4,584 matches
-
55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis. În acest vis al omului de miază zi, nu mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura excesivă. Loghi este un pictor dublat de un poet... [...]"427. În "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fost foarte interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante răvășite și întrețesute, de flori luxuriante, de tot acest naturism și cult al imaginii feminine"452. Figurile feminine, așa cum observa și Theodor Enescu, predomină în pictura lui Luchian. Pictorul va alege ilustrarea tipologiei "ingénue" a cărei ipostază privilegiată rămâne Ofelia și nu pe cea a femeilor fatale (Salomeea, Judith, Mesalina, Dalila etc.) din picturile unui Gustav Klimt, Franz von Stück, Jean Delville, Edvard Munch
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care se va adânci cu privire la calitatea lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac convențiile unui academism devenit caduc, ilustrat prin portrete, tablouri cu subiecte mitologice de factură academică, față de libertatea care se face simțită la saloanele "Cercului Artistic", unde predomină peisajul, scena de gen etc. Dirijismul și autoritarismul directorului Școlii de Belle-Arte, Constantin I. Stăncescu, provoacă un scandal de proporții la selecția și organizarea lucrărilor destinate Salonului Oficial, unde acesta intervine discreționar în favoarea protejaților săi. Calmul este restabilit temporar cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
direcția unor obiective mai mult sau mai puțin precizate, motivația constituind totalitatea acestor structuri (Caluschi Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Mariana, 2001) care acționează ca un vector orientativ, energizant al comportamentului. Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieții este relevantă cunoașterea elementelor motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
intitulată Die Kultur der Renaissance in Italien În 1861. Renașterea a fost mult mai complicată și multilaterală decât așa cum a fost privită de Burkhardt. Nici nu a fost singura mișcare, ci mai multe, În locuri și perioade diferite. Țările unde predomina catolicismul, ori acelea unde protestantismul fusese generalizat, au trăit alte experiențe În timpul Renașterii decât țările ortodoxiste sau islamice. Franța era un deosebit centru cultural, În domeniul filosofiei ori a științelor, cu puternică influență italiană. Anglia și Flandra au preluat din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar picioarele metrice sunt variate. Daca iambul e dominant, nu exclude un anapest ( /) sau un peon IV ( /) și chiar un amfibrah ( / /) la Începutul versului al doilea din primul catren și situația se repetă În celelalte catrene. Rima este Îmbrațișată, dar predomină rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
integrează În eul său o imagine menită să-i producă un profund sentiment de tristețe, fără a sesiza numaidecât că ea reproduce În mare o atmosferă existențială, sub semnul unei sensibilități exacerbate de obsesia morții, sugerată printr-o cromatică simplă, predominată de cenușiu. Atmosfera apăsătoare intensifică starea maladivă, printr-o persistență enervantă a umedului pe spații largi, pe durate nedeterminate. O ploaie eternă acoperă o atmosferă Întunecată. Structura poeziei este aparent simplă. Se știe că poezia simbolistă nu a dat o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceasta pentru a realiza latura sonoră pe un portativ pe care se succed cele două silabe muzicale așezate undeva În preajma notelor „do” și „re”, note joase cu o vibrație și amplitudine largă, dar Întunecată. Aranjarea notelor nu este succesivă. Pentru că predomină totuși, ca număr, iambii, ritmul este iambic, Însă rupt și sincopat de anapest, și 32 A. E. Baconschi, „Panorama poeziei universale”, Ed. Albatros, 1972, p. 90; peon. La o primă lectură, impresia este aceea a unei premeditări metrice, chiar dacă avem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor sufletești. Lirismul e rezultatul proiectării problematicii geniului În raport cu societatea, iubirea și cunoașterea. Poemul este un monolog liric, iar dialogul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Aceasta poate fi legată, eventual, de faptul că au fost produse prea multe materii prime, astfel că oferta depășește cererea. Expansiunea externă diminuează; și, întrucât sunt importate tot mai puține materii prime, producția în „centru” stagnează. Dinamica de tip marxist predomină acum pe plan intern. (Randall, 1988, p. 96) Întreprinderile mai slabe dau faliment sau sunt preluate de competitori; mondializarea crește și capitalizarea este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare (cu activități exclusiv pedagogice) sau chiar cazarme (unde predomina izolarea și lipsa de comunicare socială). Inexistența asistenților sociali a fost o cauză a distanțări instituțiilor pentru copii de viața lor socială reală, cotidiană. Copiii din instituții au fost afectați de izolarea cronică față de comunitate. A continuat să se simtă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
