5,253 matches
-
am de gând s-o scot pe mama ta din mizerie, am de gând s-o scot la lumină. — Ai încercat, și ea schelălăia tot timpul că vrea acasă. În locul dumitale aș fi lăsat-o să se întoarcă pe jos. Scuză-mă, am vrut să spun altceva. Ai făcut o greșeală, asta-i tot, și acum trebuie să ți-o scoți din cap. Ca să fiu sincer, sincer, nu înțeleg de ce o vrei, nu-mi pot da seama, e o chestie sentimentală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
decurge lucrurile. Știi bine că nu există nimic... îndoielnic... în intențiile mele. — {tiu foarte bine. Dar aș dori să simți că există între noi o legătură, o relație specială, un atașament special. Nu văd de ce-ar exista, replică Titus. Scuză-mă, sunt nerecunoscător... am locuit aici, ți-am mâncat mâncarea și ți-am băut băutura, știu... dar m-am întrebat... la urma urmei, de ce să-ți bați dumneata capul cu mine? Dacă ai fi tatăl meu adevărat, mă rog, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-mi puteam da seama dacă James vorbea serios. Presupuneam că nu. Dar discuția mă stânjenea îngrozitor. L-am întrebat: — Când te gândești să pleci? Îmi închipui că mâine. Ca să nu mai vorbim de altele, vreau să-mi recapăt patul. Da, scuză-mă, poți să-ți recapeți patul chiar în seara asta. Eu plec mâine. Am o sumedenie de treburi la Londra. Trebuie să mă pregătesc pentru o călătorie. Așadar, presupunerea mea se dovedea întemeiată. James nu părăsise armata, se întorcea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-a apropiat să mă întrebe ce doresc. Eram îmbrăcat în pantaloni de pânză murdari și ușor suflecați, și o cămașă albastră, cam volantă, dar asemenea costum putea fi tolerat dimineața, chiar în prezența fotoliilor îmbrăcate în brocart. Am spus: — Scuzați-mă, doresc să știu dacă domnișoara Vamburgh mai locuiește aici. Omul îmi aruncă o privire ciudată și-mi răspunse: — Domnul și doamna Arbelow se găsesc în holul mare, domnule. Sfinte Dumnezeule! Am intrat pe ușa pe care mi-a indicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cărți și m-am așezat, străduindu-mă să-mi calmez nervii și să-mi adun mințile. Simțeam o durere în capul pieptului gândindu-mă la Hartley, care, știam bine, nu va voi să plece. Dar totul devenise acum extrem de urgent. — Scuză-mă, Lizzie, am stins gazul. — Charles, ești bine? — Da, de ce n-aș fi? Mă rog, am avut o gripă, dar mi-am revenit. Tu ești bine? — Da. Mă aflu la „Leul Negru“. Pot veni să te văd? — Nu. Rămâi acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și a vedea că nu mai era nici urmă de mobilă înăuntru. M-am întors la ușa din față și, nu știu din ce rațiune, am apăsat de mai multe ori pe butonul soneriei, ascultându-i ecoul în casa pustie. — Scuzați-mă, îi căutați pe domnul și pe doamna Fitch? — Da, am răspuns unei femei închise cu un șorț, al cărei cap se ivise peste gardul despărțitor al grădinii vecine. — Au plecat, au emigrat în Australia, mă informă cu mândrie. — Știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lucrat câtva timp acolo, am cerut la vizita medicală să mă ducă la operație... Și medicul deținut care era mai mare acolo, era de prin Ploiești, după ce m-a pregătit și m-a așezat pe masa de operație s-a scuzat că nu mă poate opera că n-avea ce-i trebuie... și m-a închis la loc. La mine avansa infecția, era veche apendicita... Și, după câteva zile de internare, m-am dus din nou în fabrică la muncă... Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am făcut iar internare în spital, cu bucuria de a avea atuncea ce le trebuie medicilor. De data asta nu mai era medicul ăla, era profesorul universitar Țopa, fost ministru al Sănătății. M-a deschis și el și... s-a scuzat și el că n-are ce-i trebuie. Deci de două ori ați fost deschis și nu v-a operat? Și în acest timp munceați la Aiud în regim de detenție grea, de dimineața până seara? Da, da... Și am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spus unde am frați, unde-am surori, și până la urmă i-am spus de ginerele meu că e profesor. Zice: A, domnul Popescu, a, îl cunosc pe domnul profesor, sunteți soacra lui, fiica lui lucrează la policlinică, stomatologie? Da. Vai, scuzați-mă, scuzați-mă, dar știți, dacă primim reclamații trebuie să luăm