4,720 matches
-
în capitolul 19, „Consecințialismul” și în capitolul 20, „Utilitatea și binele”. Vezi, de asemenea, în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Utilitariștii au continuat s] enunțe principiile acțiunii drepte doar în funcție de binele pe care aceasta îl aduce. Deși în comparație cu Bentham, Mill a pledat pentru o înțelegere mai complex] a fericirii umane, el a sustinut totuși c] binele este în esenț] un factor de satisfacere a preferințelor care difer] uneori radical, de la o persoan] la alta. În opoziție cu aceast] perspectiv], intuiționiștii au susținut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formuleaz] teorii ale acțiunii bazate pe preferințe și ofer] o concepție instrumental] asupra raționalit]ții. Toate aceste aspecte sunt incompatibile cu etică lui Kant. viii. Moștenirea kantian] Etică lui Kant a devenit paradigmă cea mai influent] care a încercat s] pledeze pentru principii morale universale formulate f]r] referire la preferințe sau la un fundal teologic. Speranța de a identifica astfel de principii universale, atât de vizibil] în discuțiile despre dreptate și în mișcarea pentru drepturile omului, este supus] permanent provoc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o definiție a contractului liber și rațional, atunci aproape orice teorie poate fi descris] ca fiind contractualist], de vreme ce aproape orice teorie pretinde c] ofer] un standard moral comun pe care indivizii îl pot adopta în mod liber și rațional. A pleda pentru o teorie înseamn] a ar]ta c] cerințele sale sunt rezonabile și c] oamenii ar trebui s] le accepte în mod voluntar. Dac] dorim s] stabilim limite pentru etică contractualist], trebuie s] limit]m tipurile motivelor la care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acord asupra principiilor drept]ții acoperiți de un „v]l al ignorantei” - f]r] a-și cunoaște talentele sau infirmit]țile și f]r] s] știe ce poziție ar urma s] ocupe în societate. Se presupune c] fiecare contractant va pleda pentru acele prevederi care îi sunt cele mai favorabile lui. Dar, de vreme ce nimeni nu își cunoaște viitoarea pozițe social], a le cere contractanților s] decid] ce este mai bine pentru ei va avea aceleași consecințe cu a le cere s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] alternativele limitate pe care societatea victorian] i le-a oferit acesteia au fost echitabile sau nu. Unele aspecte similare au fost preluate și de c]tre reprezentanții feminismului modern în discutarea virtuților și viciilor feminine. Feminiștii din trecut au pledat în favoarea unui ideal androgin, promovând virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului feminin decât celui masculin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Melden, 1974)... ...omul care a fost victima unei nedrept]ți este cel care va cere dreptate... omul LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a sclaviei este omul care va pleda în favoarea Libert]ții. Faptul c] drepturile au nuanțe legale și păr a duce cu ele m]car câteva implicații potrivit c]rora folosirea forței este justificat] prin faptul c] asigur] aceste drepturi, are o leg]tur] cu aceast] chestiune. O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reale ale unor beneficii pentru om... Cel mai bun lucru pe care îl putem face atunci când este vorba despre folosirea animalelor în științ] este s] nu le folosim (1985, p. 24). Poziția lui Singer este foarte diferit]. El nu poate pleda pentru aboliționsim în teorie deoarece în circumstanțe extreme, r]spunsurile radicale nu mai funcționeaz]...dac] un singur experiment ar putea conduce la vindecarea unei boli r]spândite, acel experiment ar fi justificat. Dar în viață real], beneficiile sunt mult, mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motivul pentru care dezvoltarea moral] este orientat] în sus și este succesiv] este, în mare, aceeași cu justificarea mea filosofic] pentru ideea c] o etap] superioar] este mai adecvat] sau mai moral] decât una inferioar]. (1981, p. 131) Astfel, am pledat pentru un paralelism între o teorie a dezvolt]rii psihologice și o teorie moral] formalist] pe baza faptului potrivit c]ruia criteriile de diferențiere a dezvolt]rii psihologice formale și integrarea echilibrului structural se aplic] în criteriile morale formale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult aceste mărturisiri crude despre Timișoara, fostul geal ceaușist mărturisește, sotto voce, că n-a vrut să... deranjeze, țara fiind concentrată pe aderările euroatlantice, dacă deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți însă reveni, de ce nu, și chiar întreba: bine, dar ce fel de normalitate? E, ca să fim lucizi, cea decurgînd din tragedia postbelică a României, plătind cu vîrf și îndesat