5,379 matches
-
după ultimatumul din 26-28 iunie 1940, prin care Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței erau ocupate de Uniunea Sovietică. Primele familii care au venit aici, după ce și-au părăsit definitiv satul natal, și-au cumpărat locuri pentru case de la săteni din Petricani și apoi mici suprafețe de pământ pentru a-și asigura condiții minime de viață. Dintre familiile venite aici din Bahrinești făceau parte: Broască Dionisie, Broască Vasile, Lăzărescu Gheorghe, Niculescu Neculai, Niculescu Vasile, Patraș Dumitru, Tofan Dionisie, Tofan Constantin
Sat Nou, Botoșani () [Corola-website/Science/300923_a_302252]
-
atât de bine. În această acțiune Tudor Jarda a fost ajutat de un grup de localnici. Localnici Aurel Pralea, Vasile Petri, Ecaterina Gagea, George Mihăese și Maria Precup au fost doar o parte din cei care i-au însuflețit pe săteni, în colaborarea lor strânsă cu compozitorul Tudor Jarda. În scurtă vreme au devenit membri ai formației corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
perioadă de vegetație. Spre seară, fetele porneau cu cununa spre sat în alai, în față mergând fata ce purta cununa, urmată de restul fetelor, cântând tot timpul drumului, pe o melodie doinită, „horia cununii", până ce ajungeau la gazdăi. La porți, sătenii admirau secerătoarele, iar flăcăii ieșeau cu cofele și udau cununa. Fata care purta cununa trebuia să se învârtă în așa fel, încât să nu fie udată pe haine. "Leșu și Leșenii - Mărturii pentru neuitare" Simion Lupșan, prof. Adrian Onofreiu, înv.
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dată în ortografie maghiară: "Kucsuláta", întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc de ultima generație, grofii Ieraru, Chiorniță și Bereski. În acest an Cuciulata devine comună în Regatul României iar Lupșa trece în administrația noii comune. În 1921 are loc prima reformă agrară iar sătenilor li se împarte pământ din moșia grofului Bereski, acesta fiind despăgubit. O a doua împroprietărire are loc în 1945, de această dată din pământurile statului. În 1968 este desființată comuna Cuciulata și satul trece sub administrația comunei Hoghiz. În urma cercetărilor
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni. Cu toate cele îndurate, în 1745, ca într-un glas satele de sub munte au răspuns comisiei de comunicare a ""Patentei de unire"", care dispunea unirea cu Roma catolică, asemenea sătenilor din Bucium, că ""...noi suntem gata să lăsăm biserica la porunca măriilor-voastre, preotului unit,dar mai bine ne pustiim și pribegim decât să ne ținem preot unit"". Într-o zguduitoare scrisoare datând din 1759, jupânul Ioan Oancea din Făgăraș scria
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
se dispun de dovezi materiale ale continuității de locuire. Locuitorii din sat nu pot preciza exact asupra momentului constituirii satului. În lucrarea sa de licență pe tema satelor din județul Brăila, Mîțu Marian consemna că, Întrebat despre originile satului Dudescu, săteanul Robitu Nicu i-a răspuns că numele de "Dudescu" provine de la o femeie care se numea Dudeasca. În anul 1885, inginerul I. Râmniceanu, fiind însărcinat sa delimiteze hotarele moșiei Dudescu, i s-a pus la dispoziție de către Al. C. Niculescu
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Nicu, nu cunoaște să fi auzit că satul ar fi avut altă denumire înainte de Dudescu, cum au avut cele din zonă: Zăvoaia din Slujitorii Albotești, Cireșu din Bălegoși. La 1834, octombrie, 9 se înregistrează o jalbă către domn semnată de săteni din Zăvoaele, Stanca, Dudescu și Lacurezii. În 1834 locuitorii acestui sat se ocupau cu creșterea animalelor, cultura plantelor, pescuitul, stupăritul - după cum aflăm din jalba țăranilor către domn. Cum anume se practicau acestea s-a putut reconstitui pe baza izvoarelor etnografice
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
micșorându-se prin moșteniri, fapt ce va duce la o continuă înrăutățire a situației țăranilor. Și aceasta în condițiile în care suprafața comunei era la sfârșitul secolului al XIX-lea de 9000 ha din care numai cca. 660 ha proprietatea sătenilor, iar restul de 8340 ha fiind ale boierului Cavadia. Reforma agrară din 1921, prin importantele ei consecințe asupra situației generale a țărănimii și asupra marii proprietăți, a marcat un moment de cotitură în dezvoltarea României interbelice. A creat relații noi
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
despre care se spune încă din antichitate că apa acestora ajuta la afecțiuni reumatologice, cardiovasculare și ginecologice. Bătrânii spun că sub actuala biserică evanghelica a satului există o multitudine de catacombe și tuneluri secrete, care în trecut erau folosite de săteni pentru a fugi de inamici sau pentru a se apăra în timpul invaziilor. Singură dovadă existența la momentul de față este reprezentată de ruinele unui presupus astfel de tunel, descoperite la malul Oltului. În trecut s-a încercat parcurgerea tunelului, dar
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
interzisă, iar patrimoniul bisericii a fost dat în folosința cultului ortodox și a Statului comunist. Prima ocupație a țăranilor din Sebeș a fost păduritul ca dovadă în sat au fost 4 gatere astăzi toate demolate. Cu timpul păduritul nemaiaducând venituri, sătenii au început să se ocupe mai intens de agricultură. Având o suprafață arabilă de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă cartoful, sătenii obținând din vinderea cartofilor sume importante. Ca urmare, au sporit enorm investițiile în mașini agricole, în Sebeș fiind astăzi circa 70 de tractoare și 5 combine; totuși de 1-2 ani, se observă o regresie în agricultură multe pământuri arabile rămânând
