5,068 matches
-
Une Histoire sans fin. Dialogues avec Frank Hoffmann, Echternach (Luxemburg), 2000. Repere bibliografice: Romanița Constantinescu, Un critic din noua generație, RL, 1993, 6; Cornel Ungureanu, Corina Ciocârlie, Nicolae Oprea și alți optzeciști întârziați, O, 1993, 11; Anton Horvath, Corina Ciocârlie,„Pragmatica personajului”, ST, 1993, 3-4; Monica Spiridon, Când „a spune” înseamnă a „face”, VR, 1993, 4-5; Ion Bălu, Călătorie prin spațiul comunicării, ST, 1993, 6; Ștefan Borbély, Tabloul sinoptic al nouăzecismului, ECH, 1995, 6-9; Cornel Ungureanu, Pe cont propriu, O, 1995
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
Skinner a folosit expresia eufemistică drive pentru a descrie o teorie a manipulării dorințelor și nevoilor în special prin ceea ce s-a numit „deprivare” (deprivation) și „saturare” (saturation). Pentru Skinner, drives sunt „porniri”, „impulsuri” care pot fi folosite în mod pragmatic. Evită „machiaverlâcurile”, dar invită insidios la ele (vezi Skinner, 1953, în special „Drives: Deprivation and Satiation”). El crede că o nevoie sau o dorință poate fi redefinită ca fiind o condiție rezultată din derivare sau caracterizată de o probabilitate specială
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
celorlalți mi se pare total nepotrivită. Cantemir nu avea cum să gândească astfel. "Desfătarea" estetică nu se număra printre valorile lumii sale sau era, oricum, una secundară. Prin urmare, efortul de a se "nevoi" către "deprinderea ritoricească" ascunde o intenție pragmatică. Care? Vom vedea... De ce scrie Cantemir Istoria ieroglifică? Motivațiile scrierii Istoriei ieroglifice sunt în primul rând de ordin personal, subiectiv. Mai mulți critici s-au întrebat de ce o fi scris Cantemir o carte de o asemenea factură? Ce tip de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ce scop scrie Dimitrie Cantemir o carte stufoasă, labirintică, în limba română? În plus, una în care nici nu mai era nevoie de "traducerea" simbolurilor la final pentru a fi înțeles mesajul critic. Mentalitatea sa este, să nu uităm, una pragmatică. E vorba de un pragmatism comun întregii intelectualități din sud-estul european, după cum demonstrează Virgil Cândea: "Realismul medieval al gânditorilor bizantini se transforma la urmașii lor într-un pragmatism..."14. Prin urmare, la ceva tot îi slujea manuscrisul Istoriei ieroglifice. Așa cum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de alt soi. Nu era "arta pură", care procură exclusiv o "plăcere estetică". Era mai degrabă un discurs cu mize sociale, politice, morale etc. Și atunci? O cu totul altă interpretare propune Mircea Anghelescu. E vorba de o soluție mai pragmatică, dar cu atât mai interesantă. Într-un text publicat inițial în limba franceză, în revista "Dacoromania", nr. 2/1974 și reluat, în română, în volumul Scriitori și curente, criticul caută răspunsuri la aceleași întrebări. Oricum, el pornește din start de la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unor evenimente contemporane al căror efect n-a avut timpul necesar pentru a se manifesta"24. Prin urmare, tipul literar al discursului nu se explică printr-o intenție estetică (dacă exista, ea servea drept mijloc de persuasiune), ci prin una pragmatică. Continuă criticul: "Autorul nu poate deci să utilizeze forma obișnuită a unei istorii, fie ea și "secretă", pentru că el nu are în vedere atât reconstituirea faptelor, construcția sa nu are pretenția de a fi o istorie adevărată, chiar lipsită de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței în orice domeniu spiritual care nu are atingere cu problemele religioase, istoriografice, pragmatice. Cantemir nu se înscria, prin urmare, într-un astfel de areal strâmt, el respira într-un alt cadru, mult mai larg, cel al culturii europene, occidentale și deopotrivă orientale. Mentalitatea sa nu era nicidecum una locală, ci una europeană. Iar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sale. Cornul reprezintă principalul indiciu în această privință și, câtă vreme imaginarul european nu găzduiește narvalul (Albertus Magnus este singurul care îl pomenește vag), nu poate exista dubiu cu privire la autenticitatea celor atestate în atâtea scrieri religioase. Dar nici motivele strict pragmatice nu trebuie excluse din discuție. Valoarea pecuniară a unor astfel de artefacte realizate din pretinsul corn de unicorn este în creștere începând cu Evul Mediu târziu. Unii cercetători dau lista de prețuri exorbitante: unele exemplare, precum cel al lui Pietro
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai multe lentile, din ce în ce mai sofisticate (unele lentile foarte subțiri, de numai 2 mm, permiteau o mărire de 200 de ori și o claritate bună a imaginilor). Performanțele atinse de el nu au putut fi depășite decât în secolul XIX. Spirit pragmatic (era de profesie negustor de postavuri), l-a interesat să observe organismele vii, atât vegetale cât și animale. A identificat spermatozoidul, dar și multe protozoare, bacterii și alte „animalcule”, apreciate de el la peste un milion într-o picătură de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
