4,921 matches
-
fața schimbată a lumii apare proiectată pe ecranul interior, imagine răsfrântă în transparența adâncului. Cu ochii închiși se vede adevărat, se vede adevărul care se pune în vedere 26. Dacă în ochii deschiși dispariția aparenței lumești se deschide spre "nesfârșitul seninului curat", în ochii închiși apare posibilul imposibilului, al inimaginabilului, adevărul care se dă pe față, trece prin fața transparentă a imaginii. Epifania ca dia-fanie Epifania unui astfel de posibil inimaginabil ne întâmpină în poemul Norul 27. Deși primele versuri par să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
meu șes"23 răsfrânge în imagine antifraza ce exprimă transretoric paradoxul înălțării ascetice prin străbaterea pustiei, aceasta pentru că "răzbim din lut, urcăm scări de luceferi,/ Silim să ducem cerul mai departe", "prin lut urcăm în cerul sfânt.// Sub pajiștile de senin/ Stau lumile zămislitoare/ Din întunericul deplin./ Și-n seva sacră ne unim/ Cu veșnicia subterană/ Din fundul căreia suim"24. Sub fiecare manifestare vizibilă a frumosului în lume stă, invizibilă, figura inaparentă a frumosului născător de frumusețe. Frumusețea iese la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare și zămislitoare, lumea unei neîncetate geneze, a unui nesfârșit reînceput. Lume în mișcare, în facere, în actul lumirii, al creșterii spre ființă, precum imaginile care arată seninul translucid, transparența celor prevăzute și întrevăzute 21, liniștea solidă, sonoră, în care cuvintele vibrează ca într-o diafană cutie de rezonanță. Fluviul vorbelor de aur este imaginea care ilustrează poate cel mai fericit dublul orizont al facerii, în cuvânt și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
necesitate discutabilă se insinuaseră pe lista de priorități, întârziind plecarea. Cumpărase un ziar pe care nu-l citea niciodată, verificase intrarea în cont a unor sume așteptate și își ștersese cu mare insistență un parbriz maculat doar de reflecția cerului senin. Apoi, la amânata ieșire din orășel, o frână a Volkswagen-ului din fața lui îi păru mai bruscă decât și celui mai scrupulos agent de circulație. C-o prudență fără precedent în istoria personală, își zise c-ar fi fost mai cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
studenții de anul IV se „rușinează” dacă fapta e cunoscută de colegi, 39% dacă e cunoscută și sancționată de profesori și 9% dacă rămâne secret personal. Mai mult de jumătate nu simt nici un fel de rușine să fraudeze. Și declară senin acest lucru. Ce rezultă? Frauda e un „fenomen social”. Acesta nu poate fi combătut dacă profesorii sunt toleranți sau dacă climatul social Îl stimulează. Un climat universitar În care regulile se schimbă mereu și haotic, În care nu există norme
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-l Împinge, ca și pe Cehov, să se aplece asupra acestor „rele”? De ce simt ei, acești scriitori, că e datoria lor să pătrundă resorturile contextului dezumanizant? A doua: Gulagul, ca metodă de dezumanizare și neantizare, nu s-a născut din senin, a avut un model, a fost mai Întâi Școala Sahalinului. (13.02.2010) Sindromul Grecia Willem Doise a fost profesor de psihologie socială la Universitatea din Geneva, flamand format În laboratorul de psihologie socială coordonat de Serge Moscovici, la École
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un paravan.) P. S. Sunt scos din cameră în miez de noapte. Mă pun pe culoar, după un paravan. Nu pot să dorm. Când secția s-a mai liniștit infirmiera de noapte mi-a oferit un ceai. L-au apucat din senin "pandaliile" pe un tânăr cu piciorul fracturat. A început să zbiere și să sfâșie așternutul. "Mai mare rușinea, n-ar trebui să interneze alcoolici la o secție de chirurgie". 25 septembrie Externare. "Ați stat destul". Recomandare către profesorul de fizioterapie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
litoralul e gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu vrea ciocolată lichidă, ci numai apă. Am încercat să-l bandajez, n-a mers. Mă culc pe masa goală. 1 decembrie Senin, rece. Respiră în continuare gâfâit. Caut din nou telefonul, îl găsesc în bufet, era scos din priză (pericol de șobolani?). Găsesc priza, dar n-am carte de telefon. Nu-mi amintesc numărul lui B.-A., sun la întâmplare. Răspunde un
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
