5,553 matches
-
părintesc se așează ca o a doua natură în comportamentul copiilor. Dacă această socializare este greșită și nu i se fac corecții la timp prin sistemul instituțional de educație, speranța să avem viitoare generații de indivizi care își respectă activ semenii și combină exercițiul propriei libertăți cu cel al responsabilității față de alții sună a utopie. Școala nu educă pentru viața privată. Un aspect notabil negativ al educației primare, secundare și medii este acela că pregătirea elevilor prin școală pentru viața privată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de ființă socială. Conștiința socială este elementul fundamental care rotunjește și delimitează natura umană. Discutăm aici despre o depășire a stării caracterizate de existența "Conștiinței comune"256, a stării de animalitate și semi animalitate în care omul se desparte de semenii săi257. Apariția diferențelor între oameni în legătură cu producția celor necesare, "diviziunea muncii este sursa solidarității sociale"258. Este interesant cum omul va evolua sub o dublă condiționare, a eu-lui său dar și a lumii, a celuilalt. Evoluția noastră primară, de începuturi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
frică? Capitalismul a perfecționat folosința banului pe un fond absolut particular al omului occidental care va da naștere la ceea ce numim civilizația occidentală. De fapt, poziția omului față de bani este expresia sentimentului de teamă. Ne este frică de natură, de semenii noștri. Ne este teamă că nu vom avea îndeajuns, ne este teamă de degradare și dependență. Chiar ființă socială fiind, omul se bate pentru el, pentru viața sa, pentru libertatea sa și independența sa. El nu poate fi considerat degradat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu este una nouă. Libertarienii cred că egoismul și nu generozitatea împing lumea înainte. Acest lucru este un adevăr. Asocierea în societate nu trebuie confundată cu generozitatea. Iată ce spune Adam Smith: "Indivizii au întotdeauna ocazia de a-și ajuta semenii, dar este inutil pentru ei să o facă doar din bunăvoință... Nu din bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului ne primim cina, ci din grija lor față de propriul interes. Nu ne adresăm umanismului lor, ci faptului că se iubesc
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care acesta se servește, căile pe care le urmează pentru obținerea satisfacerii dorințelor și nevoilor sale, însă în această căutare psihologia individuală nu reușește decât arareori, în cazuri cu totul excepționale să facă abstracție de raporturile existente între individ și semenii săi. Aceasta pentru că "celălalt" joacă întotdeauna în viața individului rolul de model,de obiect, de asociat sau de adversar, iar psihologia individuală se prezintă chiar de la început ca fiind în același timp și o psihologie socială, în sensul larg dar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trăsături psihosociale? A.B.: Mai întâi însă, despre ceea ce am discutat mai înainte, adică despre puterea noastră de regenerare. Este prima întrebare pe care ți-o pui: „Ce se va întâmpla mâine?”. Și în legătură cu viața ta personală, și în legătură cu viața semenilor tăi. Și încerci, în felul în care poți, pe baza datelor de care dispui, nu științifice, că nu le ai, deci mai mult pe bază intuitivă, așa cum te ajută contactele pe care le-ai stabilit cu diverși inși, să vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Ș.: Crezi că sărăcia, mizeria afectează, până la un punct, substanța morală? Crezi că mizeria generalizată la care actuala societate i-a silit pe oameni le poate afecta caracterul, îl poate împinge pe om să mintă, să fure, să-și înșele semenii? Există un fel de luptă pentru supraviețuire care anulează unele valori. Sau poate mă înșel? A.B.: Nu, din păcate este adevărat. Actuala societate i-a învățat leneși. I-a învățat să trișeze. E îngrozitor. Toți au ajuns să trăiască
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sculptor care și-a terminat opera. Evident, dintr-un material de bună calitate. În clipa în care e gata, te desparți de el, adică îl treci în carte. Dar, tot atunci, el devine un partener al tău, este un alt semen care te însoțește pretutindeni și, foarte ciudat, te obligă să ții seama de el mereu, până ajunge să te exaspereze. Acum sunt în faza în care mă exasperează toate personajele din acest Zid al morții, cu care închei, și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
