5,689 matches
-
o recunoaștere a drepturilor României asupra Basarabiei etc. Vorbe, vorbe și iar vorbe. Asta-i trebuie politicei. Din când în când îi mai trebuiesc și fapte, pentru ca să poată fi alte vorbe. Acuma deci vecinii noștri protestează. Probabil că au să protesteze, pentru alte motive, și cei care nu sunt în guvern și ar dori să fie. Eu zic să-i lăsăm să protesteze, pe toți. De câtăva vreme, iarăși, în politica internă, avem pertractări. Unii vor una, alții vor alta, unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai trebuiesc și fapte, pentru ca să poată fi alte vorbe. Acuma deci vecinii noștri protestează. Probabil că au să protesteze, pentru alte motive, și cei care nu sunt în guvern și ar dori să fie. Eu zic să-i lăsăm să protesteze, pe toți. De câtăva vreme, iarăși, în politica internă, avem pertractări. Unii vor una, alții vor alta, unii nu vor nici una, nici alta. Unii ar dori adică să se realizeze acel partid puternic, care să contrabalanseze puterea liberalilor. Această putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închinări semnificative etc. A recunoscut o mulțime de adevăruri, pe care, în focul luptei, cu temperamentul său le neglija, și altele. Acum câteva zile s-a prezintat (Duminica trecută) d. Gh. Cuza cu un volum al său de "Sonete" nou-apărut, protestând și el că mi-a păstrat totdeauna o prețuire și un respect etc. Se întrec oamenii în respect și stimă ceeace mă face să cred: 1) că n-am făcut rău nerăspunzând la feluritele atacuri de acum trei ani; 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
datorit poliției secrete a unei mari puteri europene, care s-a servit de gardiști fugiți din țară. În ședința Senatului, d. Miclescu (fost director al C.F.R. și vicepreședinte al Camerei în guvernul Iorga, vechiu junimist), vorbind în chestie personală a protestat împotriva unei vorbe de-a d-lui Micescu într-o ședință trecută, când, fiind vorba de notarea decretelor legi, dl. Micescu ar fi așteptat dela senatorii regali complezență. D. Miclescu a vorbit frumos și aplauzele Senatului l-au sprijinit. D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai caldă și mai liniștită, iar în a doua tu, cu îngheț mai tare, cu vânturi nepotolite, în multe zile cu ninsori mari și mult viscolite. Vei spulbera zăpada punând-o în adăposturi, în loc s-o lași pe câmp."... ...(Boreas protestează)... "Nici din fevruarie nu-ți las întreaga lună, ci numai jumătate. Vei face geruri mari chiar de la început, dar nu vei slobozi frigul atât, încât mercurul să coboare mai mult de 25 de grade subt punctul de îngheț, și asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Poarta fericirii”. Era un eșec care nu-1 descurajează pe Ștefan într-atât încât să renunțe la gândul recuceririi celor două cetăți. Avea nevoie de ajutoare, însă Ungaria încheiase un armistițiu pe 5 ani în 1483. Regele Matei avea să protesteze la Poartă: Moldova, care era vasala sa, a fost atacată în ciuda înțelegerilor existente, iar cele două cetăți țineau, din punct de vedere juridic, de regatul Ungariei. Sultanul respinge acuzația că ar fi răpit pe ascuns cele două cetăți și avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unitate comercială de distribuit înghețată. Cu locuința asigurată, familia pusă la adăpostul zilei de mâine, a putut să-și exercite funcția de ministru al transporturilor cu mult zel. Nu i-a împieducat pe mineră să vină în București, pentru a protesta, și a-l da jos pe primul ministru Petre Roman, în septembrie 1991. De fapt, lupta pentru putere, a început în momentul când Traian Băsescu a devenit ministru al transporturilor. În același timp va începe și ascensiunea sa în Partidul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
declanșat de un articol din presa finlandeză referitor la împiedicarea romilor din România de a pleca în altă țară. Era, de fapt, o campanie de presă mai largă, care inclusese și Finlanda. Ca reacție, ministerul nostru ne dăduse instrucțiuni să protestăm ferm la M.A.E. finlandez și să cerem încetarea acestui mod de amestec în treburile interne. Tovarășa ambasador a decis să fiu eu cel care să comunic protestul. Am solicitat audiență la directorul de spațiu, pentru o convorbire despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
