5,618 matches
-
care o masculinitate mutilată le impune: o scriitură ale cărei opere reprezentative ar fi "tridimensionale, complexe, bogate", care ar țese adevărate intrigi, capabile să "integreze sexul în restul relațiilor umane"66. Speranța unei "demasculinizări" a pornografiei se bazează, evident, pe prejudecata că modalitățile tradiționale de diferențiere sexuală nu sunt factori constitutivi ai masculinului și femininului, că se modifică în profunzime atunci când societatea se transformă. Poziția aceasta poate părea invalidată de creșterea exponențială a celei mai clasice producții pornografice, impusă prin noile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
tip de informații oferă o imagine generală asupra experienței formabililor, asupra culturii organizaționale și asupra climatului în care au "crescut" aceștia și, mai ales, dau posibilitatea anticipării posibilelor reacții și rezistențe la acțiunea formativă: experiența anterioară poate fi sursă de prejudecăți sau deformări. Analiza informațiilor de tip calitativ o completează pe cea menționată în paragraful anterior și servește acelorași scopuri educaționale. Această analiză cuprinde date privind climatul organizațional din unitatea școlară de proveniență, calitatea personalului din instituția școlară și nivelul de
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
de informații ale managementului educațional. Măsurarea fenomenului de marketing este un proces de atribuire, pe baza unor reguli bine stabilite, de numere, simboluri caracteristicilor persoanelor, fenomenelor. Sunt măsurate nu obiectele ca atare, ci proprietățile lor: status-ul social, autoritatea, prestigiul, prejudecățile, convingerile când avem în vedere un individ și coeziunea, circulația informației, starea de spirit etc. când este vorba de un grup uman. (Chelcea, S., 2001).56 Atributele persoanelor reprezintă o caracteristică sau o calitatea a acestora (spre exemplu: feminin sau
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
și alte povestiri Și mai sper să nu fie mare lucru lost in translation (tâmpit film, btwă... Când am început să traduc primul volum din povestirile lui Hemingway, mi-era că n-o să mai ajung niciodată la final. Una dintre prejudecățile legate de Papa este că scrie simplu, straight etc. Măcar dacă te uiți la câte o frază mai lirică, așa, care se întinde pe jumătate de pagină, și tot îți dai seama că această prejudecată ar trebui nuanțată urgent. Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
niciodată la final. Una dintre prejudecățile legate de Papa este că scrie simplu, straight etc. Măcar dacă te uiți la câte o frază mai lirică, așa, care se întinde pe jumătate de pagină, și tot îți dai seama că această prejudecată ar trebui nuanțată urgent. Pe de altă parte, frazele lui complicate și exacte (uimitor de exacte când se vorbește despre interioritatea vreunui personaj, de pildăă curg foarte lejer în engleză (unde, de pildă, e perfect normal să unești o mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
povestesc despre personajele reale ale cărții mele, explicându-le că era vorba despre niște oameni obișnuiți confruntați cu o situație mult prea grea pentru experiența lor de viață și spirituală, și nu despre întrupări tenebroase de îngeri sau de demoni. Prejudecățile și spaimele legate de subiectul piesei se destrămau pe măsură ce actorii începeau să descopere umanitatea personajelor. Primul semn al apropierii a fost tratamentul comic și parodic pe care l-au aplicat textului meu. Abia atunci am simțit că actorii erau pregătiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Mai ales la nivel politic, în Con siliu. Ei chiar cred că UE s-a supraextins în domeniul ăsta și că anticorupția din România este mai degrabă un eșec. — Da, cred că e vorba despre puțină informație și despre multă prejudecată. România are în continuare această emblemă de țară coruptă și are probleme serioase cu corupția politică și cu cea sistemică. Dar asta nu înseamnă că Italia nu are. Sau că Grecia nu are. De aceea, acum, când se discută despre
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
începusem să credem că, dincolo de amuzanta întâmplare, va fi o zi minunată, așa cum fuseseră toate celelalte. Băieții jucau fotbal pe plajă, ca de obicei, fetele erau absolut minunate indiferent ce făceau, copiii mici cu slipi pe ei (fiindcă brazilienii, în pofida prejudecăților noastre, sunt extrem de pudici) se jucau în nisip ca toți brotacii din lume. Totul era cum trebuie să fie în Paradis. Așa că, atunci când consoarta care mă salvase m-a rugat să stăm să vedem apusul soarelui, n-am putut s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
mi s-a părut absolut formidabil că nici unul dintre intervievatori n-a făcut caz de meseria mea de sociolog, de influența acesteia asupra a ceea ce scriu, ci s-au referit pur și simplu la cărți, la text, la poveste, fără prejudecăți... sociologiste. Un alt punct de interes pentru jurnaliști a fost Clubul 8 și al său „manifest monguz“, despre care știau mult mai multe decât îmi imaginasem. La standul celor două edituri de limbă germană m-am simțit foarte bine. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
s-au verificat clișeele despre anumite popoare? Cu ce clișee ai ajuns la București? Știu cu ce clișee am venit aici, dar astea nu contează. În orice loc nou în care mă duc, ajung tocmai pentru că vreau să scap de prejudecăți. Acum două săptămâni, de exemplu, m-am întors din Iran, o țară foarte detestată de mulți tocmai din cauza prejudecăților asupra oamenilor. După atâta propagandă, ajungi să cunoști oamenii și să-ți dai seama că sunt absolut normali. Mai normali decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
