20,441 matches
-
1.3. Sarcinile și funcțiile administrației publice Sarcinile administrației publice sunt îndatoriri ce-i revin pentru înfăptuirea valorilor politice transpuse în lege, în realitatea sistemului social. Aceste îndatoriri sunt față de societatea globală pe care trebuie să o slujească administrația publică, satisfăcând trebuințele de ansamblu ale indivizilor care o compun, din punct de vedere al interesului general. Interesul general este formulat în cadrul sistemului politic de organele care dețin puterea în stat și de aceea, sarcinile (misiunile) administrației publice au o pronunțată derivație
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
publică din domeniul salubrității și ocrotirii mediului ambiant, furnizarea de gaze, de curent electric, servicii telefonice, radio, televiziune, poștă, transport în comun, construcții și închirieri de locuințe, asistență medicală, activități culturale, educative etc.” Instituțiile administrației publice au sarcina de a satisface interesele cetățenilor și colectivității, iar realizarea prestațiilor respective are caracterul unor servicii publice pe care administrația le pune la dispoziția publicului. Aceste prestații se înfăptuiesc tot în baza și în executarea legii și reprezintă forme specifice de executare în concret
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
specifice de executare în concret a legii, de realizare a politicii statului prin administrația publică. Administrația publică poate fi considerată în cazul serviciilor publice, atât din punct de vedere formal-organizatoric, dar și material-funcțional, ca o totalitate de servicii menite a satisface multiplele și variatele interese și nevoi ale fiecărui cetățean și ale societății în ansamblu. Activitățile executive cu caracter de prestație realizate de administrația publică derivă din noile funcții ale statului în perioada contemporană, pe lângă funcțiile tradiționale de reglementare a activității
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
umană și capacitatea profesională a celor care activează în cadrul acestora. Cu alte cuvinte, valoarea și potențialul acestor organizații sunt legate în mod semnificativ, uneori chiar decisiv, de calitatea oamenilor care le alcătuiesc. Pentru realizarea corpului de profesioniști în măsură să satisfacă exigențele unei administrații publice performante, apare astfel ca obligatorie condiția unei atente și corecte recrutări și selecții. Miza acestui proces de evaluare pare a avea o importanță excepțională și transcende realitatea imediată - satisfacerea interesului public printr-un serviciu public de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de putere, deci unilateral și nu contractual. În același timp, funcțiile publice pot fi modificate sau poate fi schimbat conținutul lor, în mod unilateral, prin lege sau act subsecvent, fără acordul celor care le exercită; d) sunt organizate pentru a satisface interesele generale, publice, și nu interesele personale; e) au un anumit grad de specializare, o competență determinată de lege, în cadrul căreia urmăresc satisfacerea unui anumit interes general. Statutul funcționarilor publici Funcționarul public este numit de instituția publică sau autoritatea competentă
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
în definirea serviciului public. Această ultimă etapă este puternic influențată de „criza serviciului public” și de evoluțiile de la nivelul Uniunii Europene. Literatura românească de specialitate din perioada interbelică fundamenta noțiunea de serviciu public pornind de la nevoile sociale pe care le satisfăcea statul, serviciul public fiind „mijlocul prin care administrația își exercita activitatea”<footnote A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura Nemira, București, 1996, p. 61. footnote>, susținându-se ideea de serviciu public ca fundament al acțiunilor publice. Astfel, Anibal
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
p. 124. footnote>, sau ca „un organism administrativ, creat de stat, județ sau comună, cu o competență și puteri determinate, cu mijloace financiare procurate din patrimoniul general al administrației publice care l-a creat, pus la dispoziția publicului pentru a satisface în mod regulat și continuu o nevoie cu caracter general, căreia inițiativa privată nu ar putea sa-i dea decât o satisfacție incompletă și intermitentă”<footnote P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, Ediția a IV-a, Institutul de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ca activitate și organism, creat de puterea publică în numele interesului general. În opinia acestui ultim autor, orice serviciu public, fie că este al statului, al județului sau al comunei, are următoarele trăsături: − nevoile publice ale statului, județului sau comunei sunt satisfăcute din bugetele acestor instituții; − gestiunea financiară a acestor servicii publice este supusă legii contabilității generale a statului; − actele juridice îndeplinite de agenții serviciului sunt acte administrative; − agenții sau funcționarii serviciului sunt supuși ierarhiei administrative, adică au un singur șef pentru
