5,519 matches
-
decât aspirația jurnaliștilor spre o descriere minimal deformată și general acceptabilă a realității. Știrile sunt obiective dacă imaginea pe care o oferă este împărtășită pe scară largă. În general, obiectivitatea este redusă la un consens, acela care survine la nivelul receptării. Nu trebuie însă omis faptul că obiectivitatea înseamnă, în primul rând, responsabilitate față de contextul social, reflectarea realității nefiind nici pe departe un construct care este rezultatul unui consens (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 206). O atenție aparte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și efectele cadrajelor (de Vreese, 2005). Pentru a fundamenta teoretic acest model, de Vreese amintește de distincția operată de Robert Entman (1993), care indica prezența cadrajelor în mai multe contexte de comunicare: la nivelul comunicatorilor, la nivelul textului, la nivelul receptării și, dintr-o perspectivă macro, la nivelul culturii din care fac parte cei care comunică. Toate aceste componente sunt esențiale pentru procesul de încadrare care este alcătuit din mai multe etape: a) construcția cadrajelor (cum apar ele în textele jurnalistice
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cărților, să nu rămână cu impresia că cititul este doar o obligație școlară ce presupune invariabil (și) memorarea unor comentarii lungi și nesărate. Selecția curiculară extrem de redusă (Hanu Ancuței și Baltagul, de pildă) a provocat, în timp, o saturație de receptare, atât din partea elevilor, câtmai ales din partea profesorilor. Credem că și în cazul lui Sadoveanu s-a ajuns la un impas metodologic vizibil cel mai bine la Eminescu. Studiul permanent pe aceleași (capod)opere a condus la o percepție didactică care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
narativ și a concepției artistice. Nu am exemplificat cu titluri interpretările din cuvântul înainte - un demers firesc, de altfel, și foarte simplu - tocmai pentru a lăsa cititorilor plăcerea recunoașterii și a identificării. Însă, pentru a sugera cât de cât traseul receptării critice, întotdeauna semnificativ, a nuvelisticii sadoveniene, am reprodus câteva (prea puține) citate în notele care însoțesc, la final, fiecare narațiune. La fel, indicația anului apariției și a titlului volumelor din care au fost selectate povestirile și nuvelele urmează imediat textelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
parcă pentru mine!) Softwin. I-am cerut. Mi l-a dat. L-am citit. Iar înțelegerea mea a evoluat: de la omul cu goarna la poetul zguduitor. Ca să mă răscumpăr - în ochii mei, în primul rând - pentru întârzierea și încetineala acestei receptări, de mai multe zile în șir stau cu volumul sub nas, recitesc și traduc în această limbă nu prea primitoare care e franceza. Am și trimis spre publicare primele poeme. Cotidianul, 20-21 iulie 2002 Eu cu cine votez? De când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
140). Vezi și rus. morok(a) = „întunecime, nor negru, eclipsă” (68). Având în vedere sfera semantică a cuvântului, precum și contextul în care este folosit în descântecele copiilor, pot conchide că murga are înțelesul de întunecare a cerului (soarelui), datorată norilor. Receptarea întunecării ca fiind un fenomen cosmic nefast este simptomatică și definitorie pentru mentalitatea unor populații care divinizau Soarele și Cerul (senin). Cauzele care produceau aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian - indiferent dacă era vorba de eclipsă (vârcolaci), noapte (demonul Apophis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demersului. Istoricul religiilor nu mai este preocupat de mandragora propriu-zisă, ci de felul în care aceasta a „deviat” dintr-o noțiune botanică într-una mitică, precum și de cauzele, amploarea și implicațiile acestei „devieri”. El sesizează schimbarea centrului de greutate în receptarea acestui motiv. Descrierea plantei și valențele sale farmaceutice trec, în Evul Mediu, pe planul doi, făcând loc presupuselor sale virtuți magice, mitice, sacrale - aspecte formulate deja în Antichi- tate, dar preluate, amplificate și cristalizate de mitologia medievală. Mircea Eliade e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
valorile artistice autentice prin contactul direct cu aceste valori. Maniera de prezentare a conținuturilor permite profesorului să abordeze gradat, progresiv, probleme de estetică literară și muzicală, dându-i posibilitatea să utilizeze metode active, axate pe implicarea directă a elevului în receptarea și producerea de text ficțional sau / și în executarea elementelor muzicale. Realizând acest opțional, conținuturile învățării pot fi grupate în șapte secțiuni: I. Știința esteticii, II. Structuri estetice, III. Categorii estetice, IV. Arta și societatea, V. Opera de artă, VI
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
