4,550 matches
-
tot la etajul I; deținuții în carantină erau încarcerați la subsol, secția "lagăr", la parter, iar la etajul II se aflau cei aflați în "detenție administrativă", adică cei care nu trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera 1 "corecție", se va muta în camera 4 "spital" (cea mai mare - putea acomoda peste 60 de deținuți) aceasta constituind principalul loc de procesare al deținuților. În timp, se va extinde și la secțiile temnița grea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
-și venele cu cioburi de sticlă. Gheorghe Șerban și Gheorghe Vătășoiu s-au sinucis aruncându-se prin golul scărilor, înainte de instalarea plaselor de siguranță. Mulți au murit în urma bătăilor și torturilor, precum și în lipsa asistenței medicale. Alexandru Bogdanovici, unul dintre inițiatorii reeducării la Suceava, considerat oportunist în timpul detenției la Pitești, a fost torturat în continuu de Țurcanu și ceilalți foști colegi, până la moartea acestuia, pe 15 aprilie 1950. La începutul lui mai 1950 are loc o reorganizare a Securității închisorilor, Tudor Sepeanu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
său cu Alexandru Roșianu. După preluarea Serviciului Operativ de către Sepeanu, la indicațiile acestuia, ofițerul politic va fi și el înlocuit, pe 1 iunie Mihai Mircea luându-i locul lui Ion Marina. Aceste schimbări nu vor înbunătăți cu nimic situația deținuților, reeducarea continuand până la mijlocul anului 1951. În timp, mulți deținuți trecuți prin reeducarea de la Pitești vor fi transferați la alte închisori. Publicitatea negativă din jurul acestui fenomen, ancheta colonelului Ludovic Czeller, șeful Corpului de Control Administrativ al DGP din iulie 1951, în urma
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
acestuia, ofițerul politic va fi și el înlocuit, pe 1 iunie Mihai Mircea luându-i locul lui Ion Marina. Aceste schimbări nu vor înbunătăți cu nimic situația deținuților, reeducarea continuand până la mijlocul anului 1951. În timp, mulți deținuți trecuți prin reeducarea de la Pitești vor fi transferați la alte închisori. Publicitatea negativă din jurul acestui fenomen, ancheta colonelului Ludovic Czeller, șeful Corpului de Control Administrativ al DGP din iulie 1951, în urma căreia o mare parte din personalul închisorii a fost destituit sau transferat
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
o mare parte din personalul închisorii a fost destituit sau transferat (Alexandru Dumitrescu a fost înlocuit cu Anton Kovacs) și transferul tuturor deținuților politici de la Pitești la Gherla, în frunte cu Țurcanu, la 29 august 1951, au condus la încetarea reeducării violente din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948, închisoarea din Târgșor devine loc de detenție pentru "elevi", fie legionari, fie din alte organizații considerate subversive de către
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a fost destituit sau transferat (Alexandru Dumitrescu a fost înlocuit cu Anton Kovacs) și transferul tuturor deținuților politici de la Pitești la Gherla, în frunte cu Țurcanu, la 29 august 1951, au condus la încetarea reeducării violente din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948, închisoarea din Târgșor devine loc de detenție pentru "elevi", fie legionari, fie din alte organizații considerate subversive de către regimul comunist. Anterior fusese închisoare militară
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
mâncarea era la un nivel acceptabil iar personalul închisorii, în frunte cu directorul Spirea Dumitrescu, facea tot ce era cu putință pentru protejarea deținuților. După schimbarea destinației închisorii, aici se construiește un atelier de țesătorie, în vederea creării unui cadru de reeducare prin muncă, cât despre îndoctrinare, directorul și directorul adjunct organizau ședințe de reeducare la care se țineau prelegeri despre diferite capitole din operele lui Marx și Engels. În timp însă, situația va degenera, cel puțin din punct de vedere al
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Spirea Dumitrescu, facea tot ce era cu putință pentru protejarea deținuților. După schimbarea destinației închisorii, aici se construiește un atelier de țesătorie, în vederea creării unui cadru de reeducare prin muncă, cât despre îndoctrinare, directorul și directorul adjunct organizau ședințe de reeducare la care se țineau prelegeri despre diferite capitole din operele lui Marx și Engels. În timp însă, situația va degenera, cel puțin din punct de vedere al regimului carceral ajungând la nivelul celorlalte închisori de deținuți politici din țară. În
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
degenera, cel puțin din punct de vedere al regimului carceral ajungând la nivelul celorlalte închisori de deținuți politici din țară. În august 1949 sosește de la Suceava un grup de aproximativ 100 de deținuți din care peste jumătate erau aderenți la reeducare. Aceștia înființează un "Comitet de conducere a reeducări", și inițiază contactul cu administrație închisorii pentru a obține sprijinul acesteia și represalii împotriva opozanților. Până în martie 1950, aceștia vor ajunge să controleze toate punctele cheie din închisoare, de la ateliere și birouri
