4,569 matches
-
Dumarçay, Borubudur, sanctuaire bouddhiste, Arthaud, Paris, 1980. 390 pe care se ridică 72 de stupe ajurate având În interior statui ale lui Buddha. În centru se află o stupă terminală, care atingea 70 m, fără nici o stație simbolizând drumul spre perfecțiune, spre Nirvăna. Intrarea pelerinilor se făcea prin scări axiale, având la fiecare nivel, arcade de acces ornate În dreptul cheii cu capul monstruos al divinității kala. Conform conceptului inițial, a școlii tantrice Vajradhara, care s-a dezvoltat În cadrul Marelui Vehicul, Începând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sunt strânse și depozitate În muzee, În vederea conservării. 32 de statui de lei, reprezintă vehiculul lui Buddha spre Nirvăna. Templul este considerat o yantră ce exprimă ordinea transcendentală a Universului, dar și o mandală simbolizând drumul pelerinilor spre meditație și perfecțiune. O scară de piatră se află pe centrul fiecărei laturi a edificiului, cu trepte Înalte de 0,8 m, simbolizând efortul pe care trebuie să-l depună pelerinul pentru a ajunge În vârf, purificat. Urcând cele nouă 599 Brian Leich
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
roșu maroniu, se ajunge la Galeria de Artă ce adăpostește machetele pavilioanelor din În această superbă grădină. Curiozitatea ne Împinge pașii pe o alee Încadrată de bananieri, pini, trecem Podul Lotusului (Lotus Pond) din lemn colorat În roșu, spre Pavilionul Perfecțiunii, amplasat În mijlocul unui lac, ca un omagiu adus religiei budiste. Surprinzătoare sunt căderile de apă printre stânci implantate, care dau o notă de prospețime și romantism locului. În interiorul muzeului Xiang Hai Xuan sunt expuse diferite obiecte de artă chinezească. În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
umane, liberale, bune, ci și frumoase. Formula este urmarea relației tradiționale bine-frumos, în spirit antic, reapărută cu putere în orizontul spiritual al Renașterii. O altă cauză este sporirea sensibilității și conștiinței estetice a omului de cultură al epocii. „Prin armonia, perfecțiunea și calitatea lor emoțională, literele sunt în același timp pulchrae.” Asocierea între instrucție, studii și ideea de frumos se generalizează. Evoluția implicită sau explicită de la cultural spre estetic proprie literelor frumoase reprezintă un adevărat punct nodal al biografiei ideii de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de persoană îi este asociat, în mod intrinsec, cel al unei demnități particulare, de respectat. Definiția filosofică se leagă în mod profund de o percepție morală specifică și originală a demnității ontologice care vrea să fie onorată. Natura umană atinge perfecțiunea sa ultimă în persoană, actul de a fi, perfecțiunea tuturor perfecțiunilor”. Emmanuel Levinas (1906 - 1995), prin concepția sa despre „persoană ca și chip”, mută axa de la „ego” la „celălalt”. În timp ce privirea sartriană îl consideră pe celălalt ca pe un lucru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al unei demnități particulare, de respectat. Definiția filosofică se leagă în mod profund de o percepție morală specifică și originală a demnității ontologice care vrea să fie onorată. Natura umană atinge perfecțiunea sa ultimă în persoană, actul de a fi, perfecțiunea tuturor perfecțiunilor”. Emmanuel Levinas (1906 - 1995), prin concepția sa despre „persoană ca și chip”, mută axa de la „ego” la „celălalt”. În timp ce privirea sartriană îl consideră pe celălalt ca pe un lucru sau obiect și, la rândul său, se apără cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
demnități particulare, de respectat. Definiția filosofică se leagă în mod profund de o percepție morală specifică și originală a demnității ontologice care vrea să fie onorată. Natura umană atinge perfecțiunea sa ultimă în persoană, actul de a fi, perfecțiunea tuturor perfecțiunilor”. Emmanuel Levinas (1906 - 1995), prin concepția sa despre „persoană ca și chip”, mută axa de la „ego” la „celălalt”. În timp ce privirea sartriană îl consideră pe celălalt ca pe un lucru sau obiect și, la rândul său, se apără cu aceeași armă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
John Henry Newman (1801 -1890), mai ales pentru tema conștiinței ca loc al întâlnirii cu Dumnezeu. El recunoaște că este conștiința cea care implică un raport între suflet și ceva extern, superior ei. Este vorba de un raport cu o perfecțiune pe care conștiința nu o posedă sau cu un tribunal asupra căruia ea nu are nicio putere. Newman utilizează unele expresii precise, de genul: „este cuvântul lui Dumnezeu cel invizibil”, „este un mesager care vine din înălțime”, „este o dorință