în executarea elementelor muzicale. Realizând acest opțional, conținuturile învățării pot fi grupate în șapte secțiuni: I. Știința esteticii, II. Structuri estetice, III. Categorii estetice, IV. Arta și societatea, V. Opera de artă, VI. Producerea operei de artă și VII. Estetica receptării. Partea I, despre Știința esteticii, urmărește familiarizarea elevilor cu obiectul esteticii ca știință a frumosului artistic și, pentru a sublinia specificul esteticii ca știință autonomă plasată în ansamblul cunoașterii umane, se are în vedere și amplificarea raporturilor esteticii cu alte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
dintre părțile esențiale în înțelegerea artei ca produs spiritual al unei inteligențe artistice și ca mod de comunicare sensibilă a omului. Utilizând și exercițiul, elevii au posibilitatea să conștientizeze dificultatea actului superior al creației artistice. Partea ultimă referitoare la Estetica receptării antrenează elevii în descoperirea specificului comunicării artistice și impune relevarea operei literare și/ sau muzicale ca «operă deschisă». Elevii, prin metode active, pot fi stimulați să conștientizeze diferența dintre valoare estetică și kitch. Audiția muzicală se va constitui dintr-un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
va constitui dintr-un complex de valori muzicale naționale și universale și va reprezenta parte componentă a lecției, în așa fel încât elevii să poată identifica elemente comune la nivelul expresiei și al fondului între arta muzicii și arta literară. Receptarea, analiza, compararea și estimarea elementelor de artă literară și de artă muzicală, cu particularitățile lor, oferă posibilitatea abordării actului creației artistice potrivit capacităților elevilor de recunoaștere auditivă și de exprimare și argumentare a aprecierilor și preferințelor. Metodele de evaluare sunt
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
ce ajunge la dispoziția maselor, orientată spre mase"15. Pe aceeași linie de definire, transpare ideea potrivit căreia "comunicarea în masă este orice formă de comunicare în care mesajele având un caracter public (deci fără restricții sau delimitări personale privind receptarea) și folosindu-se de o tehnologie de difuzare (media) se adresează unei largi audiențe, într-un mod direct (căci partenerii comunicării sunt distanțați în spațiu sau timp) și unilateral (ceea ce exclude inversarea rolurilor de emițător și receptor"16. În accepțiunea
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
teoria media, Scott Lash argumentând că teoria media este posibilă numai într-o eră în care viața socială și culturală a fost cucerita de media 101. Opera Soniei Livingstone despre new media marchează legătură dintre studiile referitoare la audiență și receptare în relație cu difuzarea mediei, a Internetului și asocierea ideilor ei de psihologie socială de perspectivele emergente ale politicii economice și studiile culturale 102. Domeniul studiilor new media este problematizat dintr-o perspectivă a cercetării care este diferită de abordările
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
să multiplă, este calitativ diferită de tehnologiile anterioare, vizibilă prin forum-ul participativ politic, inexistent anterior sau, cu siguranta, nu cu toate mijloacele de interactivitate acționând în același timp. Caracteristică principala fiind interactivitatea de masă și simultană a transmiterii și receptării mesajelor, de exemplu, într-un chat-rooms oamenii comunica interactiv, "vorbesc", și există posibilitatea lărgirii grupului prin participarea altora care li se alătură. Marketingul politic online a atras atenția politicienilor, cercetătorilor, jurnaliștilor și publicului, care au ajuns la un consens în
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
să multiplă, este calitativ diferită de tehnologiile anterioare, vizibilă prin forum-ul participativ politic, inexistent anterior sau, cu siguranta, nu cu toate mijloacele de interactivitate acționând în același timp. Caracteristică principala fiind interactivitatea de masă și simultană a transmiterii și receptării mesajelor, de exemplu, într-un chat-rooms oamenii comunica interactiv, "vorbesc", și există posibilitatea lărgirii grupului prin participarea altora care li se alătură. Marketingul politic a atras atenția politicienilor, cercetătorilor, jurnaliștilor și publicului, care au ajuns la un consens în a
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
și publicului, care au ajuns la un consens în a-i acorda o importanță semnificativă în politică. Capitolul III COMUNICAREA ONLINE ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ PREZIDENȚIALĂ DIN 2009 Studiul de caz s-a axat pe implicațiile noilor tehnologii în transmiterea și receptarea mesajului electoral prin cercetarea rolului new media în campania electorală, analizând alegerile prezidențiale din 2009 din perspectiva utilizării Internetului. III. 1. Alegerile prezidențiale din 2009 din perspectiva utilizării Internetului III.1. 1. Stadiul folosirii new media de către clasa politică din