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
regimului carceral ajungând la nivelul celorlalte închisori de deținuți politici din țară. În august 1949 sosește de la Suceava un grup de aproximativ 100 de deținuți din care peste jumătate erau aderenți la reeducare. Aceștia înființează un "Comitet de conducere a reeducări", și inițiază contactul cu administrație închisorii pentru a obține sprijinul acesteia și represalii împotriva opozanților. Până în martie 1950, aceștia vor ajunge să controleze toate punctele cheie din închisoare, de la ateliere și birouri până la magazie, bucătărie, respectiv primirea și distribuirea pachetelor
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ajunge să controleze toate punctele cheie din închisoare, de la ateliere și birouri până la magazie, bucătărie, respectiv primirea și distribuirea pachetelor. Închisorii i se repartizează și un educator politic, rol deținut pe rând de Iancu Burada, respectiv Dumitru Antonescu. Aderența la reeducare era opțională, dar venea cu o serie de avantaje, în timp ce opozanții erau reprimații, fie prin trimiterea la izolare, fie prin eliminarea din pozițiile privilegiate. Se înființează detașamentul "23 August", care conținea aderenții la reeducare, echivalentul ODCC-ului de la Suceava, care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Burada, respectiv Dumitru Antonescu. Aderența la reeducare era opțională, dar venea cu o serie de avantaje, în timp ce opozanții erau reprimații, fie prin trimiterea la izolare, fie prin eliminarea din pozițiile privilegiate. Se înființează detașamentul "23 August", care conținea aderenții la reeducare, echivalentul ODCC-ului de la Suceava, care va număra în timp între 70 și 120 de deținuți. Activitățile reeducative se limitau la citirea articolelor din Scînteia sau a unor capitole din opere de orientare progresistă. În iulie-august 1950, în urma unei inspecții
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
au fost confiscate; pentru a preveni evadările, au fost predate paltoanele, cojoacele și mănușile; ieșirile la aer au fost sistate, calitatea hranei a scăzut iar pachetele au fost interzise. Regimul instaurat de noul comandant nu făcea distincție între aderenții la reeducare și opozanții ei. Au început și bătăile, odată cu Negulescu sosind și noi gardieni, instruiți în scoala Jilavei. Un astfel de exemplu este dat după evadarea lui Ion Lupeș, în noiembrie 1950, când directorul și gardienii i-au bătut violent pe
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
noiembrie 1950, când directorul și gardienii i-au bătut violent pe deținuți: Între octombrie și 20 decembrie 1950, închisoarea se va elibera. O parte din deținuți va fi trimisă la Canal, o parte la Gherla, unde vor fi trecuți prin reeducare, iar o parte vor fi eliberați. Spre diferență de Pitești, la Târgșor reeducarea nu a luat forme violente, din mai multe motive: elevii nu erau considerați ca deținători a mari secrete, acțiunea nu a fost sprijinită la început de către administrație
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
octombrie și 20 decembrie 1950, închisoarea se va elibera. O parte din deținuți va fi trimisă la Canal, o parte la Gherla, unde vor fi trecuți prin reeducare, iar o parte vor fi eliberați. Spre diferență de Pitești, la Târgșor reeducarea nu a luat forme violente, din mai multe motive: elevii nu erau considerați ca deținători a mari secrete, acțiunea nu a fost sprijinită la început de către administrație iar după schimbarea acesteia, structura închisorii (erau trei camere de detenție - dormitoare - care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
fost sprijinită la început de către administrație iar după schimbarea acesteia, structura închisorii (erau trei camere de detenție - dormitoare - care comunicau unele cu altele) nu permitea izolarea necesară „șocului”. La jumătatea anului 1950, când sunt transferate aici primele grupuri trecute prin reeducarea de la Pitești, închisoarea Gherla număra în jur de 1500 de deținuți. Aici erau încarcerați categoriile sociale "muncitori" și "țărani", iar din ordinul DGP au fost înființate două secții principale, una mecano-metalurgică și una de tâmplărie mecanică și manuală, fiecare având
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și "țărani", iar din ordinul DGP au fost înființate două secții principale, una mecano-metalurgică și una de tâmplărie mecanică și manuală, fiecare având mai multe ateliere unde munceau prizonierii. După succesul inițial înregistrat la Pitești, regimul a început să răspândească reeducarea și în alte centre de detenție, iar din motive ideologice - muncitorii și țăranii fiind clasele sociale privilegiate de ideologia comunistă - Gherla a fost printre primele beneficiare ale acestei extinderi. Directorul închisorii, începând cu 1 februarie 1949 era Tiberiu Lazăr, evreu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