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sau virtuale, se caracterizează J. Ferber, 1995 prin faptul că: acționează într-un mediu specificat; comunică între ei; urmează anumite tendințe și urmăresc optimizarea unei funcții de performanță; dispun de resurse; percep mediul extern și își reprezintă intern acest mediu; satisfac obiective bine precizate, ținând cont de resurse, cunoștințe, percepții, stimuli. Definiția exhaustivă a sistemelor de tip multiagent permite abordarea problematicii analizei de sistem într-un cadru mai larg, apelând la rezultatele modelării bazate pe agenți, aceasta reprezentând o direcție de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
trebuie, în mod natural, maximizat, în cazul consecințelor de natură monetară criteriul-sinteză poate fi o funcție de evaluare bănească. La nivel de grup, o teoremă celebră formulată de Arrow afirmă imposibilitatea construirii unei reguli decizionale care să fie necontradictorie și să satisfacă sistemul axiomatic în ansamblul său, pornind de la modelele decizionale individuale. Dacă obiectivele problemei sugerează alternativele, restricțiile limitează și uneori chiar restrâng posibilitățile de acțiune. Într-un fel, ele simplifică munca analistului, iar din punctul de vedere al evaluării joacă un
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
același mod, ci doar eventual ea poate fi reevaluată de analist, dacă acest fapt este cât de cât profitabil pentru sistem. Restricțiile problemei pot fi așa de stricte, încât este posibil de a nu găsi o alternativă care să le satisfacă în ansamblul lor. Activitatea cu cel mai înalt nivel de creativitate în ADS o constituie definirea alternativelor/variantelor decizionale. Nu de puține ori, acest proces apelează la tehnica brainstormingului și la alte tehnici de stimulare a creativității, prin atragerea unui
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
decidentul este conștient că nu va înregistra o pierdere semnificativă în raport cu mărimea determinată, dar nici nu va putea spera la câștiguri semnificativ mai mari. Tot în clasa comportamentelor prudente se înscrie și regula alegerii variantei al cărui cost de oportunitate satisface un criteriu de tip min-max. Mai întâi, pentru fiecare eveniment determinăm consecința cea mai favorabilă. Dacă matricea plăților cuantifică cu semnul plus câștigurile și cu semnul minus pierderile, vom determina maximul plăților pe fiecare coloană (eveniment). În continuare, se construiește
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de transformare este reprezentat printr-o mulțime de activități (acțiuni) necesare transformării unor intrări în ieșiri. De exemplu, un sistem industrial poate fi modelat ca un proces de transformare a unei cereri manifestate pe o piață de produse capabile să satisfacă aceste nevoi; b) gradul de conectivitate reprezintă dependența logică dintre aceste activități. De exemplu, fluxul tehnologic este o expresie a gradului de conectivitate, și el se construiește plecând de la premisele teoretice ale procesului studiat și de la cunoștințele unor experți; c
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
căreia se poate construi un model conceptual, în scopul realizării unui sistem cu performanțe relevante, este următoarea: întreprinderea urmărește realizarea unui sistem care să funcționeze efectiv și eficient pentru transformarea materiilor prime într-o gamă de produse finite care să satisfacă cererile clienților și, în același timp, să asigure realizarea performanțelor așteptate (profitul), ținând cont atât de restricțiile proprii (interne), cât și de cele care provin din mediu. Etapa 3, realizează selectarea subsistemelor relevante. Analistul poate exprima propria viziune asupra situației
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sistemul analizat poate fi structurat în următoarele subsisteme relevante: subsistemul de evaluare a cererilor de produse și servicii pe termen scurt și lung; un subsistem care să asigure, să mențină și să dezvolte toate resursele necesare astfel încât cererea să fie satisfăcută complet și la timp; subsistemul de producție, care asigură transformarea materiilor prime în produse finite; un subsistem care să asigure un control global al funcționării întregului sistem. Fiecare subsistem este caracterizat la rândul său de o definiție de bază, în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
footnote> Pe fluxul de valorificare a unei resurse apare noțiunea de resursă economică<footnote Ibidem. footnote>, ce include resursa naturală extrasă din mediu și supusă unui proces de prelucrare (proces efector) în cadrul activității economice de obținere a unor bunuri care satisfac nevoile umane și sociale. Cele două noțiuni, resursele naturale și resursele economice, conturează procesul transformării resurselor naturale din starea lor latentă în produse la care este asociată și resursa umană, antrenată pe toate etapele de valorificare a resurselor naturale: extracție
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
