6,870 matches
-
prezența sau apropierea de casă a stăpânului său de la mari distanțe. Explicația care se poate da acestui fenomen este clară; el face deosebirea dintre două sunete care diferă Între ele doar cu numai o jumătate de ton, ca urmare a reflexelor ce i s-au format cu ocaziile ascultării de „n” ori, la diferite distanțe, a pașilor stăpânului său, care Îi oferă posibilitatea să-i poată deosebi de cei ai altor persoane. Așa cum s-a mai spus, câinele are capacitatea de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
necesar să se utilizeze teste psihologice adaptate pentru această specie. Folosirea testelor psihologice dă posibilitatea tragerii unor concluzii precise și de aici a unor reguli ce trebuie respectate strict, pentru ca un câine să-și formeze și să-și fixeze deprinderile (reflexele condiționate) pe care le dorim, cum sunt: progresivitatea exercițiilor, succesivitatea deprinderilor, repetiția exercițiilor etc. În același timp, este necesar ca metodele ce se folosesc În dresaj să fie perfecționate și, ceea ce este și mai important În obținerea unor rezultate, se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de secreția vulvară a femelei. Uneori este furios și feroce față de animalele și persoanele care Îl deranjează cu prezența În aceste Împrejurări. 2. Condiția de reproducție Este capacitatea exprimată de către orice reproducător (mascul sau femelăă de a fi În deplinătatea reflexelor sexuale și de a realiza cu ușurință actul montei În orice Împrejurare, fără nevoia de a fi stimulat pentru declanșarea acestui reflex. Pentru obținerea unor produși viguroși, se cere mai Întâi ca materialul biologic la reproducție (femela și mascululă să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
2. Condiția de reproducție Este capacitatea exprimată de către orice reproducător (mascul sau femelăă de a fi În deplinătatea reflexelor sexuale și de a realiza cu ușurință actul montei În orice Împrejurare, fără nevoia de a fi stimulat pentru declanșarea acestui reflex. Pentru obținerea unor produși viguroși, se cere mai Întâi ca materialul biologic la reproducție (femela și mascululă să aibă o bună valoare zootehnică, să fie sănătoși și să se afle Într o condiție bună pentru realizarea unei monte cât mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la un regim de mișcare intens. Cele care au fost hrănite bine În perioada anterioară de gestație nu au nevoie de o pregătire deosebită. Atenție mai mare se va acorda celor rămase nefecundate. Copulația la masculi se bazează pe unele reflexe privind abordarea femelei, erecția, Îmbrățișarea, intromisiunea și ejacularea. Abordarea este un reflex de apropiere a masculului de cățea, căreia Îi adulmecă vulva ca urmare a mirosului caracteristic ce se degajă În urma secreției glandelor vaginale. Erecția este creșterea În volum a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În perioada anterioară de gestație nu au nevoie de o pregătire deosebită. Atenție mai mare se va acorda celor rămase nefecundate. Copulația la masculi se bazează pe unele reflexe privind abordarea femelei, erecția, Îmbrățișarea, intromisiunea și ejacularea. Abordarea este un reflex de apropiere a masculului de cățea, căreia Îi adulmecă vulva ca urmare a mirosului caracteristic ce se degajă În urma secreției glandelor vaginale. Erecția este creșterea În volum a penisului prin acumularea de sânge În țesutul cavernos, pe baza impulsurilor nervoase
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cățea și fixarea ei Între picioarele anterioare, după care urmează intromisiunea, adică introducerea penisului În vagin prin luarea poziției cabrate și Îmbrățișarea femelei. Ejacularea este ultimul act reflex al copulației, prin care sperma este proiectată În uter. Cu cât succesiunea reflexelor menționate este mai rapidă, cu atât se poate considera că cei doi reproducători sunt În plină formă de reproducere. Masculul are anumite preferințe sexuale și nu Întâmplător abordează o cățea În vederea copulării. Unul dintre motive ar fi: intensitatea mirosului caracteristic
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
primelor semne ale ciclului sexual. Locul În care se efectuează monta trebuie să fie cât mai dosnic, lipsit de zgomote și prezența persoanelor, așa cum practic se Întâmplă să aibă loc În plină stradă, la câinii comunitari. Pentru a evita tulburarea reflexelor sexuale ale masculului va fi adusă femela În adăpostul acestuia. După actul montei vor fi ținuți liberi În curte, iar masculul va fi bușumat cu apă creolinată pentru a scoate din păr mirosul cățelei ce ar putea irita pe ceilalți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