condiția ei de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aportul investițiilor străine directe, cunoaște mai multe curente de gândire care, în mod convențional, se pot clasifica în: opinii care consideră că forța motrice, factorul determinant al creșterii economice în România, îl constituie investițiile străine directe și, în acest sens, pledează adesea din păcate fără discernământul necesar și suficient în ceea ce privește diferențierea politicilor de promovare a ISD, în funcție de mărimea impactului lor favorabil asupra economiei naționale; opinii care situează investițiile autohtone pe primul loc, în ceea ce privește importanța și rolul acestora pentru demarajul sănătos al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dacă el nu intenționa să Îmbrățișeze conceptul de proprietate privată? se Întreba Bodin. Bodin continuă să remarce că familia - o instituție naturală - este clădită pe proprietatea privată iar statul, la rândul său, este clădit pe familie 9. Aceasta fiind situația, pleda Bodin, responsabilitatea principală a statului este să protejeze dreptul „natural”, dat de Dumnezeu, al fiecărei persoane - și al familiei - de a avea proprietăți. Credința că rolul principal al guvernului este să protejeze dreptul inalienabil al fiecărei persoane la proprietate, era
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ce este al lui și pentru a interzice furtul”10. Scrierile lui Bodin au străpuns valul Biserică/Stat care Înfășurase Europa de la căderea Imperiului Roman. Într-un timp când gândirea dominantă vedea statul drept păstrătorul credinței, Bodin a Îndrăznit să pledeze că misiunea fundamentală a statului era În realitate mult mai seculară - aceea de a proteja dreptul natural asupra proprietății private. Drepturile individuale - Întipărite În primul și În ultimul rând În proprietatea privată - aveau precedentă asupra privilegiilor aristocratice și deferenței În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În interesul monarhiilor să stimuleze activitatea economică internă. De partea lor, comercianții și fabricanții doreau reforme care să accelereze tranziția spre schimburi libere pe piețe naționale. Au cerut eliminarea restricțiilor legale și tradiționale care Împiedicau mobilizarea forței de muncă, au pledat pentru constrângere legală, Întărită de forța de poliție a monarhiei, În executarea contractelor comerciale și au făcut presiuni pentru Îmbunătățirea drumurilor, a căilor fluviale și a comunicațiilor, pentru a grăbi comerțul și a lărgi zona geografică a tranzacțiilor. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
s-au Îndepărtat de Dumnezeu. Europa este cu siguranță cea mai seculară regiune din lume. Aceasta nu Înseamnă că nu a existat o polemică Încinsă asupra absenței lui Domnului din document. Papa Ioan Paul al II-lea și Vaticanul au pledat public pentru „o referire clară la Dumnezeu și la religia creștină” În preambul 37. Alții au argumentat că a nu menționa creștinismul, care a jucat un rol determinant În istoria Europei, este de neiertat. Majoritatea totuși au fost după cum arată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să trăiască și regulile care să-i călăuzească În această călătorie. În ultima jumătate de secol, elitele politice ale Europei s-au angajat Într-o lupta continuă pentru a defini limitele puterii Comunității Europene pe cale de apariție. În timp ce federaliștii au pledat pentru cedarea de puteri sporite către Uniune, antifederaliștii au Încercat să rețină puterea În mâinile statelor membre și au privit Uniunea Europeană mai mult ca pe un forum interguvernamental care să coordoneze obiectivele naționale și să Întărească interesele proprii ale fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
am vorbit În capitolul 4, a fost primul care a introdus un mecanism de comandă-și-control raționalizat și ierarhic, În industria americană În prima decadă a secolului XX. Modelul său a fost adoptat rapid de guverne peste tot În lume. Taylor pleda pentru o autoritate completă a management-ului asupra activității de producție și birocratice. Din punctul său de vedere, dacă lucrătorii rețineau o măsură de control asupra activității de muncă, ei ar plănui să lucreze minimul necesar pentru a executa sarcinile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o negociere continue Între toți cei interesați. Guvernarea nu mai este Împărțită În etape individuale separate, ea devine un „proces de angajament continuu”. Realizând că guvernul nu va mai fi În măsură să monopolizeze procesul de guvernare, oficialii publici au pledat pentru un compromis - folosirea În comun a domeniului politic atât cu sectorul comercial, cât și cu societatea civilă. De aici Înainte guvernul va fi un mediator și nu un supraveghetor al procesului politic. Se spera că o comunicare mai deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Miloseviå despre intențiile aliaților și determinarea lor de a lupta. Generalul Wesley Clark, comandantul forțelor NATO, s-a plâns că deciziile militare erau În mod continuu criticate și amânate, În timp ce europenii se frământau din cauza ramificațiilor legale și politice. „Americanii au pledat Întotdeauna pentru abordarea unor ținte noi și mai importante - a spus Clark - ...