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aruncăm o privire asupra conținutului enciclicei. În prima parte, pagina inspirată din evanghelia lui Matei schițează spațiul ideal de întâlnire cu Cristos, în care se poate auzi răspunsul la întrebările morale fundamentale asupra binelui de făcut și asupra perspectivelor de perfecțiune pentru cel care observă poruncile lui Dumnezeu. În partea centrală se descriu bazele doctrinei Bisericii și cele patru noduri problematice: libertatea personală și legea morală, conștiința și adevărul, alegerea fundamentală, comportamentele concrete și actul moral. În partea a treia se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ontologic la care se conectează un predicat moral de demnitate. La întrebarea dacă nomen dignitatis al persoanei, pus la baza drepturilor umane, este o atribuție independentă, este necesar să răspundem că acesta se fondează pe un anterior nomen substantiale, pe perfecțiunea sa ontologică și pe caracterul în sine al persoanei. Persoana ca substanță primă nu doar există, ci subzistă, adică există în sine, și aceasta indică faptul că este dotată cu interioritate și imanență, spre deosebire de cea materială. În alți termeni, definiția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este dotată cu interioritate și imanență, spre deosebire de cea materială. În alți termeni, definiția persoanei nu depinde intrinsec de o alegere morală anterioară, ci de constatarea ontologică a statutului său și a caracteristicilor sale. Din examinarea realității și a gradului de perfecțiune ontologică a persoanei izvorăște admirația și respectul pe care i le atribuim. Pe baza acestei constatări, Possenti face următoarea afirmație: „Într-un anumit mod trebuie să transferăm în persoană centrul filosofiei, deoarece acolo se află centrul vieții, și acolo stă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
anumite definiții dualiste despre om, de origine augustiniană: înainte de toate, el afirmă că „există două substanțe în om, sufletul și trupul”: sufletul cu rațiunea sa și trupul cu puterile sale sensibile. Atunci când evocă noțiunea aristotelică de suflet ca formă sau perfecțiune a corpului, se observă și influența lui Bonaventura despre compatibilitatea cu doctrina unei dualități a substanțelor. O notă semnificativă se referă la caracterul natural al relației suflet - substanță cu corpul - substanță, pe urmele lui Augustin, potrivit căruia sufletul experimentează o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această direcție, R. Hays expune interpretările cele mai influente: aceste cuvinte sunt adresate doar ucenicilor și conțin o „etică provizorie” în vederea judecății iminente a lui Dumnezeu; cuvintele valorează doar pentru o categorie particulară de creștini și exprimă un „sfat în vederea perfecțiunii”; aceste cuvinte atestă faptul că suntem păcătoși și avem nevoie de harul lui Dumnezeu. Se poate observa că niciunul dintre aceste cuvinte nu este conform viziunii teologice a evanghelistului Matei. Exigențele lui Isus vor să identifice noua comunitate pe care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
spre un obiect infinit și sublim, care trebuie și poate să fie un scop pentru o strădanie mereu reînnoită. Sufletul eroic preferă să cadă în luptă, ori măcar să-și simtă deficiența și imperfecțiunea în fața unui mare țel, decît să cîștige perfecțiunea, propunîndu-și unul inferior. Comparația cu Banchetul lui Platon ne arată deosebirea dintre gîndirea antică și cea modernă. Platon vrea să ne conducă dincolo de aspirația continuă, dincolo de lumea schimbării, în care poate fi vorba doar de străduință. Afectele trebuie înlocuite cu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
putea realiza el însuși nu numai în contrast cu ceea ce este mare, dar nici în legătură cu acesta. De aici lipsa lui de voință, neîncrederea în sine însuși; nu se putea lua în serios, cel mult se putea compătimi 86. Humorul îmbină măreția pentru perfecțiune. El accentuează importanța pozitivă a obolului văduvei. El face posibilă munca, făcînd totuși loc ideii că dacă ne aplicăm criteriul cel mai înalt, nu sîntem decît niște servitori inutili. Ironia poate intra aici în slujba humorului, în sensul că ne
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
reprezenta, pentru Spinoza, intuiția, care cuprindea cu mintea și pătrunderea dintr-o singură privire marea coerență în care se reunea totul. În admirația sa pentru forța infinită și belșugul naturii, care nu e capabilă să producă pentru ochii noștri numai perfecțiunea, ci și imperfecțiunea (Ethica, I, Încheiere) observație pe care o punea într-un ascuțit contrast cu teama superstițioasă sau cu mărginita enervare a oamenilor în această admirație, el era înălțat deasupra comediei și tragediei vieții și asemenea contradicții nu puteau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de artă totală, în sensul wagnerian al termenului. Deliana se vrea o replică la Luceafărul eminescian, o încercare de reabilitare a omenescului. Înălțându-se alături de alesul ei pe orbitele astrale, domnița se inițiază în marile taine ale firii. Sub semnul perfecțiunii, moartea și nemurirea coincid, de unde și vacuitatea tristă a eternității, care