au fost aruncate decisiv, când mă temeam atât de lumea ce trebuia să moară, cât și de cea care avea să se nască, deoarece la limita dintre ele, în acea agonie ciudată, nimic nu putea fi controlat, ura și bucuria semenilor noștri părând la fel de periculoase. Aceste trăiri neobișnuite mi se păreau vitale și pentru faptul că trebuiau să-și ocupe locul potrivit într-un roman, căci neprevăzutul, noul, insolitul puteau oricând să-și arate fața cea mai interesantă. Iar un asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
atunci ca un zăcământ necunoscut la care nu puteai recurge tocmai când era atâta nevoie. Ea - s-a văzut- n-a existat decât ca scuză pentru frică și neputință. Cine putea ști când vor veni vremurile „deschiderii sertarelor” și dacă semenii noștri de-atunci vor mai avea nevoie de ele? Cenzura și Securitatea au constituit imense scuze pentru lași. Se știa dinainte ce merge și ce nu merge și sub acestea se ascundeau cei mai mulți. Cât despre mine, am spus și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
priceperii lor economice și dat drept bun exemplu de urmat și de către români 631. Cu autoritatea funcției pe care o deținea Epureanu, critica și tendința unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni predispuși la a-și înșela semenii și care prin tot ceea ce făceau nu urmăreau decât să producă pagube creștinilor 632. Entuziasmul alegerii lui Carol I ca domn al Principatelor prin plebiscit și presiunile publice deosebite îi făceau pe mulți dintre cei care pledau împotriva acordării cetățeniei
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București - Pan Halippa. Preocupările din anii exilului depășesc cadrul restrâns al provinciei natale combate cu vehemență atitudinea apatică a lumii libere europene. În predicile sale el contrapune conștiința de clasă a ideologiei comuniste, conștiinței creștine care se pune În slujba semenilor săi. El se adresa de foarte multe ori ierarhiei creștine din occident care adeseori trecea cu vederea abuzurile, fărădelegile, crimele totalitarismului. În conferințele ținute În Belgia, Elveția, Franța S. Grosu dezvăluie adevărata față a totalitarismului și condamnă indiferența lumii libere
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mea de propria-mi treabă, negustor cinstit, drămuindu-mi uneori cam avar păguboasa tarabă, și-ntr-acest chip vremea a curs pe lângă mine, istorie printre mormane de ruine, am fost, îmi place să cred, un "om de bine" nefăcând nici câinilor, nici semenilor mei nici cel mai mic rău, uneori, eeeei, o recunosc, m-am cam tăvălit nesimțitor, ca prietenul meu porcul, în tău, uitând și de Bunul Dumnezeu și de celălalt fiu al său, celebrul Asmodeu, dar, mai ales, am fost uitător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
stele, eram șef la secția de cultură, publicam de toate (recenzii, cronici, reportaje, anchete, știri, interviuri...). Am debutat oarecum semnificativ cu versuri în reviste din Cluj, unde frecventam cenaclul "Tribunei"...Da, am învățat repede ungurește, m-am simțit excelent între semenii locului, deopotrivă români și maghiari. Eu traduceam pe prietenii mei poeți maghiari în românește, ei pe mine în graiul lui Petöfi. A fost frumos, romantic, poate eram și îngrozitor de june...Dă-mi voie să-ți mulțumesc și eu, cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
negocia. Aspectele sunt mai simple, deoarece nu includ nici Ierusalimul, nici dreptul de a se reîntoarce. O negociere între Israel și Siria ar avea de asemenea avantajul de a împinge Iranul pe margine și de a aduce Siria mai aproape de semenii arabi. Aceasta ar putea avea consecințe benefice în Liban, unde rațiunea de a exista a grupării Hezbollah este legată în mare parte de rezistența împotriva Israelului. Există, totuși, două neajunsuri ale acestei strategii. În primul rând, guvernul Siriei trebuie fie
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
BAHTIN, Mihail M [1975]: Probleme de literatură și estetică, trad. Nicolae Iliescu București, Univers, 1982. - BAHTIN, Mihail M, Valentin N. VOLOCHINOV: Marxisme et philosophie du langage, Paris, Minuit, 1977. - ALI BOUACHA, Magid: "Enonciation, argumentation et discours: le cas de la généralisation", Semen 8, Université de Besançon-Belles Lettres, 1993: 43-61. - FOUCAULT, Michel [1969]: Archeologia cunoașterii, trad. Bogdan Ghiu, București, Univers, 1999. - GATEAU, Jean Charles: Capitale de la douleur de Paul Éluard, Paris, Gallimard, coll. Foliothèque, 1994. - PÊCHEUX, Michel: Analyse automatique du discours, Paris, Dunod
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