categorii: școli mixte - categorie în care am inclus școlile unde ponderea elevilor romi este de până la 50%; școli cu o majoritate de elevi romi - școli cu o pondere a elevilor romi situată între 50, 1% și 70% școli în care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care se instruiesc și elevi romi. Pe baza datelor UNDP
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autoritățile militare române. Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu, printr-o rezoluție
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a plecat spre Moghilău din gara Grădina Publică, la ora 1.10 în ziua de 8 Iunie 1942. Garda trenului a fost compusă dintr-un ofițer, 2 subofițeri, și 20 grade inferioare din Regimentul 8 Vânători. Spiritul de umanitate a predominat în executarea acestei operațiuni. b/. Din județele Provinciei: În aceeași zi s'au evacuat și evreii din județele Provinciei Bucovina / Anexa No. 4/. Evreii au fost aduși la Cernăuți în ziua de 5 Iunie 1942 și internați până la 7 Iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la stat. Obiectele prețioase au fost evaluate de comisiuni, plătindu-se sumele respective în R.K.K.S. Evreii au primit pâine pe trei zile, fiind apoi îmbarcați în tren spre Moghilău. Guvernământul Provinciei Transnistria a confirmat primirea evreilor. Spiritul de umanitate a predominat această operațiune. Numărul evreilor evacuați a fost: Din orașul Cernăuți în ziua de 8 iunie: Bărbați Femei Copii Total 619 691 395 1705 Din județele Câmpulung, Hotin, Storojineț, Suceava și Rădăuți, evreii au fost aduși în ziua de 5 Iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a înregistra probleme grave, s-au deteriorat treptat pînă la declararea ostilităților între București și Washington, în decembrie 1941 și iunie 194299. Atitudinea SUA față de România, în anii 1942-1944, a fost dictată de considerente militare și politice. La început, a predominat factorul militar, iar în anii 1943-1944, cel politic. În lipsa raporturilor oficiale, contactele bilaterale s-au menținut prin: activitatea românilor americani din SUA și încercarea lui Carol Davila de a forma un Comitet Național 100, negocierile de pace separată angajate de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
infuzată de spiritul religios era educația elementară în școlile din prima parte a secolului al XIX-lea. Geografia Moldovei și a Țării Românești este predată, spre deosebire de istoria principatelor dunărene, care nu își găsește loc în programa școlară. În ciclul gimnazial predomină în continuare istoria sacră și geografia marilor puteri, precum și un pachet de discipline clasice, axate pe studiul limbilor latină și greacă. Datele statistice disponibile pentru situația școlii din principatele danubiene în perioada regulamentară indică faptul că în între 1832 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de Regulamentele Organice nu s-a desfășurat fără opreliști. În ciuda demersurilor derulate de autoritățile statale de a impune un ethos educațional în care "limba patriei să predomine", iar "religia și morala să fie de importanță capitală", școlile private continuau să furnizeze o mult mai atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în cartea sa despre Făurirea culturii române moderne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România: instaurarea regimului comunist (1944-1947); regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); În ceea ce privește politica externă a României în perioada comunistă putem identifica trei etape: „perioada Dej”, când România se izolează în raport cu Occidentul și predomină relațiile cu statele comuniste; a doua etapă se încadrează între anii 1965-1980, când România își dezvoltă relațiile cu Occidentul și beneficiază de credite de pe urma lor; a treia etapă se încadrează între anii 1980-1989, când relațiile cu Occidentul se „răcesc”; b
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]