planurilor. Mă ghidez după neamul lui Israel. (A rămas însă lista de nume după Epistola lui Pavel: Rom, Cor, Gal, Ef, Fil, Col, Tes, Tim, Tit, Fil, Evrei.) Am pus cecul în cutia milelor. La ora 12 reluat observațiile meteorologice: senin spre variabil, vânt proaspăt, cca. + 5 grade. Turla nu-i bună, prea multă vegetație în jur. Terminat vederile. S-o iau cu bicicleta spre Fide? Din turla de acolo vezi liber în toate direcțiile. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de câteva clipe, moș Gheorghe pare confuz.... Gândul lui e dus departe, la căpițele din deal, la brazdele încă neîntoarse sau la cele neadunate încă. Începe războiul nervilor, un război cu sine însuși, care îi stârnește panică și groază
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-i spun și l-am întors din drum, insistând să nu mă mai caute, căci va fi zadarnic... O VIZITĂ DE LUCRU - Lăură?.. Ești acasă?.. - Cine-i?.. - Sunt eu, Emil!.. Ce faci?. Mă simt îngrozitor că te deranjez așa din senin. - Nicidecum. Intra!.. - Dintre toate persoanele de pe lume, tu ești cel care m-ai deranja cel mai puțin. Emil era colegul de bancă al Laurei, un băiat înalt, blond, puțin cam buzat, cu alura de sportiv, deosebit de elegant. Era fiul șefului
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Nu putuse însă să nu remarce frumusețea apolinica a bărbaților greci, în antiteza directă cu urâțenia femeilor. Toate bordurile străzilor erau străjuite de tufișuri stufoase de oleandru frumos colorat. Și în plus, marea era în permanență îmbrăcată în culoarea cerului senin de vară, iar nisipul plajelor era auriu că soarele.... De jur împrejur, în depărtare, se zăreau vârfurile semețe ale munților. Lăură se plimbă romantică pe faleză când observa în preajmă-i o silueta înaltă de bărbat, ținând în mână o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
plimb ochii pe ea, mâna-ți crește, mă orbește, iar din unghiile tale sentimentele renasc, sincere și clare, asemenea ramurilor de malin. Apoi Îți văd gură. Melodie postuma a conturului buzelor tale! Râzi? Hai, râzi! Și cerul e atat de senin, și mâna ta, si briză lacului, si umbră pasului tău... 117 În noapte Îți strecori brațul peste brațul meu și Îmi șoptești În ecou: ,,Carul cu poeți sălbatici/ În genunchi trage noaptea din luna/ În genunchi trage noaptea din luna
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un lider printre tinerii din liceul unde Învăța. Diferea față de noi toți, Înmâliți de bahluiurile murdare ale comunismului. Ură comunismul cu Îndârjire, dar și cu seninătatea adolescentului, care se trezește a doua zi, după un chef nevinovat cu prietenii, măi senin și mai pur că niciodată. Iubea cu patimă TOTUL: libertatea, muzica, poezia. Scria poezie și era deja, la 17 ani, o mare speranță a literelor române. Se numea Alexandru Malin Tăcu. Pentru toate acestea oamenii Securității l-au ucis. Avea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
3). Soțul Corinei îl urmărește cu dușmănie neîmpăcată pe seninul poet. Ovidiu e însă incapabil de adversitate împotriva cuiva : Eu nu cunosc ce-i ura cu infernalu-i chin/ Am numai oaspeți veseli și blânzi în al meu sân :/ Amor, prietenie, senin, compătimire,/ Tovarăși scumpi de cale ce duc la fericire ;/ Ei îmi arată lumea prin văl trandafiriu/ Făcându-mă-al iubirei poet iubit să fiu (II 5). Ca artist, se află deasupra urâțeniei vieții reale, nutrit cu iluzii poetice, după cum spune
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
La Tomis, el trezește din nou simpatia femeilor, Sarmiza și Dava fiind înduioșate de soarta lui potrivnică. Totodată, el este urmărit în continuare de adversitatea lui Ibis, încântat să arunce în foc decretul de grațiere, act la care poetul, la fel de senin ca și odinioară, răspunde doar cu amenințarea de a-l imortaliza în versuri acuzatoare : Om crunt, pentru-o lovire din parte-mi ești prea mic/ Purta-vei pe-al tău nume eterna înferare (V 4). Sosirea Iuliei și a prietenilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în timp ce doica amintește de dușmănia zeilor din adâncuri întrevăzută în vâlvătaia funestă (Ura lor arde ne-mpăcată/ Și flăcările-albastre menesc nenorociri - I 1). Între semnele rele ivite la sosirea Elenei la Troia este și trăsnetul abătut pe neașteptate asupra orașului : Din seninul cerului a căzut/ Un fulger ca un sfredel de foc drept pe cetate (III 5). După ce dezvăluie identitatea reală a soției lui Menelau, Casandra vede în minte cum se prăbușește cetatea : case ard/ Și mare-nfuriată acoperă cenușa (III 8
