KorAP: Find »[drukola/base=sintactic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...180 181 182 ...204 >

5,099 matches

Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744

în cea mai uzuală definiție a sa la ora actuală, datorată lui Mircea Eliade − o povestire fondatoare plasată illo tempore, cu referințe vagi (dacă există) la spațiu, nivelul unităților sintagmatice, corelate între ele în diacronie prin relații logico-simbolice de tip "sintactic", poartă marca prezenței scenariului. Singura diferență ar consta în faptul că ideologiile țin mai curând de vocabularul politic al spațiului profan (nu doar secularizat, mă refer la putere în general), în timp ce unitățile mitologice, religioase, credințele au în comun faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

și dialectică (topică), are semnificații dincolo de spațiul în care acestea își stabilesc principiile și-și protejează "natura", anume dincolo de locul în care ele sunt puse la lucru ca domenii de strictă cercetare logică. Totodată, trebuie să acceptăm o diferență între sintactica lor formală și pragmatica prin care își desăvârșesc rostul și să reevaluăm scopul pentru care ele au fost croite, anume separarea raționamentului corect (formal) de cel sofistic. Actul unei reevaluări, cum este cel care se proiectează aici, nu se reduce

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
suficientă autonomie pentru a conta și fără conținutul propriu, "gândul"; deși, pe de altă parte, date fiind cercetările din filosofia limbajului și cele din semantica logică, teoriile semnificației, ale referinței, ale adevărului etc. din ultimele decenii, este clar că o "sintactică" pură este imposibilă. În ciuda ideii despre imposibilitatea unei sintactici pure, fenomenul autonomizării expresiei nu poate fi nesocotit. Așa încât, este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă cu "gândul", odată autonomizată expresia, acestea două luate, deocamdată, strict formal, în analogie cu

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
gândul"; deși, pe de altă parte, date fiind cercetările din filosofia limbajului și cele din semantica logică, teoriile semnificației, ale referinței, ale adevărului etc. din ultimele decenii, este clar că o "sintactică" pură este imposibilă. În ciuda ideii despre imposibilitatea unei sintactici pure, fenomenul autonomizării expresiei nu poate fi nesocotit. Așa încât, este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă cu "gândul", odată autonomizată expresia, acestea două luate, deocamdată, strict formal, în analogie cu conceptele de "formă" (pentru expresie) și "conținut (pentru gând

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
obiectualități constituite de o conștiință judicativă care pare a-și fi pus în discuție propriile sale operații, structuri, "produse" etc. Apoi, s-ar putea spune că gândul devine idee sau că rămâne "gând", pur și simplu, însă își întărește dependența "sintactică", fiindcă în fiecare apariție a sa, el este al unei expresii (și nu aceasta din urmă a unui gând, cum se întâmplase, accentuat, anterior), adică este exprimat ca atare, legat, constitutiv, de o anumită expresie, care devine a sa, iar

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
orizontul logos-ului formal (și al celui re- formalizat, doar sugerat pană acum). În plus, ele acreditează ideea că expresia, în ciuda posibilităților pe care le are formalizarea excesivă, nu poate fi izolată de elementele sale semantice, că, în fapt, o sintactică pură este imposibilă, iar dacă ar fi, totuși, posibilă, ea ar fi inutilă. Știm că de la bun început unitățile de viață omenească s-au aflat într-o mișcare neîntreruptă către "sensuri", "rosturi" etc. Situația pe care reformalizarea logos-ului o

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
De fapt, "este" are "locul" său potrivit în orizontul acestui fenomen de reformalizare a logos-ului, însă el nu mai apare cum apărea ca element judicativ privilegiat de actele de timporizare, fapt care îl expune interpretărilor non-ontologice în sens semantic (sintactic, el rămâne "ceva"). Și atunci, ce sens ar mai putea căpăta, în acest nou orizont de constituire judicativă, ființarea, ființa ființării, ființa, obiectualități pline de sens în orizontul primei formalizări, evidențiate de reducția judicativă? Către un răspuns ne îndreptăm acum

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
logică. De aici posibilitatea de a trata strict formal anumite chestiuni legate de entitățile logice presupuse de veri-condiționalitate. Însă nu se poate rămâne aici; o intervenție a întrebărilor privind semnificația noilor entități logice poate scoate din blocajul formal însuși "tratamentul" sintactic al "expresiei" și "gândului". Valoarea de adevăr era încă, la Frege, "obiectul" la care se referă propoziția (un obiect oarecum neclar în el însuși), dar devine, la Wittgenstein, rezultat al acordului dintre o propoziție și o stare de fapt corespunzătoare

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
ordonarea (așezarea ierarhică a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice); (3) autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea faptelor "bune" sau "bine formate"). Toate aceste acte au un evident rost pragmatic, spre deosebire de actele aparținând primei timporizări a subiectului și predicatului, preponderent "sintactice". Pozițiile corespunzătoare ale timpului față de "pozițiile" logice ale judecății, în orizontul celei de-a doua timporizări, sunt: timpul-părtinitor, timpul-ordonator și timpul-autoritate. Toate au o legătură directă cu timpul din reprezentarea obișnuită a timpului; dar toate, s-ar putea spune anticipând