numele și continuând cu obișnuirea de a lătra și de a alerga, cât și de a se opri la comandă, de a se obișnui cu un anumit 143 regim alimentar după Înțărcare, cât și de a i se forma anumite reflexe fiziologice etc. Toate acestea se realizează treptat, În cadrul unor limite de vârstă. Cu totul altul este factorul-om În cadrul dresajului unde Îndeplinește un rol cu mult mai complex În formarea deprinderilor utile scopului propus. De aceea dresajul se face de către
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mult decât În mod domestic, supunându-l relativ voinței stăpânului. Nu se poate spune că prin educație și dresaj Îl putem supune În totalitate și necondiționat voinței stăpânului său, pentru că răspunsurile la comenzile pe care le primește sunt urmarea unor reflexe condiționate formate prin repetare stereotipică, sub condiția unei recompense materiale, bucăți de zahăr, de exemplu, sau verbale, prin cuvinte de laudă („bravo”Ă, care Îl stimulează și Îl Încurajează mai departe, În exercițiile la care este supus. De aceea, la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câini. Plăcerea sau neplăcerea sunt două mijloace. Stârnirea plăcerii sau neplăcerii la cățelul cumpărat sau provenit din prăsilă proprie, este una dintre metodele ce se folosesc În cursul dresajului de disciplinizare, pentru deprinderea cu lucruri noi și concrete, care devin reflexe. În perioada dezvoltării lui filogenetice și ontogenetice, câinele posedă unele reflexe Înnăscute pe baza cărora se formează altele, prin dobândire. Plăcerea și neplăcerea se realizează prin recompense și, respectiv, prin pedepse. Aici intervine deja arta educatorului și dresorului, care trebuie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la cățelul cumpărat sau provenit din prăsilă proprie, este una dintre metodele ce se folosesc În cursul dresajului de disciplinizare, pentru deprinderea cu lucruri noi și concrete, care devin reflexe. În perioada dezvoltării lui filogenetice și ontogenetice, câinele posedă unele reflexe Înnăscute pe baza cărora se formează altele, prin dobândire. Plăcerea și neplăcerea se realizează prin recompense și, respectiv, prin pedepse. Aici intervine deja arta educatorului și dresorului, care trebuie să-și pună și să răspundă la Întrebări precum: când, cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
intens În cadrul procesului de educare și disciplinizare până la vârsta de 6 luni, cel puțin, perioadă În care cățeii se pot concentra la maxim. De asemenea, instructorul și stăpânul trebuie să cunoască faptul că În această perioadă apar și se succed reflexe diferite, care pot Împiedica succesul În educație și dresaj. De exemplu, până la 15 zile de la naștere, la cățel predomină reflexul de alimentare, când nu face 149 altceva decât că se hrănește cu nesaț și doarme; de la 15 zile până la Înțărcare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
concentra la maxim. De asemenea, instructorul și stăpânul trebuie să cunoască faptul că În această perioadă apar și se succed reflexe diferite, care pot Împiedica succesul În educație și dresaj. De exemplu, până la 15 zile de la naștere, la cățel predomină reflexul de alimentare, când nu face 149 altceva decât că se hrănește cu nesaț și doarme; de la 15 zile până la Înțărcare (la 6-8 săptămâniă se manifestă preponderent reflexul de autoapărare, iar după Înțărcare reflexul de orientare care durează până la 6 luni
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
educație și dresaj. De exemplu, până la 15 zile de la naștere, la cățel predomină reflexul de alimentare, când nu face 149 altceva decât că se hrănește cu nesaț și doarme; de la 15 zile până la Înțărcare (la 6-8 săptămâniă se manifestă preponderent reflexul de autoapărare, iar după Înțărcare reflexul de orientare care durează până la 6 luni, fiind perioada cea mai fertilă pentru reținerea exercițiilor de educație și dresajul de disciplinizare. După 6 luni predomină reflexul genital. Pentru a se asigura atașamentul cățelului față de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
15 zile de la naștere, la cățel predomină reflexul de alimentare, când nu face 149 altceva decât că se hrănește cu nesaț și doarme; de la 15 zile până la Înțărcare (la 6-8 săptămâniă se manifestă preponderent reflexul de autoapărare, iar după Înțărcare reflexul de orientare care durează până la 6 luni, fiind perioada cea mai fertilă pentru reținerea exercițiilor de educație și dresajul de disciplinizare. După 6 luni predomină reflexul genital. Pentru a se asigura atașamentul cățelului față de stăpân este necesar ca educația să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
