului, stabilindu-se la Sinaia, pe care o considera „locul renașterii sale”. El s-a dedicat apoi scrisului, începând să publice cărți și să scrie scenarii de
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
astăzi str. N. Bălcescu). Aici, la Sibiu, se nasc ultimii patru copii ai săi, primii trei văzând lumina zilei la București. În tot acest timp, Claude Coulin muncește la București. Ultimii trei ani ai vieții îi petrece la Sibiu, el pensionându-se în anul 1845, decesul având loc în anul 1848 la vârsta de 65 de ani. Lasă în urma sa șase copii minori (Constantin, Gregoire, Alexandrine, Coralie, Georges, Nikolaus) și a fost înmormântat în cimitirul catolic din Sibiu, care pe vremea
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
s-a retras din activitatea de jucător, a fost antrenor la Dinamo, la echipa de tineret (timp de 8 ani) sau ca secund la cea de seniori (timp de 3 ani). Redl a fost absolvent al Școlii de Ofițeri (1958), pensionându-se cu gradul de locotenent-colonel. În 1987, la cinci ani după ce fiul său Michael, care a fost și el handbalist de performanță, a rămas în Occident (cu ocazia unui meci al echipei Dinamo în Olanda), a emigrat în RFG. A
Michael Redl () [Corola-website/Science/326008_a_327337]
-
Adolf Hitler și Partidul Muncitoresc German Național-Socialist NSDAP (partidul nazist) la Puciul de la berărie din Nürnberg. În 1925 a fost promovat general de brigadă, apoi în 1930 general-locotenent. În 1938 apare cartea lui, "Apărarea Patriei"; este promovat general-colonel și se pensionează. În același an este reactivat și numit comandantul Armatei a 12-a. În fruntea acestei armate a participat la ocuparea Cehoslovaciei, după care a fost din nou pensionat. Hitler nu era încântat de atitudinea antinazistă a lui von Leeb și
Wilhelm Ritter von Leeb () [Corola-website/Science/325999_a_327328]