constant cererile formulate de delegația economică germană, ce negocia la București un nou tratat economic, în condițiile în care prevederile tratatului din 23 martie 1939 nu se realizau. La 16 septembrie - ajunul invaziei sovietice în Polonia -, Clodius, șeful delegației germane, protesta vehement la Palatul Sturdza împotriva atitudinii guvernului român care, în ultimul timp, vânduse mari cantități de petrol și alimente Franței și Angliei, ceea ce, preciza Clodius, „zădărnicește alimentarea cu aceste produse a Germaniei”. În aceste împrejurări, criza raporturilor dintre România și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ruse din Bulgaria cu Rusia, prin teritoriul românesc și prin porturile de la Marea Neagră, are un corespondent perfect în motivația - formulată de U.R.S.S. peste aproape șapte decenii - a menținerii coridorului românesc pentru legătura cu trupele sovietice din Austria... România a protestat contra acestor abuzuri ale „aliatului” său din războiul contra Porții otomane. Răspunsul Cancelariei imperiale ne amintește din nou vremuri apropiate zilelor noastre: dacă România nu e de acord cu hotărârile țarului, „Majestatea Sa va ordona ocuparea țării și dezarmarea armatei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
hotărârea Comisarilor Poporului de la Petrograd, pur și simplu confiscate în virtutea stării de război și el pretinde, la nevoie chiar prin forță, cedarea cheilor. Consulul girant al Consulatului General al Franței la Moscova, luând act de această declarație și după ce a protestat formal, a declarat că cedează forței, predând cheile, cedare care urmează să fie făcută la 10 martie 1918. Acest protocol nu figurează la dosar decât cu titlul documentar, deoarece nu există motiv pentru a-1 semna. P. Eirik Labonne 62
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
trimisă de comisarul general Zamfirescu către Ministerul Regal al Afacerilor Externe și Președintele Consiliului de Miniștri, Iași Ministerul Regal al Afacerilor Externe Telegramă nr. 71 8/21 martie 1918, Chișinău Către Președintele Consiliului de Miniștri Iași Guvernul Republicii Moldovenești a protestat ieri - prin telegrafie fără fir - pe lângă „Rada“ din Kiev contra pretențiilor asupra Basarabiei. Republica Ucrainiană recunoscuse în mod formal existența Republicii Moldovenești ca stat independent și a invitat-o în mai multe rânduri, la tratativele de pace de la Brest-Litovsk. Ultima
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vechea cetate de la Suceava, cu gropnițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, cu un cuvânt, pământul cel mai bogat în urme din trecut și din aminiri scumpe pentru întreg neamul românesc. În zădar protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
propus să răstoarne puterea sovietelor din Ungaria. După ce au încercat zadarnic să învingă armata roșie ucraineană la Tiraspol, trupele românești asalteză din toate direcțiile armata roșie sovietică din Ungaria. Până acum, guvernele sovietice rus și ucrainean s-au mulțumit să protesteze contra actelor de violență ale României la adresa muncitorilor și țăranilor din Basarabia. Acum însă ele și-au dat seama că protestele lor nu au avut nici un efect asupra guvernului român. Iată de ce acum, în condițiile în care trupele roșii ucrainene
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
simpatie și respect. Aceste sentimente de ostilitate s-au accentuat încă și mai mult când bolșevicii au devenit stăpâni pe putere... Începând cu luna octombrie, amestecul soldaților bolșevici în problemele românilor era atât de mare încât am fost nevoiți să protestăm. Bolșevicii se străduiau să demoralizeze trupele românești care veneau în contact cu trupele ruse; faimosul bolșevic bulgaro-român Racovsky - a cărui carieră începuse ca medic al Facultății de Medicină din Montpellier, a continuat-o cu funcția de comisar al guvernului sovietic
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Smolnâi. Dl. Francis vorbea rău franțuzește și nu era acomodat cu uzanțele diplomatice și cu principiile dreptului internațional. Așa că s-a decis ca, în cadrul întrevederii cu Lenin, dl. Francis să se mărginească în a expune scopul vizitei noastre și să protesteze contra arestării lui Diamandi. Eu trebuia să denunț nesocotirea drepturilor omului și să resping pretextele pe care, cu siguranță, el le va invoca. În urma deliberărilor, s-a redactat o Notă colectivă, semnată de toți ambasadorii și miniștrii puterilor neutre și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era Lenin. Văzându-ne, un surâs stereotip i s-a întins pe față, trădându-i satisfacția. Era satisfăcut văzându-i pe acești ambasadorii care, până în acel moment nu voiseră să aibă nici un fel de raporturi cu el, veniți acum să protesteze, dar și să-i solicite ceva. Am intrat într-o încăpere destul de mică: erau dispuse scaune pentru membrii corpului diplomatic în fața unei mese în spatele căreia stătea Lenin, având la stânga sa pe subsecretarul de la Externe, Zalkind, doctor în științe al Universității