până la Înțărcare (la 6-8 săptămâniă se manifestă preponderent reflexul de autoapărare, iar după Înțărcare reflexul de orientare care durează până la 6 luni, fiind perioada cea mai fertilă pentru reținerea exercițiilor de educație și dresajul de disciplinizare. După 6 luni predomină reflexul genital. Pentru a se asigura atașamentul cățelului față de stăpân este necesar ca educația să fie făcută personal de acesta. Numai așa se poate evita situația de a nu mai fi recunoscut și de a se Îndepărta de el, fiindcă nu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
această atitudine. Spuneam că aceste pedepse trebuie aplicate gradual pentru că, de multe ori, un cuvânt adresat pe un ton aspru și ferm este suficient să-l facă să Înțeleagă situația și, pe cale de asociere și repetare, să-i intre În reflex interdicția respectivă. Un exemplu simplu și banal este edificator În acest sens: când Încearcă să intre În casă i se adresează un „NU” hotărât, ceea ce ăl va face să renunțe la intenția lui. Aceasta Însă nu este suficient pentru a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
simplu și banal este edificator În acest sens: când Încearcă să intre În casă i se adresează un „NU” hotărât, ceea ce ăl va face să renunțe la intenția lui. Aceasta Însă nu este suficient pentru a i se forma un reflex, dacă nu este repetată procedura, Încă de mic, de la cel târziu 2 luni de la naștere, Întrucât răspunsul la stimulii auditivi și vizuali Încep să se intensifice doar Între prima și a doua lună de la naștere. Același efect Îl va avea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
multiplele metode cunoscute, În practica dresajului se cunosc: Metoda mecanică. Prin aceasta se urmărește să i se imprime câinelui unele deprinderi prin comenzi date sub diferite forme, bazate pe acuitatea auzului său, asociate cu folosirea unor excitanți care creează unele reflexe condiționate, așa cum s-a arătat, de exemplu, pentru determinarea câinelui să ia poziția șederii sau culcării. Procedând astfel, se excită receptorii legați de anumiți centrii din sistemul nervos central. De fapt, dând câinelui comanda „ȘEZI”, concomitent cu apăsarea crupei și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinilor, indiferent de rasă, rămâne carnea și hrana preparată pe bază de carne, cu care se deprinde cu ușurință tineretul În perioada de creștere și pe care o consumă cu nesaț. Trebuie În schimb să li se creeze un bun reflex biologic de hrană, cu asigurarea principiilor nutritivi necesari, atât pentru Întreținerea zilnică, cât și pentru creștere și dezvoltare corporală ori alte nevoi fiziologice În vederea formării unui comportament de reproducție corespunzător. Acest comportament trebuie precedat de formarea cu mare grijă a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe măsură ce se apropie momentul fătării. Înainte de momentul declanșării travaliului, starea de agitație a cățelei crește mult, nu Își găsește liniștea și locul pentru odihnă, este preocupată pentru găsirea unui adăpost retras și ferit de zgomote În care să nască netulburată. Reflexele și comportamentul ei Înainte de naștere seamănă cu a lupoaicei din sălbăticie, care În preajma fătării, Însoțită de viitorul tată al puiului de lup, Își caută cu multă insistență un loc retras și liniștit În Întunericul crăpăturilor dintre stânci sau În fundăturile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinele-lup, cum ar fi Învățarea intuitivă și cea lentă. Învățarea intuitivă sau inspirată se bazează pe găsirea neașteptată de către câine a modului potrivit și eficient de acțiune Întro anumită Împrejurare dată, datorită capacității sale de a și adapta comportamentul la reflexul sau impulsul pe care Îl are În acel moment. De exemplu, cu ocazia unei scotociri Într-un desiș sau Într-un imobil cu multe labirinturi, pentru găsirea unui răufăcător, câinele este inspirat să Înceapă scotocirea din altă parte decât din
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
totalitară percep Europa în primul rând ca sinonimul generic al străinătății. pentru mulți, o noțiune profund suspectă, dubioasă, în orice caz. Căci de acolo, din această direcție, vine necunoscutul, străinul. Iar acesta, pentru orice societate închisă, cu vechi și puternice reflexe tradiționaliste defensive, cum a fost și a rămas societatea noastră rurală, reprezintă un motiv de neliniște, o primejdie potențială permanentă. Faptul este plin de urmări și vom vedea imediat în ce direcție. și totuși această Europă, eminamente suspectă, a fascinat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și o anume ideologie europeană, de reflexie și expresie românească. Dar ea se lovește, în permanență, de câteva obstacole esențiale, ideologice, sociale, politice și psihologice. Toate extrem de puternice și agresive. O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie. Europa este percepută la acest nivel și în primul rând ca imperialistă și expansionistă. Ea vine peste noi. Cu intenții mereu sinistre și insolente
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]