4,668 matches
-
Dinamica ISD în sectorul primar în perioada analizată a fost de 4,16 ori în țările dezvoltate, de 15,84 ori în țările în curs de dezvoltare și de 14,99 ori în țările în tranziție. Dinamica ISD în industria prelucrătoare a fost de 5,23 ori în țările dezvoltate, de 9,76 ori în țările în curs de dezvoltare și de 45,43 ori în țările cu economia în tranziție, în care principala sursă de creștere au fost privatizările activelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
primar, are loc o reducere cu circa jumătate a ponderii investițiilor, de la 16,49% la 8,41%, în perioada analizată, ceea ce arată că acest sector, îndeosebi agricultura, nu a beneficiat de investiții greenfield de un trend ascendent; la nivelul industriei prelucrătoare, se constată o scădere a ponderii ISD greenfield mai accentuată în anii de criză 2008-2009, după care urmează o creștere sensibilă în anii 2010-2011, fără ca în anul 2011 să fie egalată ponderea din anul 2003 de 53,36% comparativ cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
2008-2009, după care urmează o creștere sensibilă în anii 2010-2011, fără ca în anul 2011 să fie egalată ponderea din anul 2003 de 53,36% comparativ cu 51,00% în anul 2011; creșterile de ponderi ale ISD greenfield în cadrul ramurilor industriei prelucrătoare s-au înregistrat în ramurile Cauciuc și produse din mase plastice (2,71% față de 1,68%), Produse minerale nonmetalice (1,86% față de 1,01%), Metal și produse din metal (7,95% față de 4,56%), Mașini și echipamente (2,00% față de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
predilecție al ISD greenfield, îndeosebi în sectorul financiar și energetic, deși criza a arătat că serviciile financiare de afaceri sau cele comerciale sunt cel mai puțin rezistente la șocurile crizei. Ca o concluzie generală, constatăm că ISD greenfield în industria prelucrătoare, ca pondere în volumul total al ISD greenfield pe economie, deține cea mai mare pondere, respectiv 51,00% față de 40,59%, cât îi revine sectorului terțiar. ISD reprezintă o sursă complementară la investițiile autohtone care, de regulă, facilitează transferul de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele mai mari ponderi, peste media la nivel național, în anul 2011 s-au înregistrat în ramurile industrie, respectiv industria extractivă și prelucrătoare (alimente, băuturi și tutun, fabricarea calculatoarelor, a altor produse electronice, optice și electrice, mijloace de transport, mașini, utilaje și echipamente), energie electrică, termică, gaze și apă; se constată că în agricultură, în anii 2010-2011, ponderea ISD a cunoscut niveluri relativ
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în România, pe domenii de activitate (graficul 3.3), pe baza datelor din tabelul 3.12, în perioada 2006-2011, oferă posibilitatea comparării structurilor ISD în perioadele de preși postaderare, din care rezultă o îmbunătățire încă modestă în favoarea investițiilor în industria prelucrătoare. Deși industria deține o pondere medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile moderne din țările dezvoltate. Această prevalență a investițiilor străine directe în sectorul Servicii evidențiază o orientare bazată pe concepția realizării de profit pe termen scurt, spre deosebire de ISD în industria prelucrătoare, unde considerentele de profit pe termen mediu și lung sunt cele mai importante. Nu de puține ori, se consideră că exacerbarea serviciilor, din Capitolul 3. Analiza volumului, dinamicii și structurii investițiilor străine directe punctul de vedere al alocărilor investiționale, a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
27,13%. Și MOL România Petroleum Products SRL a cunoscut o creștere, de la 11,23%, în perioada 2007-2008 la 16,58%, în anii 2009-2012. Reziliența economiei la șocurile crizei externe a fost mai slabă în sectorul Servicii decât în Industria prelucrătoare. Conform datelor BNR<footnote Raport asupra stabilității financiare 2008-2012. footnote>, sistemul bancar românesc a înregistrat o creștere a profitului net în perioada de precriză. Începând cu anul 2009, rezultatele financiare ale sectorului bancar au fost pozitive, dar modeste, astfel că
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fiind foarte ridicată în deficitul total; deși industria în anul 2008 a contribuit cu -1.932,2 milioane de euro la deficitul balanței comerciale a României, începând cu anul 2009 se constată un sold pozitiv al industriei, respectiv al industriei prelucrătoare, ceea ce evidențiază capacitatea de reziliență a acestor ramuri la șocurile externe ale crizei economice și financiare, spre deosebire de sectorul serviciilor, în general, care a fost cel mai vulnerabil la impactul crizei și care, nici până în prezent nu a reușit să contribuie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