HEIDMANN (ed.), Poétiques comparées des mythes, Lausanne, Payot, 187-212. ADAM Jean-Michel, HEIDMANN Ute 2004: "Des genres à la généricité", Langages 153, Paris, Larousse, 62-72. ADAM Jean-Michel, HERMAN Thierry, LUGRIN Gilles (ed.) 2000a: Genres de la presse écrite et analyse de discours, Semen 13, Besançon, Presses universitaires de Franche-Comté. - 2000b: La presse écrite: des genres aux mélanges de genres, Études de Lettres 3-4, Université de Lausanne. ADAM Jean-Michel, LUGRIN Gilles 2000: "Variations des ancrages énonciatifs et fictionalisation d'une anecdote d'A. Camus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Jean-Michel, REVAZ Françoise [Mémo, n° 22, 1996] 1999: Analiza povestirii, trad. Sorin Pârvu, Iași, Institutul European, Mémo, nr. 18. ADAMZIK Kirsten, 2004: Textlinguistik. Eim einführende Darstellung, Tübingen, Niemeyer. ALI BOUACHA Magid 1993: "Énonciation, argumentation et discours: le cas de la généralisation", Semen 8, Université de Besançon-Belles Lettres, 43-61. ANSCOMBRE Jean-Claude 1981: "Marqueurs et hypermarqueurs de dérivation illocutoire: notions et problèmes", Cahiers de linguistique française 3, Université de Genève. ANSCOMBRE Jean-Claude 1995: "La théorie des topoï: sémantique ou rhétorique", Hennés 15, Paris, 185-198
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
făcusem ultimul pas. Acum, privesc mâinile oamenilor care nu au învățat să numere decât pe degete, de parcă am descoperit minunile nedescoperite încă ale lumii pe care tocmai o părăsisemăși mi-am dat seama dintr-o dată că eu mi-am iubit semenii numai pentru mâinile lor! VID Când voi fi bătrână, voi avea timp oare să mă gândesc la tot ce am făcut, să mă gândesc la tot ce nu am făcut, să mă gândesc cum ar fi fost dacăăsă mă întreb
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
pentru ca acestea să nu obstrucționeze ci să maturizeze prin iluminare. TEODOR DIMA Capitolul 1 Comunicarea interculturală repere teoretico-științifice perspectivă evolutiv istorică 1.1. Introducere A vorbi despre comunicarea interculturală în ziua de astăzi, când oamenii pot fi în contact cu semenii lor din celălalt capăt al lumii printr-un singur click de internet, cu ajutorul telefoniei mobile sau al mass-mediei, știrile circulând mult mai rapid decât prin mijloacele tradiționale, înseamnă a dori să îi cunoaștem mai bine pe semenii noștri, să-i
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în contact cu semenii lor din celălalt capăt al lumii printr-un singur click de internet, cu ajutorul telefoniei mobile sau al mass-mediei, știrile circulând mult mai rapid decât prin mijloacele tradiționale, înseamnă a dori să îi cunoaștem mai bine pe semenii noștri, să-i înțelegem și să-i acceptăm iar comunicarea dintre noi să fie mai eficace. Contactele din ce în ce mai numeroase cu oamenii din alte țări ne fac să reflectăm în primul rând asupra noastră, asupra eficienței modului nostru de a comunica
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
umble ca țiganii și ca toți păroșii.Trebuie să meargă la un teatru bun. - A fost Creangă un bun creștin? - Greu de răspuns... Numai bunul Dumnezeu poate spune. Nu ne putem pronunța noi ca oameni asupra moralității și sufletului unui semen de-al nostru. - Dar un bun român a fost? - Indiscutabil. Se poate spune că un român adevărat este și un bun creștin. - Primul teolog român, care-și asumă libertatea de a trage cu pușca... - Este și un teolog. Facem parastas
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o piatră, un os, un vîrf de metal sau un lichid. Sau golim suferința de mister, descoperindu-i celelalte laturi, care o orientează către alte conștiințe atunci cînd ne gîndim că a fost sau ar fi putut fi simțită de semenii noștri: o aruncăm astfel în domeniul comun multor persoane și îi restituim o fizionomie colectivă și familiară. O analiză mai avansată a ideii de simultaneitate ne determină să respingem ipoteza duratelor strict individuale, impenetrabile între ele. Suita stărilor noastre nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Rousseau, de exemplu, în Confesiunile sale, își evocă cu cea mai mare sinceritate greșelile, adică pe cele ale locutorului λ. Făcând acest lucru, el oferă imaginea unui locutor L sincer, veridic, care își ține promisiunea făcută de "a le arăta semenilor săi un om în tot adevărul naturii sale". Studierea textelor literare din perspectiva ethosului este deosebit de importantă. Departe de a fi rezervat oratorilor, ethosul este implicat în scriitură în mod constant: textele nu pot fi separate de o anume "voce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
viața noastră cu părinții și rudele apropiate, iar cu soția m-am înțeles întotdeauna ca în armonia unei muzici cântate la două viori într-un tangou prelung. Mă consider un om, un simplu om care și-a făcut datoria față de semenii săi, față de concetățenii acestui oraș pe care l-am adoptat cu multă plăcere și m-am naturalizat aici din momentul căsătoriei mele cu acea ființă cu care m-am înțeles așa de bine toată viața. Ca un veritabil fiu bucovinean
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]