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
de influențare socială atât a comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței lor imediate de stereotipuri, pe baza cărora își construiesc prejudecăți, apoi reprezentări ale datului social. Ca o consecință a tuturor acestor repere apar discriminările ă modalități de tratare diferențiată și nedreaptă a unora dintre oameni. Discriminările ă în conotația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
prefer să nu prelungim discuția pe această temă. Marin Sorescu este și o spun cu convingere unul dintre marii scriitori români. Din păcate meandrele caracterului său, în care și-a încâlcit destinul, îl fac să aibă parte de o slabă receptare postumă. Unii îl expediază în grupul oportuniștilor de sub orice regim. Alții îl judecă prin slaba prestație ministerială, pentru care nu avea nici o calitate managerială. Manualele îl prezintă cu texte nesemnificative, profesorii de literatură nu sunt capabili, în mare parte, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu strivesc corola de minuni a lumii". Spui Labiș? Spui "Moartea căprioarei". Spui Doinaș? Spui "Mistrețul cu colți de argint". Și așa mai departe. Care este poemul identitar al poetului Gabriel Chifu? Cât de important e acest poem identitar în receptarea unui poet? Lasă, în încheierea acestui dialog, pentru cetitorii noștri, poemul care crezi că te reprezintă ca "poem identitar"... Vezi, eu nu-mi însușesc teoria capodoperei, a poemului unic în care să ne proiectăm definitiv-esențial. Nu mi-o însușesc fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ceea ce Luca Pițu numește "sentimentul românesc al urii de sine" și să adoptăm o limbă de circulație decât din rațiuni pragmatice. E adevărat că există scriitori de origine română care au adoptat o limbă de circulație, bucurându-se de receptare mondială, inimaginabilă dacă ar fi continuat să scrie numai în limba română. Deocamdată, nu sunt ispitit să scriu în altă limbă. Poezie autentică, cred eu, se creează în limba maternă. E limba originilor noastre. Câtă vreme ne (re)cunoaștem originile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe gânduri dar, la o cronică la fundătura homer, carte bine primită, ce urma să primească premiul USR, Marius Chivu a afirmat că editura care mă publicase nu a avut prea mult gust făcând asta! Astea sunt două extreme ale receptării critice a cărților mele, însă te asigur că linia mediană trebuie căutată, acolo e soliditatea receptării. Vezi ce veselă e lumea criticii de la noi și cât de divers se poate exprima ea? De aia o iubesc pe Ștefania Mincu, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
premiul USR, Marius Chivu a afirmat că editura care mă publicase nu a avut prea mult gust făcând asta! Astea sunt două extreme ale receptării critice a cărților mele, însă te asigur că linia mediană trebuie căutată, acolo e soliditatea receptării. Vezi ce veselă e lumea criticii de la noi și cât de divers se poate exprima ea? De aia o iubesc pe Ștefania Mincu, fiindcă m-a intuit destul de bine: sunt un sceptic de extracție latină, cum bine îi șade unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
valorilor... Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura română din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească bariera de receptare europeană? Epoca globalizării le va oferi prietenilor tăi europeni posibilitatea să aducă literatura română, tradusă în engleză sau într-o altă limbă de largă circulație, stocată pe dischete, nu numai în bibliotecile publice, ci și în propria lor bibliotecă. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vieții concrete a evenimentelor, dar și perspectivele ulterioare. Două istorii, în paralel. Sau mai multe. În fond, Nicolae Manolescu are dreptate. Noi nu-l mai citim de mult pe Creangă, de exemplu, cu inocență. E la mijloc o istorie a receptării care, devenită bun comun, generează anumite coordonate ale interpretării. Or, cum anume facem în mod real înscrierea receptării în propria-ne viziune? De fapt, lucrurile ar trebui să stea mult mai simplu: dincolo de toate întrebările, ar trebui pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Manolescu are dreptate. Noi nu-l mai citim de mult pe Creangă, de exemplu, cu inocență. E la mijloc o istorie a receptării care, devenită bun comun, generează anumite coordonate ale interpretării. Or, cum anume facem în mod real înscrierea receptării în propria-ne viziune? De fapt, lucrurile ar trebui să stea mult mai simplu: dincolo de toate întrebările, ar trebui pur și simplu să trecem la fapte. Dar uite, deja vorbesc despre mine la persoana a II-a plural, semn al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]