menționa sindromul violenței domestice, de sine stătător. Astfel ia naștere un vast capitol al sănătății mentale afectate de violență. De la copilul abuzat, femeia-victimă a violenței domestice, la supraviețuitorii unor situații de violență a naturii sau a omului, clasificările internaționale ateoretice, pragmatice, ale bolilor mentale descriu și pun în discuție consecințele violenței asupra dezvoltării și funcționării umane. Pe de altă parte, majoritatea orientărilor teoretice cunoscute din domeniul sociouman se preocupă și de explicarea cauzalității și a consecințelor violenței în viața omului. Mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin lipsa unei perspective teoretice asupra violenței domestice. Teoria îți dă un registru de lectură a fenomenului, a tiparelor de interacțiune violentă, a înțelegerii riscurilor, precum și a depistării factorilor de protecție. Cercetarea în domeniul violenței domestice nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în domeniu, care la capătul unei experiențe ce însumează trei decenii, au publicat o lucrare, tradusă și la noi (în 2007) și care se instituie ca un prețios îndreptar, limpede, sintetic și consistent, având prin urmare și o remarcabilă tentă pragmatică, lucrativă. Ceea ce poate fi apreciat în mod particular este efortul autorilor respectivi de a oferi, pentru fiecare tulburare psihiatrică vizată (inclusiv pentru PTSD) un ghid bifocal, unul ce țintește practicienii, altul care îi vizează pe pacienți. Fără a dezvolta cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bolnavilor terminali ocupă un loc important, alături de tratamentul sindromului posttraumatic, a durerii, a diverselor dependențe etc. Este o dovadă concludentă că psihedelicele sunt utile în condiții riguros monitorizate, nu numai pentru imersiuni în realitatea transcendentală, ci și în scopuri evident pragmatice. Această acoladă amplă, dar evident indispensabilă, a avut în intenție să sugereze multiplele căi reale sau potențiale care ne pot prilejui experimenterea unei stări transpersonale și implicit ne oferă șansa schimbării convingerilor vetuste despre moarte. Având în vedere că, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că protocolul atenției estetice poate avea drept obiect orice lucru sau stare a lumii, oricât de umile: "viața obișnuită e o sursă permanentă de momente de atenție estetică"84. Nu despre o substanță estetică e vorba, ci despre un raport pragmatic: abordat din perspectiva stilurilor particulare ale atenției, esteticul e o relație, un mod de a se angaja și de a accepta o situație de comunicare. Tipul de atenție determină categoria - estetică sau, dimpotrivă, comună - în care cade obiectul. Fără să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vieții", care e arheologia, în contrast cu "știința morții", care e istoria. Iată un citat mai lung din cursul introductiv: Ca istorie a culturii popoarelor din trecut, adică ca expunere a credințelor, așezămintelor și moravurilor vechimei, archeologia este dar soră-geamănă cu istoria pragmatică sau politică. Cât de stearpă și de puțin atrăgătoare este înșiruirea cronologică a venimentelor de Stat care s-au petrecut în palatele regilor, sau pe forul popular, sau chiar și pe câmpul de bătălie, dacă toate acele împrejurări ni se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a avut vreodată preț pentru dânsul: el a voit-o numai ca izvor a ceea ce este durabil. Însă această durată nu i-o făgăduiește decât continua viață independentă a națiunii sale43. Permanența națiunii trebuie citită atât în sensul unui cadru pragmatic de transmisie, în care ceea ce face un individ poate fi preluat și utilizat, după dispariția acestuia, de restul colectivității, cât și în sensul mistic al stabilității în timp a unor trăsături de comportament și conduită - ceea ce Fichte numește "caracter". Existența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
necesitatea unui dialog și a unei continue transformări în raport cu „vocabularele“ celorlalți, cu setul lor de credințe și idei prin care (își) explică lumea. Wikipedia este produsul unor dezbateri continue, în care centrală nu este atingerea Adevărului, ci a unei obiectivizări pragmatice a cunoștințelor pe care le avem. Cele mai reușite articole apar atunci când indivizii încep să fie „ironiști liberali“ (adică să se îndoiască de propria arhivă activă de concepte și să descopere limita propriilor argumente, adică contingența lor), să accepte că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