măsuri... și nu știu ce... Zic: Nu-i nimic, dar știți ce? Puteți veni la mine să controlați, și ziua și noaptea dacă primesc pe cineva în casă. Și o să aflu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am frați, unde-am surori, și până la urmă i-am spus de ginerele meu că e profesor. Zice: A, domnul Popescu, a, îl cunosc pe domnul profesor, sunteți soacra lui, fiica lui lucrează la policlinică, stomatologie? Da. Vai, scuzați-mă, scuzați-mă, dar știți, dacă primim reclamații trebuie să luăm măsuri... și nu știu ce... Zic: Nu-i nimic, dar știți ce? Puteți veni la mine să controlați, și ziua și noaptea dacă primesc pe cineva în casă. Și o să aflu eu cine
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pâine. Domne’, dacă-ți dădea o coajă de pâine era mare lucru... Că eu la început am refuzat mâncarea, că erau murături fierte și numai porcării de astea... Și mă gândeam că o să se deschidă ușa și o să zică unu’: Scuzați că s-a făcut o greșeală cu dumneavoastră. Da’ mi-au zis: Nu mai fii naiv, mă, pregătește-te de cursă lungă... Adică pupă mână ticăloșilor ăstora, că ăștia nu mai dau înapoi, să știi. Te-au înhățat, te condamnă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe cineva, a da/a cere informații/indicații, a exprima o rugăminte/o judecată/opinii / preferințe / dorințe / sentimente / regret / intenție, a propune, a accepta /a refuza, a exprima acordul /dezacordul, a face o urâre, a felicită, a mulțumi, a se scuză, etc); 3. Elemente și structuri gramaticale. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
suport iconic; 4. să susțină o conversatie simplă, centrată pe un act de vorbire, în cadrut căreia: - să prezinte/să se prezinte - să accepte/să refuze - să dea/să ceară informații (indicații) - să mulțumească/să răspundă unei mulțumiri - să se scuze/să răspundă la scuze - să exprime opinii, sentimente, preferințe, dorințe, regrete etc. 5. să comenteze o idee/o temă dată, exprimând clar și coerent un punct de vedere personal; Alegerea textului scris se va face astfel: - pentru biletele țin A
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
reprezintă o depășire nejustificată, dar totuși scuzabila, a limitelor legitimei apărări, fie are drept consecință cauzarea unor urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat. Pe de altă parte, provocarea sau scuză provocării presupune săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană aflată într-o stare de puternică tulburare sau emoție, determinată de conduită persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicita gravă. Condițiile de
DECIZIE nr. 220 din 11 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144726_a_146055]
-
la față, însă, era cu atât mai izbitoare, cu cât efortul de a se deosebi era mai vădit.” (C. Țoiu, 243), " Toate cer intrare-n lume" (Eminescu) - a complementului corelativ (sociativ): „Convorbirea cu el este tonică, fiindcă el nu se scuză, ci se pune în mijlocul unui principiu universal.” (G. Călinescu, C.O., 33), „Prezentul este simultaneitatea actului percepției cu obiectul percepției.” (T. Vianu, 72) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • substantive: „Necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de soare, Obiceiuri bune are; Când în zori și-arată față Zice „Bună dimineață”. Pomii încă-s somnoroși, Dar răspund politicoși Plini de roua sclipitoare „Bună dimineață, soare!” Când trec norii din greșeală Peste-a soarelui beteala Spune: „Să ne scuzați, vă rog!” Și-o iau repede din loc. Iar atunci când ploaia cade Brazda semănata scalda, Grâul, după câte știm, Zice ploii: „Mulțumim”. Obosit de colindat Soarele nu s-a culcat; Înainte să apună Dânsul zice: „Noapte bună” Iar cand noaptea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
m. d. Diferite metode au fost folosite pentru identificarea ganglionului sentinelă folosind radiocoloizi sau albastru de metilen. Cel mai folosit loc de injectare este, logic, parenchimul sânului în jurul tumorii. Injectarea directă în tumoră recomandată de unii autori nu poate fi scuzată. [299]. Acest lucru se datorează posibilităților de diseminare iatrogenă, pe cale limfatică prin creșterea presiunii intratumorale. Injectarea peritumorală cu albastru de metilen este considerată inconstantă ca tehnică și necesită o experiență chirurgicală crescută pentru a obține rezultate mulțumitoare. [300]. Detecția cu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
