12,660 matches
-
J. Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd., New Hampshire, 1986. Freeman, Joane, Pour une éducation de base de qualité, UNESCO, Paris, 1993. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București, 1992. Iucu, B. Romiță, Formarea personalului didactic - sisteme
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aplicării lor practice. La nivelul conducerii concrete a colectivului de elevi, dinamica permanentă a grupului-clasă poate constitui un remediu atât împotriva rutinei pedagogice, cât și împotriva deficiențelor de climat școlar. 3.4. Dimensiunea normativtc "3.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. Clasa, după cum s-a putut observa și din demersurile noastre anterioare de studiu, nu este numai o entitate psihologică, ea este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
practica. Exemplul elocvent îl reprezintă poziția divergentă a culturii profesorale față de cultura elevilor. Aceștia din urmă dezvoltă în plan operațional o serie de strategii de rezistență, „de supraviețuire” în clasă, cele mai importante fiind axate pe o idee valoroasă a sociologiei educației, „Nu te naști elev, ci devii elev...”. În general, într-o relație educațională există o tentație a cadrului didactic de a observa anumite transgresări normative, care vor putea reconsidera total răspunsul elevilor față de anumite intervenții sau atitudini ale cadrelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
viața școlară în clasă ar fi imposibilă. Ea asigură funcționarea eficientă și coezivă a grupurilor sociale. 3.6. Dimensiunea inovatoaretc "3.6. Dimensiunea inovatoare" Profesorul Aculin Cazacu afirmă: „cucerirea viitorului presupune o demontare a schemelor generative ale inerției” (Cazacu, Aculin, Sociologia educației, Editura Hyperion XXI, București, 1992). Pregătirea viitorului însemna deschiderea perspectivelor și formarea pentru inovare și schimbare. Definirea conceptului de inovație educațională este un concept polivalent, fiind definit în mod diferit de mai mulți teoreticieni: Jean Thomas lansează conceptul educație
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Colorado Springs, Colorado, 1995. Bruner, J., Procesul educației intelectuale, Editura Științifică, București, 1970. Campbell, J.P., Managerial Behavior Performance and Effectiveness, McGraw-Hill, New York, 1990. Carducci, J. Dewey, Carducci, B. Judith, The Caring Classroom, Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Cazacu, Aculin, Sociologia educației, Editura Hyperion, București, 1994. Cerghit, Ioan (coord.), Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București, 1988. Chanel, Émile, L’École mal aimée, L’Imprimerie Floch, Mayenne, 1983. Chelcea, S., „Psihologie socială”, note de curs, Universitatea din București, 1993. Collier, Gerald
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
J. Barry, Classroom Environment, Croom Helm Ltd., New Hampshire, 1986. Freeman, Joane, Pour une éducation de base de qualité, UNESCO, Paris, 1993. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Huberman, A., Cum se produc schimbările în educație, E.D.P., București, 1978. Ionescu, Miron, Chiș Vasile, Strategii de predare și învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
limitate, șansele instaurării neîncrederii și a suspiciunii între parteneri sunt mai ridicate. Elementul central, începutul și sfârșitul acestui tip de relații interpersonale, îl constituie imaginea partenerilor unul despre celălalt și despre ei înșiși. Reprezentările interpersonale sunt un subiect preferențial al sociologiei educației și constituie variabile definitorii ale interacțiunilor din clasa de elevi. Inerțiile perceptive, stereotipiile perceptive, efectele predictive, ecuația personală a profesorului ș.a.m.d. sunt tot atâtea exemple edificatoare ale deficiențelor potențiale înregistrate în interacțiunile educaționale, ca urmare a unor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de informații, de a comunica. Clasa, ca univers al comunicării, prin excelență, constituie pentru elevi un univers deschis provocărilor informaționale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente și intense la adresa situației procesului de intercomunicare din interiorul grupului. Domeniul abordat în cadrul sociologiei educației, comunicarea în interiorul clasei de elevi (un exemplu foarte bine cunoscut îl oferă Bernstein, cu renumita sa „Teorie a Codurilor Lingvistice”) poate fi privită, critic, din următoarele puncte de vedere: - modelele comunicării interpersonale în clasă; - contextul în procesul de comunicare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
că, mai mult decât entitățile separate, elevii, în interacțiune, pot manifesta o atitudine de implicare sau, în celălalt sens, de apatie, indiferență, nepăsare, neangajare. Acest concept va trebui inclus nu numai în vocabularul psihologiei educației, dar și în cel al sociologiei educației și, cu atât mai mult, în terminologia managementului clasei de elevi. Implicarea nu devine socială în clasa de elevi prin extensia de la individ la colectivitate. Atributul de a fi socială se asociază implicării atunci când valorile în jurul cărora se cristalizează
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nivelul pregătirii inițiale a cadrului didactic, elemente de formare și dezvoltare profesională pentru un bun management al clasei de elevi, din perspectiva relațiilor cu colectivul de părinți. 4.10. Climatul educaționaltc "4.10. Climatul educa]ional" Preocupare constantă a studiului sociologiei clasei de elevi, analiza climatului educațional, la nivelul preocupărilor noastre de ordin managerial, constituie o permanență și o necesitate, argumentul fiind în special efectele negative ale unui management defectuos al clasei, răsfrânte asupra climatului educațional. Climatul reprezintă, la nivelul clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Colorado Springs, Colorado, 1995. Bruner, J., Procesul educației intelectuale, Eitura Științifică, București, 1970. Campbell, J.P., Managerial Behavior Performance and Effectiveness, McGraw-Hill, New York, 1990. Carducci, J. Dewey, Carducci, B. Judith, The Caring Classroom, Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Cazacu, Aculin, Sociologia educației, Editura Hyperion, București, 1994. Cerghit, Ioan (coord.), Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București, 1988. Chanel, Émile, L’École mal aimée, L’Imprimerie Floch, Mayenne, 1983. Chelcea, S., „Psihologie socială”, note de curs, Universitatea din București, 1993. Ciolan, Lucian