venit aici, dar astea nu contează. În orice loc nou în care mă duc, ajung tocmai pentru că vreau să scap de prejudecăți. Acum două săptămâni, de exemplu, m-am întors din Iran, o țară foarte detestată de mulți tocmai din cauza prejudecăților asupra oamenilor. După atâta propagandă, ajungi să cunoști oamenii și să-ți dai seama că sunt absolut normali. Mai normali decât te aștepți. Toți îmi spuneau: „Sunt periculoși, ești nebun!“ bla, bla, bla. Dar oamenii sunt foarte frumoși în Iran
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
etc.). În mod cert, aceste condiții depind de interpretările fiecărui individ în parte și nu pot fi direct măsurate. Agresivitatea a fost adesea asociată unor emoții negative (furia), unei motivații (dorința de a face rău) sau unor credințe negative (rasismul, prejudecățile etnice). Chiar dacă toți acești factori joacă un anumit rol în manifestarea unui comportament agresiv ce poate provoca suferință celuilalt, prezența lor nu reprezintă o condiție obligatorie. Nu este neapărat ca individul să fie furios pentru a agresa. se poate manifesta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o serie de factori ce pot fi împărțiți în două categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii cei mai importanți ce determină agresivitatea sunt de natură socială. De aceea, pentru a înțelege agresivitatea umană este importantă analiza contextului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
femeii. Apartenența etnică pare de asemenea să joace un rol important în alegerea victimei. Indivizii manifestă un comportament mult mai agresiv față de persoanele care nu au aceeași origine etnică, mai ales dacă cei care afișează un astfel de comportament au prejudecăți rasiale. Dar acești indivizi par să fie mult mai agresivi în general, indiferent de apartenența etnică a victimei (Leonard și Taylor, 1981 citat de Baron et al., 1994). Aceste ipoteze au fost parțial validate de studiile empirice. Cu excepția câtorva experimente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către locutor, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a canalului de comunicare (de exemplu, canal scris, în condițiile în care interlocutorul-copil preșcolar nu știe să citească); * disfuncții la nivelul interlocutorului: probleme de ordin fizic (oboseală, deficiențe vizuale, auditive etc.) sau psihic (stări/sentimente negative); management deficitar al emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaptat rebel care vrea să atragă atenția persoanelor percepute ca ilustrând starea de Părinte, rezistând încercării acestora de a impune anumite direcții de acțiune; * Starea de Părinte ilustrează (cf. Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 25; Birkenbihl, 1998, p. 90) morala, prejudecățile, sistemul de valori la care se raportează o anumită persoană, în condițiile în care individul înregistrează, de-a lungul vieții, imitativ, multe informații pe care ulterior le reproduce contextual (de exemplu, un copil de 7 ani își poate actualiza starea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
extinsă, din ce în ce mai promptă" (Berger, 1976, p. 51), și piesa de teatru este ancorată, de către fiecare spectator, în ceea ce (se) știe deja despre ea, despre autorul textului, despre regizor, despre echipa de actori, despre premieră etc., respectiv în universul supozițiilor, al prejudecăților, al datum-urilor culturale, sociale etc. ale fiecărui individ. Fie că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutor, ce știu despre mine; interpersonale/relaționale ce știu despre relația cu locutorul, cum mă raportez la acesta, cu ce atitudine; circumstanțiale acum, aici mă simt.../mă raportez într-o anumită manieră la actul comunicativ; culturale, sociale etc. prin prisma prejudecăților, a cutumelor etc., decodez mesajul într-un anumit fel etc.), cu scopul asumării rolului de interlocutor în situația respectivă, cu disponibilitatea de a oferi o anumită formă de feedback locutorului, de a-i prelua sau nu acestuia rolul (fie și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în contexte diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
urmărește locutorul, gândindu-se că nu are nimic de câștigat din prezentarea acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de fapt, nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
închis, etichetarea unui individ ca aparținînd unei categorii sociale (de șmecher, fraier, sifon etc.) limitează foarte mult libertatea de acțiune și de gîndire a actorilor sociali, care sînt obligați să parcurgă anumite instanțe de socializare, să achiziționeze anumite tabuuri culturale, prejudecăți, resentimente, nostalgii etc. Orice aspect al culturii carcerale este utilizat simbolic sau emblematic cu scopul de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de apartenență. Apelul la tradiții și la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe tînăr în conflict cu ambianța. Mulți pedagogi și psihologi au descris universul adolescenței ca un univers cu caracteristici specifice, referitoare la dorința de independență, la căutarea unei identități prin opoziție cu universul părinților, perceput drept prea rigid, plin de prejudecăți, străin, învechit, meschin, mercantil, lipsit de puritate și de idealuri. S-a arătat că perioada de trecere de la starea de copil la cea de adult dă naștere unor comportamente care pot fi ușor catalogate ca deviante: agresivitatea, nonconformismul, instabilitatea psihică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ea nu m-a îndepărtat de literatură, ci, dimpotrivă, m-a împins în vâltoarea ei. Am făcut această lungă acoladă cu un anumit scop, și anume, să creionez mediul în care m-am format ca literat și ca să risipesc senina prejudecată pe care o are, ca să zic așa, o parte a criticii literare atunci când judecă opera unui scriitor care vine dintr-un alt mediu decât cel strict filologic. Nici o facultate nu te învață ce să scrii și cum să scrii. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]