că oamenii se pot prinde într-o formulă și vor rămâne identici pe tot parcursul vieții. - Pentru tine, Ioana, ei evoluează zilnic. - De ce nu? Părerea mea e bună pentru clipa în care mi-o formez! - Ce fantastice afirmații! Îți poți scuza astfel toate erorile. - La urma urmelor, ce importanță are dacă mă înșel? - La fel te-ai înșelat și asupra mea, și m-ai găsit, pe rând, bun și rău, prost și deștept. - Pentru că ai fost, pe rand, bun și rău
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ale vieții ea este prima vinovată...” Rezerve și reproșuri, consemnate în intimitatea creatoare a personajului-narator, nu diminuează intensitatea sentimentului, ci paradoxal, o întrețin: „eu pe Dania o consider foarte încurcată în gesturi, în fapte, în vorbe. Numai astfel se pot scuza atâtea umilințe pe care mă obligă să le suport.” Compensațiile vin dinspre senzualitatea Daniei: „Și eu am facut descoperirea: atracția pe care o degajează este de ordin senzual. Săruturile ei încep în aer, cu mult înainte de apropierea buzelor. Curentul care
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și duritate: - Ce căutați aici în pantaloni? Cum ați ajuns până în curte? Nu vă e rușine? Asta-i rușinea rușinilor! Ieșiți afară! Am încremenit. Mama se înroșise toată, dând să fugă. Prietena mea și cu mine am început să ne scuzăm: - Ne pare rău, nu am știut că nu putem intra în pantaloni lungi. Nu ne puteți da câteva minute niște fuste? Mama își dorește mult să se roage aici în biserică și noi la fel. Pe acest fond a apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
stat retras, a reintrat în viața publică și a devenit purtătorul de cuvânt al CNSAS, care e considerat o instanță morală de necontestat. Chiar dacă nu e pentru nimeni un secret ce rol a jucat Onișoru, pentru care nu avem nici măcar scuza că ne-ar fi fost impus de PSD. Dacă ar fi să se prezinte singur, cred că domnul Cazimir Ionescu ar putea apela la frumosul vers al lui Adrian Păunescu: „Eu sunt un om pe niște scări”. Spun asta pentru că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
națiunii române care va fi silită să se întrebe: Ce a rămas, totuși, din vremea aceea? Veți spune că Viața Românească este o revistă a Uniunii Scriitorilor, iar Uniunea este autonomă și vă voi răspunde că asta nu îl va scuza pe ministrul Culturii care a asistat nepăsător la masacrarea ei. Orice stat care se respectă investește ceva în cultură. Autonomia noastră nu v-ar fi împiedicat să luați o măsură, iar dumneavoastră știți acest lucru. Pentru revista literară a colegilor
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
după mine!» - și s-au întors la Uniunea Scriitorilor rostind vorbe românești foarte naturale după atâtea emoțiuni. Numai că, aici, da, surpriză! - a doua zi, Adrian Năstase a venit personal la Uniunea Scriitorilor să le mulțumească pentru Roma și să scuze întâmplarea de la intrare. Atunci au căzut cu toții de acord că, în vechea tradiție românească, bine ar fi ca la ambasade să se ocupe de cultură chiar scriitorii (Ă)”. Nu știu care dintre colegii noștri au făcut drumul până la Ministerul Afacerilor Externe ca să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
a fost ușor jenat de faptul că ne vorbise despre luxul costisitor al regilor și-a încercat să ne convingă că nu avea în vedere cazul acestuia, ci vorbise așa, în general. Dacă primarul comunist a sfârșit prin a se scuza cumva pentru felul în care a vorbit pentru a preîntâmpina vizita neașteptată a regelui, provocatoarea venită să îl atace pe oaspetele nedorit nu s-a lăsat până nu l-a întrebat ce făcea el în vremea războiului, când ea se
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
5. 777 Ibidem. 778 Max Weber este cel care a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu neapărat moral prin mijloace cât prin scopuri. "Morala scopurilor" a lui Weber vine în continuarea celebrului "scopul scuză mijloacele" al lui Machiavelli. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]