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București, 1992. Iucu, B. Romiță, Formarea personalului didactic - sisteme
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Colorado Springs, Colorado, 1995. Bruner, J., Procesul educației intelectuale, Editura Științifică, București, 1970. Campbell, J.P., Managerial Behavior Performance and Effectiveness, McGraw-Hill, New York, 1990. Carducci, J. Dewey, Carducci, B. Judith, The Caring Classroom, Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Cazacu, Aculin, Sociologia educației, Editura Hyperion, București, 1994. Cerghit, Ioan (coord.), Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București, 1988. Chanel, Émile, L’École mal aimée, L’Imprimerie Floch, Mayenne, 1983. Chelcea, S., „Psihologie socială”, note de curs, Universitatea din București, 1993. Ciolan, Lucian
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Huberman, A., Cum se produc schimbările în educație, E.D.P., București, 1978. Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare și învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Iucu, B. Romiță, Formarea personalului didactic - sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas, București, 2005. Iucu, B. Romiță, Managementul clasei - gestionarea situațiilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București, 1992. Iucu, B. Romiță, Managementul clasei - gestionarea situațiilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin analiza următoarelor dimensiuni: • sarcina: - comună; - diferențiată: o cantitativ; o calitativ; • dirijarea instruirii: - riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa de elevi Normele sunt ansambluri de reguli care reglează desfășurarea unei activități educaționale (Emil Păun
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom”, Colorado Springs, Colorado, 1995. Blaga, L., Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Bruner, J., Procesul educației intelectuale, Editura Științifică, București, 1970. Cazacu, Aculin, Sociologia educației, Editura Hyperion, București, 1994. Carducci, J. Dewey, Carducci, B. Judith, The Caring Classroom, Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989. Campbell, J.P., Managerial Behavior Performance and Effectiveness, McGraw-Hill, New York, 1990. Cerghit, Ioan (coord.), Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
UNESCO, Paris, 1993. Froyen, L.A., Iverson, A.M., School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader, Upper Saddle River NJ, Prentice Hall, 1999. Good, L. Thomas, Brophy, E. Jere, Looking în Classrooms, Harper & Row Publishers, New York, 1983. Gurvitch, J., Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963. Halpert, J., Pädagogische Didaktik, Andreas Verlag, München, 1993. Heiland, Helmut, Schulpraktische Studien, Klinkhardt, Regensburg, 1993. Huberman, A., Cum se produc schimbările în educație, E.D.P., București, 1978. Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare și învățare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
popularitatea numeroaselor credințe? În excelenta lor carte Devenez sorciers, devenez savants, fizicienii Georges Charpak și Henri Broch sunt surprinși de faptul că evoluția culturală nu este însoțită de un scepticism pe măsură. Ei citează, în acest sens, un studiu de sociologie care arată că persoanele cele mai cultivate nu sunt, contrar a ceea ce am putea crede, cele mai sceptice, profesorii fiind, de exemplu, printre cei mai atrași de diverse fenomene. Însă, în ciuda convingerii lui Descartes, nu bunul-simț este cel mai bine
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ORGANIZARE ȘI CÂMPURI ORGANIZAȚIONALE O ANALIZĂ INSTITUȚIONALĂ. Motto: În timp ce știința economică se preocupă despre felul În care oamenii fac alegeri, sociologia este știința care arată că oamenii nu au nici o alegere de făcut (B. Russel) CUPRINS I. Introducere ............................................................................ 4 II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale ................ .. 13 Instituții și acțiune .......................................................................... 13 Piețe și organizații .......................................................................... 18 Sociologia economică .................................................................... 23 Câmpuri organizaționale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care oamenii fac alegeri, sociologia este știința care arată că oamenii nu au nici o alegere de făcut (B. Russel) CUPRINS I. Introducere ............................................................................ 4 II. Acțiune, instituții, rețele și problematica organizării sociale ................ .. 13 Instituții și acțiune .......................................................................... 13 Piețe și organizații .......................................................................... 18 Sociologia economică .................................................................... 23 Câmpuri organizaționale ................................................................ 30 Instituții și relații sociale ................................................................ 34 III. Costurile tranzacționale: un concept de frontieră disciplinară .................. 43 1. Teorii economice ale firmei ................................................................ 43 2. Schimb și tranzacții ......................................................................... 47 3. Natura firmei - teoria lui R. Coase ...................................................... 48 4. Costuri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Instituirea câmpurilor organizaționale .......................................... 169 2. Structurarea și logica câmpurilor organizaționale .......................... 172 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz .......... 176 VIII. Considerații finale ................................................................ 196 Bibliografie ........................................................................ 202 I. Introducere Analiza formelor de organizare socială este o preocupare relativ recentă a sociologiei. În sociologia clasică, În a doua parte a secolului al XIX-lea, găsim referințe la organizații, dar preocuparea pentru studiul sistematic al acestora Încă nu exista la acea vreme. Aceasta se datorează faptului că organizațiile au Început să se dezvolte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]