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acestei scufundări în sine a unui om care își descoperă solitudinea în fața morții e subliniat ironic de remarca naivă a lui Criton care n-a sesizat nimic din zbuciumul interior al maestrului său : O, zei, cât de frumos, cât de senin, cât de împăcat a murit ! ... (p. 102). Piesa lui Dumitru Solomon, inspirată din cele mai cunoscute texte antice consacrate lui Socrate, înregistrează eșecul existențial și filosofic al unuia din marii gânditori elini și pune, parcă, sub semnul întrebării credibilitatea surselor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dincolo de mediile universitare unde a izbucnit. Avînd drept punct de plecare noua universitate din Nanterre, unde începe pe 22 martie 1968, aceasta cuprinde Sorbona în mai, apoi cea mai mare parte a universităților din provincie. Mișcarea nu a apărut din senin. Ca și în Germania și Italia, încă de la sfîrșitul lui 1966, "comitetele Vietnam" au servit drept suport unei atitudini de contestatare globală a societății capitaliste, diferită de cea a susținătorilor unui ortodoxism comunist atacat tot atît de evident. Ca și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
înviorează. Din adâncul translucid scapără stele, ele însele schimbate parcă de o altă lumină, este cea a Cetății pe care o privesc de sus, de pe colina Copoului și îmi pare că este strălucitoare, eternă ca splendoarea bolții din care curge seninul ocrotitor mereu căutat. Nu-mi rămâne decât să întind mâna pentru a culege boabele de idei și idealuri ca pe fructele din pom. Și starea care mă cuprinde continuă. Cu febrile căutături încă vom descoperi atrăgătoare spații din microuniversul ieșean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trilul ei emis în zbor vertical amețitor. Dar frumoasa făptură de zeiță nu s-ar simți prea fericită și adulată, așa ca în babilonicele ei grădini, dacă i-ar lipsi un anturaj pe măsură. Și nu știu cum se face că din seninul cerului, cu o anvergură înspăimântătoare a aripilor, apare un magnific condor, aterizând fix la picioarele Semiramidei, aducându-i în dar un înțelept oaspete mitic. Ciocârlia noastră măiastră se și pitise de frică între trandafirii galbeni ca lămâia, culoare desprinsă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe străzile romantice ale Iașilor. Orașul nostru poate fi văzut și prin culorile sale, prin vitala lor valorizare în cuprinderea mare dintre pământ și văzduh. Verdele este culoarea cea mai frumoasă a spectrului naturii vii, albastrul este împrumutat prin reflexiile seninului de cer. Oricum, strălucirea culorilor materiale se relevează prin intensitate și adâncime, prin substanțialități pure. Culorile inefabile ale florilor se întind de la Bucium la Copou și Breazu, de la Galata la Ciric, de la Cetățuia la Grădina botanică, eflorescențele în imaginare ghirlande
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
însăși luna pe pământ". Muzică, vis, iluzii, stare de grație, încântare, grandoare. 37 Încerc o stare de fericire inefabilă atunci când pornesc la drum și pe... căile cunoașterii naturii. Cerul e nespus de albastru și aerul pur. Ne putem sătura de senin? Natura e stăpânul și fulgerul și ordinea și frumusețea. Nu resentimente, nu comportamente imbecile, ci cuvinte de admirație i se cuvin. Se schimbă acum chiar aprehensiunea eului nostru propriu. Nu vorbim, pe cât ar trebui, despre natură. În schimb, vorbim mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mai originală carte din lume" (Brunschvieg), iată ce înseamnă Eseurile lui Montaigne în opinia unor mari urmași ai săi. 39 Dacă frumosul se regăsește în coroana copacului, în corola de flori, în lunca râului, în muntele, pădurea fabuloasă și în seninul cerului, atunci perceperea lui devine fundamentală pentru viață și contemplare, atunci se va intra cu adevărat în existență, armonie și înțelepciune. Omul într-o înlănțuire ideală cu natura și divinitatea, omul care trebuie să-și stăpânească pulsiunile și să conviețuiască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
încă un tunet îl fac pe omul nostru prins de furtună o mogâldeață totuna cu trunchiul de care se lipise. Ceasuri întregi a durat prăpădul, timp în care trupul chinuit căzuse într-o amorțeală aproape de încremenire. Sub cerul din nou senin, copacii se profilează clar, fiecare detaliu își recapătă forma dintotdeauna, pădurea întreagă reintră în zona de lumină domoală. Dar starea de suferință și neliniște l-a părăsit demult pe cercetătorul nostru, corpul lui întins la pământ era neînsuflețit, nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]