și Întotdeauna unii dintre aliați au exprimat dubii și rezerve”59. Clark a oferit o evaluare sobră a operației NATO „reunite” În Kosovo: „Am plătit un preț În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mihai Costinescu, acum decedat, mi-a relatat cu lacrimi în ochi acest fapt și spunea că numai mila lui Dumnezeu și o minune au făcut să nu fie demolată Sfânta Biserică. Același preot mai spunea că pentru păstrarea bisericii au pledat, insistent și la toate nivelurile, regretatul profesor Petru Brânzei și Iustin Moisescu, mitropolitul de atunci. Împrejurul acestei biserici, sub pământ, se află un adevărat sanctuar: "Cimitirul medieval", cu rămășițele pământești ale unor mari personalități, unele dintre acestea menționate mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
efectuate împreună cu Ureche, i-au întărit convingerea unor probabile determinisme tiro-epileptice. Încă din 1913, el afirma: "În epilepsie, cazurile clinice, anatomopatologice și terapeutice, pe care le-am citat, arată, de asemenea, rolul glandei tiroide în determinismul acceselor. În același sens pledează rezultatul experiențelor mele cu Ureche asupra fenomenelor convulsive la animale etiroidiene sau tratate cu corp tiroid. Aceste experiențe, coexistența sindromului lui Basedow cu epilepsia, notată de mai mulți autori, exagerarea fenomenelor convulsive în urma tratamentului tiroidian poate prea intensiv sau neindicat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o judecăm după o ierarhizare valorică a textelor, autohtone sau străine, care au format repertoriul instituției de la Calul verde încoace, Constantin Popa își adjudecă victoria într-o binemeritată revanșă: Regulamentul de bloc face parte din categoria acelor texte dramatice care pledează pentru ideea de teatru înțeles ca loc al desfătării spirituale, al meditației și al confruntării cu starea la zi a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sunt universale, dar nivelul la care se aplică este o alegere parametrică: (a) Lexicon: ebraică, engleză, rusă, maghiară, neerlandeză; (b) Sintaxă: limbile romanice, sârbo-croată, cehă, greacă, germană. Aceste operații sunt: reflexivizarea, expletivizarea (decauzativizarea) și saturarea. Și în acest studiu, autoarele pledează împotriva analizei inacuzative a reflexivelor. (A) Reflexivizarea este operația care generează verbe reflexive de la intrări tranzitive. Verbul reflexiv denotă o acțiune în care argumentul Agent acționează asupra lui însuși. Aceeași morfologie apare și cu alte tipuri de predicate: reciproce, inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe când cea nonreflexivă este inergativă. Demonstrația lui Labelle este însă centrată pe teste sintactice, a căror relevanță este limitată (pentru anumite limbi sau pentru anumite subclase semantice de verbe inacuzative) și ignoră caracteristicile semantice comune ale celor două perechi, care pledează pentru încadrarea în aceeași clasă. (c) O propunere mai moderată pare a fi cea formulată de Lagae (1992) și Dobrovie-Sorin (2004) − incoativele cu se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în cazul predicației existențiale (interpretată tradițional ca predicat nominal: Ion este înalt). Ideea de a unifica interpretarea nu e nouă în lingvistica românească. Două puncte de vedere diferite, dar convergente într-o anumită măsură, sunt exprimate de Neamțu (1986), care pledează pentru interpretarea ca predicat verbal în toate aparițiile și de Pană Dindelegan (2008f [2005]: 294−295/289, în GALR II), care oferă argumente pentru interpretarea ca predicat nominal și în construcțiile cu o complinire locativă, deși soluția din GALR este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai populare figuri ale Banatului, s-a născut într-o familie de meseriași din Lugoj. A învățat la Lugoj, Arad și la liceul din Beiuș. La Pozsony (Bratislava) și Budapesta a făcut studii universitare de drept. Avocat în Lugoj, a pledat în mai multe dintre procesele intentate de autoritățile maghiare publicațiilor și conducătorilor românilor; s-a aflat între apărătorii acuzaților în procesul Memorandumului. Timp de două decenii a fost membru în consiliul județului Caraș-Severin și în comitetul Partidului Național Român. S-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]