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
și a "demnităților" ontologice, și autorizarea, reprezentând supunerea față de "autorități" și acreditarea faptelor "bune", "bine făcute", reprezintă actele constitutive ale recondiționării temporale a celor două "poziții" din judecată: S și P, ele având, totodată, un sens pragmatic, diferit de cel "sintactic" dobândit de elementele judecății și judicativului prin fenomenul primei timporizări. Desigur, fiind vorba despre re-timporizare, cele trei acte au un sens temporal direct. De aici trebuie pornit în redeschiderea reducției judicative. Cu ce ne vom alege, acum? Iată o întrebare

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

17 2. Ce este ergativitatea?.................................................................................. 18 2.1. Definiție................................................................................................ 18 2.2. Clasificarea tipologică acuzativ/ergativ acoperă toate limbile lumii?. 19 3. Tipuri de ergativitate................................................................................... 20 3.1. Ergativitatea morfologică (intrapropozițională).................................... 20 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte definiții ale ergativității................................................................. 31 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică............................................... 31 4.1.2. Ergativitatea ca variație actanțială............................................... 31 4.1.3. Ergativitatea ca tip de construcție................................................ 33 4.2. Alte utilizări ale termenului ergativ....................................................... 34 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste........................................................... 34 4.3.1. Cazul ergativ la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
lingvistice......................................................................... 47 7.1. Există o direcție unică a schimbării?...................................................... 48 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative?.................................................. 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate?.................................. 54 8. Concluzii......................................................................................................... 55 Capitolul 2: De la tipologie la sintaxă: ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale........................................................................................... 57 1. Probleme......................................................................................................... 57 2. Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
48 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative?.................................................. 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate?.................................. 54 8. Concluzii......................................................................................................... 55 Capitolul 2: De la tipologie la sintaxă: ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale........................................................................................... 57 1. Probleme......................................................................................................... 57 2. Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 65 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă..................................... 97 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările lingvistice românești despre limba română

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
97 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările lingvistice românești despre limba română.......................................................................... 99 3. Definiție. Clasificare. Principii de stabilire a inventarului............................. 103 3.1. Definiții, probleme terminologice......................................................... 103 3.2. Subclase de verbe inacuzative/ergative................................................. 105 3.2.1. Clasificare sintactică.................................................................... 105 3.2.2. Clasificarea semantică................................................................. 105 3.2.3. Predicate inacuzative vs predicate inergative.............................. 109 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative din limba română............ 110 3.3.1. Principii de stabilire a inventarului.............................................. 110 3.3.2. Inventarul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Stabilirea inventarului de verbe inacuzative din limba română............ 110 3.3.1. Principii de stabilire a inventarului.............................................. 110 3.3.2. Inventarul și clasificarea semantico-sintactică a verbelor inacuzative din limba română.................................................................................. 113 4. Tipuri de abordări............................................................................................ 121 4.1. Abordări sintactice................................................................................. 122 4.1.1. Pornind de la Generalizarea lui Burzio........................................ 123 4.1.2. Categorii funcționale responsabile de atribuirea/verificarea Cazului acuzativ..................................................................................... 124 4.2. Abordări semantice................................................................................ 130 4.2.1. Liste de roluri tematice................................................................ 131 4.2.2. Ierarhii.......................................................................................... 132

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nonreflexivă a aceluiași verb............................................................................................. 176 6.1.1. Tipuri de analize semantice pentru se......................................... 176 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română.................................. 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română.................. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se........................................................ 187 7. Notă despre adjectivele ergative..................................................................... 196 8. Concluzii......................................................................................................... 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2. Aplicarea acestor analize la limba română.................................. 180 6.1.3. O analiză potrivită pentru situația din limba română.................. 183 6.2. Statutul sintactic al elementului se........................................................ 187 7. Notă despre adjectivele ergative..................................................................... 196 8. Concluzii......................................................................................................... 199 Capitolul 4: Teste sintactice de delimitare a clasei și relevanța acestora pentru limba română.............................................................................................. 201 1. Preliminarii: teste, diagnostice, nepotriviri.................................................... 201 2. Adjectivarea participiului............................................................................... 202 3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect........ 204 4. Testul obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fi....................................................................................................... 227 2.1. Din istoria interpretării verbului a fi..................................................... 228 2.1.1. Interpretarea din logică............................................................... 228 2.1.2. Abordări logico-semantice.......................................................... 229 2.1.3. Interpretarea din lingvistica generală și din gramatica comparată................................................................... 229 2.1.4. Abordări sintactice...................................................................... 230 2.2. Date din limbi ergative: concordanțe.................................................... 231 2.3. Date din latină și din limbile romanice................................................. 231 2.4. Datele din limba română....................................................................... 232 2.4.1. Valorile verbului a fi din limba română...................................... 232 2.4.2

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
domeniului și, mai ales, adecvarea terminologiei să evolueze greu. Influența tiparului lingvistic occidental a avut ca rezultat transformarea morfologiei cazuale a limbilor ergative într-un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre limbile ergative să capete interpretări dintre cele mai diverse. Modelul adoptat pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și cele ergative din punct de vedere tipologic este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și cele ergative din punct de vedere tipologic este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al doilea capitol, De la tipologie la sintaxă. Ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale, am realizat o prezentare critică a încercărilor de a descrie sintaxa limbilor ergative cu instrumentele folosite pentru descrierea limbilor acuzative. Acest tip de descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
descrierea limbilor acuzative. Acest tip de descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut îndoielile lingviștilor referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]