impactul crizei și care, nici până în prezent nu a reușit să contribuie la ieșirea României din criză<footnote Tot mai mulți specialiști reconsideră în prezent aportul substanțial pe care îl are industria, și în special ramurile de vârf ale industriei prelucrătoare, care, atât în România, dar și în alte țări, inclusiv cele dezvoltate, și-au dovedit capacitatea de rezistență și reluare a creșterii economice. Un studiu recent al specialiștilor de la NBER (National Bureau of Economic Research) din SUA și o masă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
americane, ca instrument de protecție împotriva șocurilor externe ale economiei mondiale, denumit și firewall (zid de protecție împotriva incendiilor). footnote>. Analiza dezagregată a soldului balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe, pe sectoare economice și pe ramuri ale industriei prelucrătoare, în anii 2010 și 2011 (tabelul 3.19), oferă posibilitatea identificării sectoarelor și ramurilor industriei cu contribuție favorabilă/nefavorabilă asupra balanței comerciale. În anul 2010, activitățile economice cu sold favorabil al balanței comerciale au fost următoarele: industria (+2.964 milioane
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
contribuție favorabilă/nefavorabilă asupra balanței comerciale. În anul 2010, activitățile economice cu sold favorabil al balanței comerciale au fost următoarele: industria (+2.964 milioane de euro), agricultura, silvicultura, pescuitul (+243 milioane de euro). În cadrul industriei, sold pozitiv au avut: industria prelucrătoare, cu subramurile: mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și Economia României sub impactul investițiilor străine directe Un sold negativ au înregistrat ramurile: comerț (- 4.643 milioane de euro), tehnologia informației și comunicații (-428 milioane de euro), activități profesionale, științifice, tehnice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
transporturi (-72 milioane de euro), alte activități (-12 milioane de euro), hoteluri și restaurante (-10 milioane de euro) și intermedieri financiare și asigurări (-5 milioane de euro). Industria a înregistrat sold nefavorabil în cadrul ramurilor industriei extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
euro), hoteluri și restaurante (-10 milioane de euro) și intermedieri financiare și asigurări (-5 milioane de euro). Industria a înregistrat sold nefavorabil în cadrul ramurilor industriei extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
extractive, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și energie electrică, termică, gaze și apă. În cadrul industriei prelucrătoare, subramurile cu sold negativ sunt: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică; alte ramuri ale industriei prelucrătoare; În anul 2011, sectoarele cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3.995 milioane de euro) și agricultura, silvicultura, pescuitul (+329 milioane de euro). Pe principalele activități economice ale industriei, sold favorabil s-a înregistrat în industria
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu sold pozitiv al balanței comerciale au fost tot industria (+3.995 milioane de euro) și agricultura, silvicultura, pescuitul (+329 milioane de euro). Pe principalele activități economice ale industriei, sold favorabil s-a înregistrat în industria extractivă și în industria prelucrătoare, în următoarele subramuri: mijloace de transport; metalurgie; textile, confecții și pielărie; fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă; fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice; mașini, utilaje și echipamente. Agricultura, silvicultura, pescuitul reprezintă a doua ramură în care întreprinderile cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și tranzacții imobiliare (-78 milioane de euro), activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (-42 milioane de euro), hoteluri și restaurante (-13 mil. euro) și alte activități (- 12 milioane de euro). Industria a înregistrat sold negativ în cadrul industriei prelucrătoare, în subramurile: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și în ramura energie electrică, termică, gaze și apă. Ramura care a contribuit cel mai mult la debalanța
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