nu se pot extinde cantitativ pentru a face față creșterii demografice. Efectul s-a resimțit în structura resurselor naturale pe care societatea umană și-a fundamentat creșterea demografică și, esențial, și pe seama progresului tehnic, care a făcut ca economia să satisfacă nevoile continuu crescătoare ale omului. Filosoful grec Socrate (470-399 î.H.) enumera următoarele nevoi fundamentale ale omului: hrană, adăpost, îmbrăcăminte, credință. Astăzi, numărul nevoilor (vezi piramida lui Maslow) este de ordinul zecilor (și crește continuu), cele mai multe fiind outputuri din sistemul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și nelipsit, formal, din politicile și strategiile guvernamentale, preocupările organizațiilor societății civile și din retorica instituțiilor internaționale. Caseta 3. Definiții pentru conceptul de dezvoltare durabilă Asigurarea satisfacerii nevoilor generației actuale, fără a compromite posibilitatea ca și generațiile viitoare să-și satisfacă propriile nevoi.<footnote Bruntland, Gro Harlem (1987), op. cit. footnote> O societate durabilă este aceea care își modelează sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale și sistemele-suport ale vieții să fie menținute.<footnote Brown, R.L. (2008), Planul B 3.0 - Mobilizare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ecologică abuzivă, în care conceptul este redus la durabilitatea mediului. Este propusă și o nouă definiție a conceptului, care poate fi adăugată la cele înscrise în caseta 4, și anume: „capacitatea tuturor comunităților umane, inclusiv a celor defavorizate, de a satisface nevoile fundamentale în materie de locuințe, apă potabilă, alimente, condiții de sănătate și de igienă, participare la luarea deciziilor, coeziune socială, culturală și spirituală”. Soluțiile propuse de Parlamentul European (caseta 4) sunt menite să dea viață acestui concept. Caseta 4
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
deșeuri prin valorificare, pe diverse căi, a acestora în scop economic. Au rămas în afara preocupărilor specialiștilor, decidenților, teme esențiale pentru gestiunea resurselor naturale precum: criterii pentru stabilirea de cote de exploatare a resurselor naturale, astfel ca potențialul național existent să satisfacă și necesitățile generațiilor viitoare de resurse importante pentru economia națională sau viața oamenilor și obținerea de eficiență maximă din punerea în valoare a unor resurse naturale, eficiență care trebuie să aducă beneficii statului-proprietar. Aceste beneficii pot proveni din: cotă-parte din
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cum să fie folosite cel mai bine, ce datorăm generației/generațiilor următoare? La aceste întrebări World Business Council for Sustainable Development oferă un singur răspuns: asigurarea ecoeficienței, definind-o ca „furnizare de bunuri și servicii la prețuri competitive, care să satisfacă nevoile ființelor umane și care să contribuie la calitatea vieții, reducând progresiv impactul ecologic și presiunea resurselor asupra ansamblului ciclului de viață, la un nivel cel puțin compatibil cu capacitatea de producție/absorbție a Terrei.”<footnote Popescu, D Maria (1999
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
umane. Acumularea istorică de informații și cunoștințe de compatibilitate om-natură s-a constituit într-un codice, un soft transmis de la o generație la alta, care a permis supraviețuirea și evoluția speciei umane până astăzi, timp în care natura i-a satisfăcut, la nivel global, nevoile fundamentale. <footnote Darriel, A.P. (1985), Cultural and spiritual values of biodiversity. A contribution in the global biodiversity assessment, Editura UNEP, Kenya. footnote> Acest summum de cunoaștere mai este găsit la populațiile indigene, etapă în evoluția umană
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cît mai Îndepărtate Între ele. „Suprarealismul - scrie Ferdinand Alquié - este semi-revelație sau, dacă preferați, revelație a unei nopți În care nu vrei să pătrunzi pe de-a-ntregul, În sînul unei zile a cărei lumină nu poate nici ea să ne satisfacă și care, de altfel, și-ar pierde sensul său de zi dacă ar Înceta să lumineze niște obiecte a căror ființă nu e lumină, ci opacitate. Conștiința suprarealistă este deci, Înainte de toate, «relație» și se naște Întotdeauna dintr-o punere
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
absolută disponibilitate imaginativă, concretizată În emisia continuă a verbului imnic. Există mereu un prea-plin În această poezie saturată de imagini și totuși aptă, În fiecare punct al său, de noi adaosuri, Într-un proces de expansiune „imperialistă” a imaginarului, niciodată satisfăcut de teritoriile cucerite, lărgindu-și necontenit frontierele. Însă aici - ca mai Înainte În Colomba - „atlasul” deschis mereu la alte pagini al poeziei — CÎnd eu-ți leg glasul Ca o brățară Deschid atlasul La altă țară Aceeași te află GÎndul sprinten
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizînd „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra Într-o rețea de raporturi inedite, spărgînd tiparele admise, În spectacolul mereu reînnoit al unei ars combinatoria niciodată satisfăcută de propriile performanțe. Programul anticonvențional transpărea și În versuri, În termeni adeseori expliciți, pe fundalul unei conștiințe a inerției sensibilității și al stagnării formelor de expresie, - de unde și reacția față de „arhivele nemișcării”, ori versuri elegiace ca acesta: „și-n geamul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]