își soarbe „viața fără de moarte” din cugetarea pasionată a muritorilor. Deși perfect echilibrată, creația întreagă suferă de răul de a fi. Năzuința spre tinerețe fără bătrânețe a muritorilor, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în sistemele obișnuite de instruire. Inteligența completează creativitatea, iar prin produsele originale exprimă nivelul valoros de manifestare a intelectului. În acest sens, Sternberg amintește că evaluarea activității și produselor creative ale copiilor supradotați trebuie să se raporteze la următorii indicatori: perfecțiunea, raritatea, productivitatea, demonstrabilitatea, valoarea socială (M. Jigău, 1994). Întrucât procesul creativității presupune independența și divergența gândirii, nonconformismul, comportamente productive neuzuale, persoanele înalt creative vor avea mai multe probleme de adaptare, lucru care se întâmplă și în cazul copiilor supradotați. Ambele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
iar un text dramatic, Sapho, dă Ion Al-George. Se evocă personalități (N. Iorga, B. Delavrancea, Mihai Eminescu), se comentează spectacole teatrale la rubrica intitulată „Cronica dramatică”, se emit opinii critice, unele aparținând lui G. Bogdan-Duică. O mențiune specială merită articolul Perfecțiunea artistică în poezia lui M. Eminescu de Oreste. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290753_a_292082]
-
și să le prefacă în indivizi cu stare civilă (...). O poziție idealistă în caracterologia literară este eliminarea contradicțiilor interioare, șablonarea etică în alb și negru, iar în cele din urmă înlăturarea completă a negrului și crearea unor ființe paradisiace întrupând perfecțiunea umană. Când am ajuns aici, am și desființat proza, cultivând genul liric al dithyrambului. Scopul fundamental al pasajului despre literatură din Raportul tovarășului Malencov este călăuzirea scriitorului pe drumul realismului socialist. Omul este perfectibil, nu perfect. Fără acest plan înclinat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dirijăm volanul «înainte» și într-o jumătate de oră ajungem în anul... 1999. Ne vom pomeni de bună seamă în România comunistă, într-o țară a belșugului organizat, în care instrucțiunea publică va fi atins un grad foarte înalt de perfecțiune. De aceea avem dreptul să presupunem că vom putea întâlni acolo pe tânărul Nicolae Popescu, student în anul IV al Institutului Superior de teorie literară și istoria literaturii. Îl vom vizita acasă împreună cu profesoral lui, care-l va însărcina, la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e că nu suportă deloc să fie rea cu cineva. Așa că, atunci cînd are ceva de comentat la cineva, Începe de fiecare dată cu cîteva cuvinte despre ce minunată e acea persoană. — Dar... o Îndemn. — Dar e pur și simplu perfecțiunea Întruchipată! CÎnd ridică iar capul, obrajii Îi sînt trandafirii. — Mă face să mă simt o ratată totală. Mai ales atunci cînd ieșim În oraș Împreună. Întotdeauna are la ea niște risotto sau altceva făcut de ea În casă, să le
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de ritm, simbolizând aspirația spre o lume superioară. Prin mână, transpare geniul, care a pătruns o enigmă, sfântul care și-a învins tendințele inferioare. Cercul exprimă suflul divin, fără început și fără sfârșit, imaginea omului, verbul și imaginea Templului, ca perfecțiune. Rozetele sau rozele cu multe petale au o putere profilactică, se folosesc împotriva deochiului, reprezintă timpul și cerul, iar tronul lui Dumnezeu este prezentat ca un cerc la bază, brățara de la baza mâinii este o rozetă. Brățara mai simbolizează diversele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
prieten, Saturn, Uranus); mâna astrologică doisprezece - Pești (dușmani, Jupiter, Neptun). Lucrările astrologilor fac anumite horoscoape, care au fost realizate. ù. Mâna vieții înseamnă spațiul pentru diverse acțiuni intelectuale în Egipt pentru practicarea medicinii, verificarea cunoștințelor. Figurile geometrice arată unitatea (cercul), perfecțiunea și viața scurtă (liniile rupte, liniile drepte). Simbol al voiajului, labirintul din desenul palmar presupune pătratul (pământul și cerul) și adesea crucea (centrul spiritual) spirala (viața înseși). În liniile palmare se ascund mesaje TAINICE DESPRE CORP. Viața fiind o unitate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
afirmații ar putea fi "flecăreala" din Rămășițele zilei de Kazuo Ishiguro. Ea apare pe prima și ultima pagină a romanului, dar e prezentă constant și pe tot parcursul narațiunii. Majordomul Stevens începe prin a o detesta, ca opusul idealului de perfecțiune, conform căruia orice majordom de seamă trebuie, înainte de toate, să-și îmbogățească, să-și rafineze constant vocabularul, pentru a se putea ridica la nivelul stăpânului (în cazul de față Lordul Darlington). Flecăreala pe care o disprețuiește Stevens e o vorbă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]