restaurante (-13 mil. euro) și alte activități (- 12 milioane de euro). Industria a înregistrat sold negativ în cadrul industriei prelucrătoare, în subramurile: prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului și maselor plastice; alimente, băuturi și tutun; ciment, sticlă, ceramică, alte ramuri ale industriei prelucrătoare și în ramura energie electrică, termică, gaze și apă. Ramura care a contribuit cel mai mult la debalanța României a fost comerțul (-902 milioane de euro). Soldul favorabil al balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe a crescut în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
milioane de euro). Soldul favorabil al balanței comerciale a întreprinderilor cu investiții străine directe a crescut în industrie cu 1.031 milioane de euro, în anul 2011 față de anul 2010, iar în cadrul acesteia cea mai mare parte a revenit industriei prelucrătoare (+930 milioane de euro), pe seama subramurilor: fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (+437 milioane de euro), mijloace de transport (+343 milioane de euro), metalurgia (+326 milioane de euro) și industria extractivă (+176 milioane de euro). Din păcate, un
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
factor dominant în economia României în marea majoritate a sectoarelor (exceptând agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,2% în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale. Un alt palier al cercetării, în prezenta lucrare, se referă la sfera de cuprindere a procesului de convergență instituțională dintre România și țările dezvoltate membre ale Uniunii Europene care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
factor dominant în economia României în marea majoritate a sectoarelor (exceptând agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,5%, în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale; ISD, la rândul lor, sunt generate de evoluția economiei naționale, respectiv a PIB, ceea ce ne-a determinat să le includem pe acestea ca factor generator de PIB sau factor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de bunuri materiale sunt: în agricultură: mecanizare, chimizare, protecție fitosanitară, întreținerea culturilor etc.; în silvicultură, pescuit și piscicultură: conservarea și dezvoltarea fondului forestier, pescuitul, repopularea apelor etc.; în industria extractivă: forajul, repararea și demontarea turnurilor de foraj etc.; în industria prelucrătoare: transformarea, prelucrarea sau finalizarea produselor, în contul terților, lucrări de asamblare, montare a unor echipamente, întreținere și reparații de mașini etc.; în construcții: toate lucrările executate la comandă, chiar dacă creează direct bunuri de capital. Servicii adresate populației și producției sunt
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în anul 2006 cu 16.1% comparativ cu anul 2005 (salariu mediu lunar net), respectiv cu 120 RON; * sub media lunară netă, rămân salarii din sectoarele populate de femei; * situate sub media națională sunt sectoare precum: Hoteluri și restaurante, Industria prelucrătoare și Sănătate și asistență socială; * comparativ, femeile sunt mai prost plătite. Femeile au câștigat, la nivelul salariului mediu net lunar 803 RON, comparativ cu 922 RON, cât au câștigat bărbații, respectiv aproximativ 87% din salariul bărbaților. La nivelul sectoarelor de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
au câștigat bărbații, respectiv aproximativ 87% din salariul bărbaților. La nivelul sectoarelor de activitate, bărbații câștigă mai mult în majoritatea activităților economice. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în: * comerț bărbații au câștigat cu 33.6% mai mult; * industria prelucrătoare bărbații au câștigat cu 32.2% mai mult; * intermedieri financiare bărbații au câștigat cu 26.4% mai mult. Sursa: Câștigurile salariale și costul forței de muncă în anul 2006. Institutul Național de Statistica, 2007. În ultimii ani, mai multe studii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în localități │70.08.07 74.08.02 Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor│74.08.05.02 74.08.25 Alte servicii în domeniul protecției mediului 74.08.50 Combustibil nuclear │81.08.04 Energie electrică │81.08.05 Industria prelucrătoare │82.08.02 Conducte și alte sisteme de transport │84.08.07 Partea VII-a REZERVE, EXCEDENT/ Notă: Se detaliază pe structura clasificației economice (Anexă 7) Conducătorul instituției Conducătorul compartimentului financiar-contabil Anexă 19 CONTUL DE EXECUȚIE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210009_a_211338]