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
când, în 5 ianuarie 1990 am declarat greva foamei, ar continua cu Mircea Dinescu, primul individ din viața mea care m-a dat afară dintr-o slujbă în țara asta: îi amintesc acestui ins profund imoral că, în 1977, a protestat alături de toți ceilalți colegi ai mei de redacție de la revista "Luceafărul" când Mihai Ungheanu și Nicolae Dragoș au vrut să mă dea afară din redacție din 1977, până în 1990 a parcurs și el un lung drum al alienării și al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
amintesc disputa dintre Costache Pricop și Emil Brumaru, după ce ambii vor fi văzut filmul lui Pintilie tras din Auctorele Nostru, Vostru, Lor. Întâiul zicea: "Grozav și definitiv ne-a prins în De ce trag clopotele, Mitică?". Al doilea, înghiontit de Tamara, protesta: Pe noi, nu; pe noi, nu; noi doi nu suntem ca ăia!". Ancestrala, primitiva teamă că arta, fie ea și fotografică, ți-ar putea fura sufletul. La câți ni l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se adune din nou cu toții pentru a obține rezultatul scontat”. Situația se conturează oarecum asemănătoare celei din 1930, când, într-o zi de ianuarie, cei 1 800 de lucrători, nemulțumiți de noua curbă salarială, s-au adunat în curtea Atelierelor, protestând împotriva politicilor fiscale, creșterii prețurilor la alimente și chirii, reducerii numărului de zile lucrătoare pe săptămână și a concedierilor în masă. Aceleași teme fac subiectul unei cuvântări ținută de Ilie Pintilie, în cadrul unei întruniri din octombrie 1932, organizată tot în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pe om la lucruri grave pentru stăpânire, oricât ar fi omul de ignorant și de pașnic. Avem duminică 30 X a.c. o întrunire public a blocului cetățenesc, care întrunire se va termina cu demonstrație la autoritățile primăriei și a județului, protestând asupra scumpetei ce tinde a se mări și care este tolerată de autorități”. Mișcările de protest nu rămâneau fără consecințe. De cele mai multe ori, instigatorii își pierdeau locurile de muncă și erau chemați să răspundă penal. În perioada comunistă, documentele, care
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
același destin an după an, ceea ce explică parțial amploarea acțiunilor lucrătorilor ceferiști. La Atelierele Nicolina se strângeau mereu ajutoare pentru familiile celor arestați. Când au fost concediați doi dintre muncitori, se specifică într-o altă adresă, alții 1 000 au protestat împotriva faptului. Ecouri ale grevelor din 1933 pot fi observate și în anul următor, când liderii ceferiștilor ieșeni, în frunte cu nelipsitul Ilie Pintilie, el însuși judecat pentru instigare la grevă, au fost implicați în diverse acțiuni, organizate în vederea încetării
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de forță, specifice statului totalitar. Conștiente de această inepuizabilă resursă propagadistică, statele comuniste au exercitat un control atent și strict asupra proletariatului, chiar dacă procedau la suprimarea drepturilor fundamentale ale individului cetățean. Nu întâmplător, aceiași muncitori au fost primii care au protestat atunci când condițiile grele de viață depășeau limitele suportabilității, cum s-a întâmplat în 1956, în timpul protestelor din Ungaria sau, în 1977, în cadrul revoltelor minerilor din Valea Jiului și, în cele din urmă, la protestul din 1987, de la Brașov. Schimbarea a atins
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
D’Antraignes (1753-1812), călătorind în Moldova, a descris și el situația grea din timpul războiului și a ocupației rusești. A expus faptele de pomină ale comandantului rus, „actualul favorit al împărătesei, numit Korick (apoi Kurick), care nu poate fi identificat, protestând contra falsei aureole a Ecaterinei a II-a, datorată „slugarnicilor noștri filosofi” etc. Era descrisă, totodată, sumar și aspru reședința episcopului Inochentie (1753-1782), care în acea perioadă păstorea la Huși. În același spirit, aghesmuirea călătorilor de către „o ceată de popi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15 septembrie 1861, Mihail Kogălniceanu trimitea o nouă cerere, din care aflăm dorința de a se înființa zi de târg și iarmaroace pe moșia sa, Drânceni. Se precizează ziua de 14 septembrie, ca zi de iarmaroc la Huși. El a protestat față de refuzul Prefecturii ținutului Fălciu de a înființa iarmarocul la Drânceni. După ce a demonstrat că, în noile condiții istorice (după Unirea Principatelor) era necesară aplicarea principiului libertății comerțului și a funcționării instituțiilor moderne ale statului, cererea lui Mihail Kogălniceanu a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]