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută și de unde vin. Celălalt grăitor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
La ieșirea din casă se cântă o colindă de mulțumire. Corindătorii umblă toată noaptea iar în ziua de Crăciun se odihnesc. A doua zi de dimineață se adună la gazda de corinzi unde corindătorii sunt ospătați. Treptat se adună și sătenii și are loc până noaptea târziu o petrecere cu „hidede”, fără plată. Petrecerea va avea loc și ziua următoare. Este un foarte bun prilej de întâlnire a tinerilor și chiar de alegere a unui partener, care ulterior poate deveni soț
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce sunt interpretate rolurile, se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din timp „cinste” pentru pregătirea mâncării. Organizatorul duce băutură și „hididuș”. De obicei participanții sunt fete și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se joacă „danțul caprei”, apoi cei 3-4 copii pleacă mulțumind pentru daruri. (Gavril Ianc) In noaptea Anului Nou, sătenii organizează o petrecere numită „vărjel”, de la verjeaua pe care se pun inelele tinerilor. Cel care o organizează este gazda vărjelului, iar sătenii duc din timp „cinste” pentru pregătirea mâncării. Organizatorul duce băutură și „hididuș”. De obicei participanții sunt fete și băieți mai mari precum și vârstnici. Perecerea începe cu joc. Apoi muzica încetează și un bărbat numit „gogă” adună inelele de la tineri. Inelele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
două războaie mondiale dar și după cel de-al Doilea Război Mondial, economia Țării Făgărașului, și în special a satului Râușor, au cunoscut o dezvoltare progresivă și susținută. Odată cu apariția Combinatului Chimic Făgăraș în anul 1922, o mare parte dintre săteni s-au angajat la Combinat, pe lângă activitatea lor de agricultori, crescători de animale, aceștia aveau un venit financiar substanțial din munca pe care o prestau în cadrul Combinatului Chimic Făgăraș. Ulterior cu dezvoltarea industrială și cu construirea altor fabrici, cum ar
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
sociale a populației Râușorului. Începând cu anii 1956 odată cu începerea procesului Colectivizării (proces care s-a încheiat în anii 1960-1962) și înființării C.A.P.-urilor, structura socială a satului avea să sufere din plin întrucât Regimul Comunist a confiscat de la săteni multe animale și pe mulți i-au forțat fie să lucreze la CAP, fie la Combinatul Chimic, iar pe cei care aveau origini ""burgheze"" au fost duși la muncă forțată. În Râușor au existat multe persoane care s-au împotrivit
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Veneția de Jos a fost centru de comună până în 1947, dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau multumiți de felul în care se vota, drept pedeapsă, după multe arestări ordonate de către comuniști, s-a dispus mutarea Primăriei în satul Părău, unde este și astăzi. Veneția de Jos este și locul natal al Lidiei
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
și a covoarelor de către așa-zișii „turiști” brașoveni. O problemă legată de mediu o reprezintă îndepărtarea și depozitarea reziduurilor menajere din gospodăriile populației. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de gunoi în preajma localității, dar vechea mentalitate îi împinge pe săteni să depoziteze gunoaiele tot în albiile pârâurilor. Obiectivele pe termen mediu și lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodărie comunală și terminarea canalizării . Localitatea Tărlungeni este una dintre cele mai frumoase așezări din județ. Pe raza ei se află și culmi
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
documentele pomenite mai sus: 1850: În Borzova existau 54 case, 66 locuințe cu 265 de locuitori (264 români și 1 ungur); erau 128 de bărbați (59 căsătoriți, 62 necăsătoriți, 7 văduvi), 137 de femei (59 căsătorite, 70 necăsătorite, 8 văduve); Sătenii aveau 4 cai și 137 bovine. Locuitorii erau toți, în afară de unul singur, de religie greco-catolică 1857: Borzova acelui an avea 58 case, 60 locuințe, 269 locuitori (261 români, 7 evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
la care ele apar în documentul respectiv. 1850: 4o de case, 43 de gospodării, 280 de locuitori de etnie română și de religie greco-catolică; 139 bărbați (92 necăsătoriți, 46 căsătoriți, 1 văduv), 141 femei (81 nemăritate, 46 măritate, 14 văduve); sătenii aveau 156 vaci dar niciun cal. 1857: 50 de case, 54 gospodării, 286 locuitori români greco-catolici; 146 bărbați (98 necăsătoriți, 45 căsătoriți și 3 văduvi) și 140 de femei (74 nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori, toți
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
de fânețe și 6 de vii. Pășuni erau 151 iugăre iar păduri 314. În sat erau doar 1 atelaj cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
recensăminte sunt prezentate mai jos: 1850: 57 case, 75 locuințe, 326 locuitori (289 români, 20 unguri, 12 evrei, 5 țigani); 178 bărbați (108 necăsătoriți, 68 căsătoriți, 2 văduvi, 18 încorporabili); 148 femei (72 necăsătorite, 67 căsătorite, 9 văduve). De asemenea sătenii aveau 12 cai și 175 vaci. Din punct de vedere al religiei, erau 283 de greco-catolici, 14 romano-catolici, 17 reformați și 12 izraeliți. 1857: 61 case, 62 locuințe, 275 locuitori (255 români, 10 unguri, 10 evrei), 143 bărbați (79 necăsătoriți
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]