informatori ai administrației, care pe viitor vor juca un rol important în acțiunea de la Gherla, dar care nu trecuseră prin cea inițială de la Pitești, erau Alexandru Matei, Octavian Grama, Constantin P. Ionescu și Cristian Paul Șerbănescu. Primul grup trecut prin reeducarea de la Pitești, numărând 70-80 de deținuți, a sosit la data de 7 iunie 1950. Printre cei mai importanți membri din acest grup, recomandați pentru a fi folosiți ca informatori de către Biroul Inspecții, erau: Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Constantin Bogos, Vasile
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
mai importanți membri din acest grup, recomandați pentru a fi folosiți ca informatori de către Biroul Inspecții, erau: Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Constantin Bogos, Vasile Andronache și Mihai Livinschi. Aceștia se vor alătura grupului rezident de la Gherla și vor constitui nucleul reeducării din acest centru. Înainte de începerea acțiunii, la ordinele Securității vor avea loc o serie de schimbări în dispozitivul penitenciarului: ofițerul politic Iacob va fi înlocuit cu Gheorghe Sucigan, în calitate de șef al Biroului Operativ, și Constantin Pruteanu, ca ajutor al său
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Operativ, și Constantin Pruteanu, ca ajutor al său. Ulterior, Pruteanu va fi înlocuit cu Constantin Avădani. La rândul său, directorul Lazăr este înlocuit cu căpitanul Constantin Gheorghiu. Deși brutal cu deținuții, pe care îi bătea personal, Lazăr s-a opus reeducării violente, cerându-i lui Tudor Sepeanu ordin scris cu privire la această inițiativă, acesta constituind motivul înlocuiri sale. În timp, cu ajutorul reeducaților de la Pitești și a grupului informatorilor local, Biroul Inspecții a reușit să constituie puternica rețea informativă necesară începutului demascărilor, care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a reușit să constituie puternica rețea informativă necesară începutului demascărilor, care controla toate pozițiile cheie ale închisorii, de la conducerea atelierelor până la echipa sanitară. La sfârșitul lunii septembrie 1950, Sucigan s-a întors de la București cu ordinul începerii demascărilor. Dispozitivul de reeducare fusese testat deja în camera de izolare 96, victimele fiind Ion Bolocan și Virgil Finghiș. Procedura era identică cu cea de la Pitești, liderii rețelei informative selectau și grupau pe camere deținuții care urmau să treacă prin procedură, respectiv informatorii care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a fi batjocoriți. De exemplu, Chirică Gabor descrie torturile la care a fost supus: Înainte ca deținuții să fie maltratați, aceștia erau consultați de către reeducații din echipa sanitară, pentru ca bolnavii de inimă să nu moară. În cazul deceselor survenite în timpul reeducări, medicul punea un diagnostic fals pe certificatul de deces, de obicei indicând o boală de care deținutul suferise anterior. Au avut loc totodată numeroase tentative de sinucidere printre deținuți: unii au încercat să-și taie venele cu linguri ascuțite, Ion
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
să-și taie venele cu linguri ascuțite, Ion Pangrate a încercat să-și taie gâtul cu sticla de la geamul celulei, s-au aruncat din pat cu capul în pardoseală sau cu capul în cazanul de supă fierbinte. În penitenciarul Gherla, reeducarea de tip Pitești a avut loc la etajul 3. Camera de detenție 99 era locul central al demascărilor (echivalentul "camerei 4 spital" de la Pitești), iar comitete de reeducare erau în mai multe camere pe tot etajul. Pe 30 august 1951
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pardoseală sau cu capul în cazanul de supă fierbinte. În penitenciarul Gherla, reeducarea de tip Pitești a avut loc la etajul 3. Camera de detenție 99 era locul central al demascărilor (echivalentul "camerei 4 spital" de la Pitești), iar comitete de reeducare erau în mai multe camere pe tot etajul. Pe 30 august 1951, a ajuns la Gherla un grup de 180 de deținuți coordonați de Eugen Țurcanu, fiind încarcerați în camerele 103-106. În timp, o bună parte vor fi integrati în
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Pe 30 august 1951, a ajuns la Gherla un grup de 180 de deținuți coordonați de Eugen Țurcanu, fiind încarcerați în camerele 103-106. În timp, o bună parte vor fi integrati în rețeaua informativă a închisorii și în dispozitivele de reeducare. Aceștia veneau totuși dintr-un loc în care demascările fuseseră deconspirate, iar acest lucru, împreună cu alte probleme precum decesele din dispozitiv, a dus la ordonarea - de către Avădani - sistării demascărilor. Acestea nu au fost însă stopate, ci doar ritmul lor încetinit
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]