o formă de repetiție în modalitate parodică, parodie care ar tinde să arate că vechile mituri și-au pierdut ele însele sensul în lumea nouă, spațiu al pierderii valorilor spirituale în profitul unei concepții materialiste ale unui univers cotidian și pragmatic. Când Karl cedează pulsiunii scopice, interzisă de către unchiul său, el vede din camera sa orașul New York, o imagine de violență materială, de dezorganizare, de haos și de dezarticulare, și în depărtare el zărește "formele colosale ale unei catedrale". Această viziune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
declanșator al crizei israeliano-palestiniene (subliniind totodată și importanța lor în evoluția ulterioară a procesului de pace); plecarea de la realitățile existente, care descriu evoluția raporturilor dezvoltate de Uniunea Europeană cu Israel și Autoritatea Palestiniană în contextul crizei, pentru o raportare corectă și pragmatică, precum și pentru a putea realiza prognoze/scenarii realiste; evaluarea soluțiilor propuse de-a lungul timpului, dar și a celor de data recentă, în vederea încheierii conflictului israeliano-palestinian. Consider că meritul principal al acestui demers constă în cercetarea întreprinsă în rândul unor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de altfel a fost prezentat direct președintelui american de către regele saudit Abdullah (la 2 aprilie 2009).1003 În toate mediile internaționale s-a vehiculat că Inițiativa Arabă de Pace demonstrează o potențare a diplomației arabe care se dorește a fi pragmatică, proactiva fiind condusă de trei state arabe care au un rol esențial în conflictul din Orientul Mijlociu, este vorba despre: Egipt, Iordania și Arabia Saudita, primele două deja având încheiate acorduri de pace cu Israelul. Actualmente putem vorbi de un evident consens
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în ceea ce privește reconcilierea raporturilor israeliano-palestiniene și israeliano-arabe. Ca urmare a stadiului pozitiv al relațiilor dintre partea israeliană și cea arabă, regimurile de guvernare din unele state arabe (exemplu: Iran, Irak, Libia) se vor modifica într-o direcție mult mai moderată, măi pragmatică, punând un accent deosebit asupra dezvoltării (la toate nivelurile) și mai puțin asupra exportului de violență, democrația electorală răspândindu-se treptat în rândul mai multor guverne arabe (de exemplu: Iordania, Yemen, Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Bahrain etc.). În acest context
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în the further development of the peace process); starting from the existing realities, which describe the evolution of the relationships developed by European Union with Israel and the Palestinian Authority în the context of the crisis, for a fair and pragmatic report also for putting together realistic predictions/ scenarios; evaluation of proposed solutions over time, but also those of recent date, în order to end the Israeli-Palestinian conflict. We believe that the main merit of our approach goes ouț to the
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
strictul necesar. Fiind dinamice și flexibile cele două tipuri de strategii nu trebuie să fie exclusive, ci complementare. 2.1.2. Strategii evaluative normative Strategiile evaluative normative au la bază trei criterii de compoziție din combinarea cărora rezultă o viziune pragmatică asupra demersului evaluativ. Criterii: 1. Cantitatea de informații pe care trebuie s-o acumuleze elevul și care trebuie evaluată. După acest criteriu distingem evaluare parțială sau evaluare globală. 2. Axa temporală la care se raportează evaluarea: la începutul, pe parcursul și
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
socialistă de piață. În această formulă, Partidul Comunist păstrează monopolul puterii, dar economia este, din ce în ce mai mult, guvernată de legile concurenței fiindcă, explică Deng Xiaoping, artizanul programului de modernizare, nu contează ce culoare are pisica atât timp cât prinde șoareci. O abordare foarte pragmatică, ce lasă însă în suspensie problema accesului la putere a unor categorii sociale din ce în ce mai dinamice. Dacă și când se vor acutiza aceste conflicte rămâne de văzut. Până atunci, China a devenit în ultimele două decenii un gigant economic în continuă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
privință, Școala engleză recunoaște statele ca actori primordiali. Dacă însă discuția se poartă la nivel normativ, atunci actorii ultimi, din punct de vedere moral, sunt indivizii. Contradicțiile sau eventualele tensiuni care pot apărea între cele două niveluri, unul de facto, pragmatic, și unul moral, absolut, sunt decelabile de altfel în textele autorilor Școlii engleze, inclusiv la Hedley Bull. Cea mai semnificativă contribuție pe care raționalismul o aduce în studierea relațiilor internaționale este teoretizarea ordinii, a elementelor care fac posibilă stabilitatea și
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]